Ziua de maine poate fii un nou sfarsit si totodata un nou inceput

Pe 5 decembrie a expirat tratatul de neproliferare a armelor strategice (START), semnat în iulie 1991 de ultimul lider sovietic Mihail Gorbaciov si de presedintele din epoca al Statelor Unite, George Bush.
Dupa ratificarea lui de catre Senatul american si Duma rusa, tratatul a intrat în vigoare pe 5 decembrie 1994. Negocierile de la Geneva privitoare la o posibila prelungire a întelegerii perfectate în 1991 nu s-au soldat însa, pana în prezent, cu nici un rezultat.
Tratatul START continea cateva obligatii foarte clare atat pentru Moscova, cat si pentru Washington. Este vorba, pe de-o parte, de reducerea semnificativa a arsenalului nuclear cu care Statele Unite si Rusia, pe atunci sovietica, se amenintau reciproc în timpul Razboiului Rece. De asemenea, acordul START prevedea reducerea numarului de rachete cu o raza de actiune mai lunga de 5500 de km la circa 1600 de unitati.
Începand cu luna mai, Rusia si Statele Unite au început negocierile în vederea unei eventuale prelungiri a tratatului START, menita a reduce suplimentar arsenalul atomic al celor doua tari. Impulsul decisiv pentru începerea acestor negocieri l-a dat presedintele Barack Obama.

Viziunea lui Obama
La începutul lunii aprilie a anului acestuia, Obama a tinut la Praga un discurs în care a prezentat viziunea lui cu privire la dezarmarea nucleara. Obama este primul presedinte care se dedica acestei cauze de la începerea erei nucleare, respectiv dupa lansarea celor doua bombe atomice la Hiroshima si Nagasaki în 1945.
"Recunosc deschis si din proprie convingere responsabilitatea pe care o are America, cand discutam despre pace si securitate într-o lume fara arme nucleare", spunea presedintele american în urma cu cateva luni. Ca o prima masura concreta de transformare în realitate a acestui deziderat, Obama a propus negocierea prelungirii tratatului START. În cazul în care aceste negocieri vor avea succes, numarul maxim al ogivelor nucleare strategice va fi redus la 1675.
Casa Alba intentioneaza ca ceremonia semnarii unui nou acord START sa aiba loc în acelasi loc în care a fost semnat, în 1991, primul tratat, anume la Reikyavik, în Islanda. Unii analisti de dincolo de Ocean sunt însa de parere ca atentia publicului american, îndreptata acum spre razboiul din Afganistan, nu va putea fi redirectionata cu ajutorul acestei mici "înscenari" marca Obama.

Intrat in vigoare Tratatul de la Lisabona va dovedi functionalitatea unioanala a noului stat UE-27.

