Cooperarea, cheia succesului în depăşirea crizei financiare
Pana acum, masurile de combatere a crizei financiare nu au reusit decat sa evite o si mai mare prabusire economica globala. De aceea, guvernul american pompeaza bani pe pietele financiare, exemplu urmat si de europeni.
Orice stat din lume poate contribui la depasirea actualei crize financiare, însa initiativa individuala va da putine roade. O idee inspirata ar fi aceea ca planurile de combatere a crizei, aplicate la nivel national de fiecare stat în parte, sa fie integrate în setul de masuri internationale ce vizeaza detensionarea pietelor financiare. O abordare cu atat mai necesara, cu cat alunecarea în zona protectionismului nu ar face decat sa înrautateasca situatia. Macar atat sa fi învatat politica în urma marii depresiuni din anii treizeci.
Cancelarul german Angela Merkel a pus degetul pe rana. Este nevoie de cooperare, nu de izolare, considera Merkel. Principiul este usor de exprimat si greu de aplicat de catre politicieni, care simt ca astfel de solicitari le forteaza mana. Combinarea masurilor anti-criza nationale cu cele adoptate pe plan international cade în sarcina summit-ului G20.
Bildunterschrift: Großansicht des Bildes mit der Bildunterschrift: Salvarea bancilor, o prioritate.Pe 2 aprilie la Londra va trebui în primul rand gasita o solutie de stopare a trendului economic negativ. În acelasi timp, pentru perioada post-criza, ar fi foarte indicata consolidarea mecanismelor de prevenire. adica reglementarea si controlarea mai ferma a pietelor financiare, astfel încat exagerarile din trecut sa nu se mai repete, iar autoritatile de supraveghere sa nu mai omita nimic.
Cand se fac tranzactii criminale, iar lacomia depaseste orice limita, concurenta pentru obtinerea celui mai bun loc pe piata se acutizeaza. O asemenea situatie, coroborata cu o supraveghere permisiva, extinde incendiul de pe pietele financiare. Din esecul pietelor, dar si al statului, trebuie trase consecintele necesare.
Prin intermediul masurilor anti-criza adoptate, statele Uniunii Europene si-au adus si ele aportul la sustinerea eforturilor internationale de combatere a crizei. Peste o suta de miliarde de euro au fost alocate pentru a evita colapsul sistemului bancar, la care se adauga programele conjuncturale de redresare în valoare de 400 de miliarde de euro. In 2009 si 2010, Germania îsi propune de pilda sa investeasca nu mai putin de 80 de miliarde de euro în infrastructura si în stimularea vanzarilor de automobile. Intr-un asemenea situatie, goana dupa subventii nu are nici un sens. Expectativa este mult mai recomandata.
Bildunterschrift: Großansicht des Bildes mit der Bildunterschrift: Criza financiara, o "plaga" mondiala, va continua sa se extinda.Proportiile actualei crize financiare vor continua sa se amplifice. Într-un atare context, singura metoda de combatere eficienta a efectelor crizei ramane perfuzia cu bani de la stat, a carei menire principala trebuie sa fie prevenirea prabusirii bancilor si evitarea efectului de domino asociat crash-urilor bancare.
Neincrederea cu care este privita ideea Uniunii Europene de a investi alte 5 miliarde de euro pentru depasirea crizei este justificata. Suma nu este nimic altceva decat o picatura într-un ocean. Mai importanta ar fi alocarea a 50 de miliarde de euro pentru combaterea problemelor pe care tarile din sud-estul Europei le au cu balanta de plati. Tari care s-au îndatorat masiv în moneda straina si care, odata cu caderea înregistrata de moneda proprie, au de platit dobanzi extrem de mari.