La data de 1 decembrie intra in vigoare Tratatul de la Lisabona. Documentul este menit sa clarifice si sa faciliteze functionarea politica a UE-27 si cuprinde 145 de pagini, 296 de modificari, 36 de protocoale, 26 de declaratii si anexele sale.
Tratatul de la Lisabona, cunoscut in faza de proiect sub numele de Tratatul de Reforma, este un tratat destinat sa inlocuiasca tratatul constitutional european. Numele oficial este Tratatul de la Lisabona de modificare a Tratatului privind Uniunea Europeana si a Tratatului de instituire a Comunitatii Europene.
Textul tratatului s-a finalizat in urma unui summit neoficial la Lisabona pe 19 octombrie 2007, iar tratatul a fost semnat pe 13 decembrie de catre reprezentantii celor 27 de state membre ale UE.
La 3 noiembrie tratatul a fost ratificat si de Republica Ceha, ultima dintre cele 27 de tari membre care a indeplinit aceasta procedura.
Unele dintre cele mai importante prevederi ale tratatului sunt urmatoarele: Uniunea Europeana va avea personalitate juridica (pana acum doar Comunitatea Europeana avea); functia de presedinte al Consiliului European va fi transformata intr-una permanenta de "Presedinte al Uniunii", cu un mandat de 2 ani si jumatate; va fi infiintata functia de ministru de externe al Uniunii, cu numele oficial de Inalt Reprezentant al Uniunii pentru politica comuna externa si de securitate; numarul de comisari va fi redus cu o treime; se va modifica modalitatea de vot in cadrul Consiliului.
Una dintre principalele noutati aduse de Tratatul de la Lisabona este infiintarea unor posturi-cheie. Astfel, belgianul Herman Van Rompuy, numit la 19 noiembrie, va deveni primul presedinte al Consiliului European. El va avea un mandat de doi ani si jumatate si va conduce sedintele Consiliului si cele patru reuniuni anuale de inalt nivel ale acestuia. In plus, el va putea reprezenta UE in strainatate. Fostul premier belgian nu va putea sa-si preia atributiunile inainte de 1 ianuarie 2010. Un alt post strategic este acela de Inalt reprezentant al UE pentru afaceri europene si politica de securitate. Aceasta functie exista deja, dar va fi consolidata si se va sprijini pe un adevarat serviciu diplomatic. In aceasta calitate a fost numita Catherine Ashton (Marea Britanie), comisar european pentru comert in Comisia Barroso I, cu un mandat de cinci ani.
Totodata, Tratatul de la Lisabona introduce votul cu majoritate calificata in aproximativ 40 de domenii, in esenta, in cooperarea judiciara si politieneasca. Dar unanimitatea (si deci posibilitatea de a opune un veto national unei decizii) ramane regula in privinta politicii externe, a fiscalitatii, a politicii sociale sau in revizuirea tratatelor.
Cele 500 de milioane de cetateni ai UE vor avea dreptul la initiativa cetateneasca. Cu un milion de semnaturi provenind din partea unui numar semnificativ de state membre, ei ii vor putea cere Comisiei sa propuna o legislatie. Ultima noutate, nu dintre cele mai putin importante, este clauza de iesire. Pentru prima data, un tratat european introduce posibilitatea unei tari de a parasi Uniunea in conditii ce trebuie negociate cu partenerii sai.

Ucraina si Georgia nu sunt vazute ca potentiale candidate la UE

Desi nu este exclusa extinderea Uniunii Europene, Ucraina si Georgia nu sunt vazute in prezent ca potentiale candidate pentru aderarea la UE, potrivit sefului Delegatiei Comisiei Europene la Moscova, Fernando Valenzuela, citat de ITAR-TASS si preluat de agentia bulgara Novinite.
UE are nevoie de timp pentru a se adapta la ultimele doua procese de extindere, in urma carora 12 state din Europa Centrala si de Est, printre care Bulgaria si Romania, au aderat la blocul comunitar in 2004 si 2007, a precizat Valenzuela.
Cu toate acestea, a amintit el, exista tari carora li s-a promis aderarea la UE, acestea fiind statele din Balcanii de Vest. In ceea ce priveste Turcia, diplomatul european a subliniat ca este vorba de un caz diferit, deoarece este o tara care a inceput deja procesul de negociere.
Pe de alta parte, Valenzuela a anticipat ca va mai trece mult timp pana la introducerea calatoriilor fara viza intre UE si Rusia.

Confruntare contondenta la Bucuresti


Confruntare contondenta la Bucuresti”, titreaza Neue Zuercher Zeitung, al carui reporter de la Viena publica un material din zilele precedente dezbaterii televizate de joi seara, dintre Traian Basescu si Mircea Geoana.

Corespondentul ziarului elvetian prelucreaza stirile de la începutul acestei saptamani, semnaland disputa pe tema trucarii casetei din 2004 care sugereaza ca Basescu ar fi lovit un copil la un miting electoral de la Ploiesti.

Articolul din ziarul elvetian abordeaza precaut stoparea reformelor si criza guvernamentala de la Bucuresti si scoate în evidenta caracterul îndarjit al duelului dintre presedinte si candidatul PSD la sefia statului.

În timp ce, nominal, socialistii europeni îl sustin pe Geoana, iar crestin democratii din Partidul Popular European pe Basescu, marile ziare de stanga, de limba germana, taceau chitic vineri. În schimb, în Frankfurter Allgemeine Zeitung aparea o ampla analiza, semnata de Karl-Peter Schwarz, intitulata sugestiv, „1100 de palme manipulate la televiziune”.

Potrivit influentului cotidian conservator german, „fostii comunisti au pus în scena în Romania împroscarea cu noroi a presedintelui Basescu.

Daca s-ar da crezare trusturilor de presa ale oligarhilor, romanilor ar trebuie sa le fie usor sa opteze” la scrutinul de balotaj, Geoana fiind prezentat „ca diplomat experimentat si om al împacarii, în vreme ce Basescu ar fi betiv, fustangiu si violent si ar încerca sa transforme Romania într-o dictatura”.

Articolul ridiculizeaza pretentia de autenticitate a înregistrarii video cu Basescu si copilul, difuzata de Antenele lui Dan Voiculescu si de Realitatea TV a lui Sorin Ovidiu Vantu. Cu toate acestea, „în rastimp de 12 ore înregistrarea (trucata) a fost transmisa de un singur canal de stiri, de 1100 dupa cum a reliefat Gelu Trandafir de la CNA”, citat de ziaristul german. Din lipsa de angajati, oficiul de supraveghere a presei n-a reusit sa numere transmisiile efectuate de alte posturi de televiziune.

În context, articolul mai scoate în evidenta si marturiile personale depuse în favoarea autenticitatii casetei de catre „magnatul Dinu Patriciu si fostul premier Tariceanu”. Întrucat „Basescu îsi mai daunase siesi în cateva instante, marturiile lor pareau oarecum plauzibile, desi era straniu ca adversarii sai asteptasera 5 ani ca sa rupa tacerea si nu se folosisera de incident în cursul tentativei de suspendare a presedintelui” din 2007.

„Rezolvarea ghicitoarei s-a produs abia dupa ce la Institutul National de Expertize Criminalistice s-a constatat manipularea înregistrarii video” cu pricina. Analistul german mai constata, nu fara oarecare uimire, ca „frontul anti-basescu nu s-a dezintegrat dupa acest incident”, continuand sa fie alcatuit de un spectru larg si eterogen de partide si personalitati, între care nu doar „PNL si PSD” ci, deopotriva, „formatiunea extremista de dreapta, PRM, a fostului poet de curte ceausist Vadim Tudor, gruparea maghiara UDMR, flancati de fostii disidenti Mircea Dinescu si Doina Cornea, care pledeaza pentru Geoana ca sa scape de Basescu”.

Angajamentul lor e important, întrucat deznodamantul alegerilor va depinde de atitudinea electoratului liberal, mai aflam din ziarul german.

Or, potrivit argumentelor „publicistului si disidentului Serban Orascu, un vechi membru al Partidului National-Liberal, care nu face parte dintre prietenii lui Traian Basescu, Geoana nu poate fi ales întrucat fiul unui fost general de securitate trece drept om de paie al vechii mafii comuniste si e suspectat de relatii prea putin transparente cu Moscova”.

În fine, demonstrand o cunoastere mai aprofundata a realitatilor romanesti decat colegul sau elvetian, ziaristul din Frankfurt mai semnaleaza si revolta iscata de tentativa taberei anti-basesciene, de la 1 decembrie, de anexare, la Timisoara, a simbolurilor revolutiei anticomuniste.

„Mii de anticomunisti, între care numerosi studenti, l-au huiduit la Timisoara pe Geoana”, mitinguri de solidaritate cu protestele timisorene avand loc apoi si la Bucuresti, Brasov, Cluj si în alte mari orase ale tarii.

Analiza se încheie cu o semnalare a situatiei speciale a orasului Sibiu, avandu-l ca primar pe Johannis, dar mai multi alegatori pro-Basescu în primul tur al scrutinului. Autorul mai consemneaza si sondajele mai vechi indicandu-l pe Geoana ca „învingator clar”. Ziaristul din Frankfurt considera însa ca s-ar putea ajunge la o competitie cap la cap.

Autor: Darius Stan