sâmbătă, 31 iulie 2010

Oamenii vedeta ne controleaza viata in secolul XXI




Desigur, s-au spus intr-o gramada de clisee, cuvinte frumoase despre profilul omului viitorului, omul secolului XXI.
In mii de campani erau practic implinite visele noastre din intregul areal ce crea speranta unei cuprinzatoare orbiri, menite sa indeparteze gandul celor multi ca straniiile nu sunt zadarnice in a ne depasi conditia grea a vremurilor. Noua celor multi ne erau adresate aceste campanii si aveau ca rezultat sa consideram ca sacrificiul nostru este pentru o cauza nobila.
De pilda, ne puteam chinui in multe ore de munca patriotica pentru ca generatiile viitoare sa poata acumula speranta unei lumi mai bune. Pregateam serbari istovitoare in care totul se derula intr-un natural scenariul prescris, sau pregateam decoruri cu pancarde si palete din care trebuiau sa reiasa dorinta poporului de a triumfa pe caile progresului. Un progres in care omul generatiilor viitoare nu avea nevoie sa mai trudeasca si in care totul se desfasura la o simpla comanda stabilita la activarea unui buton.
Mult timp am crezut crezut in omul descris de campania " Noi in anul 2000" in care robotica deservea in multe dintre activitati Omului, iar acesta contribuia la nasterea unei lumii prin forta gandiri sale.
Recunosc ca la acea vreme nu intelegeam prea multe, insa eram fascinati de actiunile omului din peliculele SF, la vederea utilitatii omului artificial precum si imensa putere de sacrificiu existenta din partea roboteilor, pentru ca noi oamenii viitorului sa gandim.
Apoi, ne-a revenit speranta prin revolutia ce ne indepta cu siguranta catre o lume a promisiunilor occidentalizate in care fiecare dintre noi isi imagina propriu concept privind libertatea.
Bulversati intre multitudinea de tinte stabilite, in gandirea in stil propriu dambovitean, intr-o strategie a integrari in noul orizont al lumii moderne, cautam sa pozitionam Romania cat de putin in randul statelor cvari -civilizate.
Observam linistiti cum in epoca unei tranzitii prelungite imaginabila reduta a libertatilor se prabusea transformand visele noastre unul cate unul in fum. Priveam nedumeriti cum intr-u totul, cazul romanesc este total atipic si incomparabil cu media europeana si lumea civilizata spre care visam .
Vise spulberate cu iz necunoscut de strategie bazată pe conceptul de "blame and shame " sau, altfel spus, o rusinoasa victorie personala semnalata dintr-un colt a celor ce ne-au guvernat si care nu si-au indeplinit tintele stabilite.
Dar, sa ne intoarcem la omul secolului XXI si sa-l gasim asa cum este astazi, modificat comportamental si intr-un fel adaptabil la nivelul gandirii. Modificat comportamental plecand de la conditia, ca omul s-a adaptat mediului si a devenit inovator si nu mediul s-a adaptat la cerinta acestuia asa si orice inovatie trebuie sa fie o adaptare si parte a mediului existent.
Este bine stiut cum ca valorile esentiale ale individului s-au modificat de la o etapa evolutiva la alta, dand sens progreselor pe care societatile le-au inregistrat.



Astfel daca in secolele renascentiste in varful piramidei de valori, se afla genul scolastic ce cauta sa raspunda intrebarilor existentiale ce cauta raspunsul la cea ce insemna controlul si utilizarea mediului in favoarea omului ce urmeaza sa utilizeze cunostintele dobandite de semeni lui trecuti.
A fost urmat apoi la scurt timp de genul omului explorator ce aducea spre cunostinta intregi omeniri despre existenta unor noi lumii inconjuratoare si bogatiile acestora. Modelul secolului XIX in care tehnica industriala a fost predominanta, o constituia modelul omului inovator in domeniul thnologiei industriale ce raspundea varfului de valori existentiale creand modelul de succes al omeniri .



In secolul XXI se inscrie in varful valorilor un nou concept . Omul vedeta, omul lenes, omul lipsit de motivatia de a controla in a-si conduce viata catre o perfomanta, devine varful motivational al valori.
Omul tastaturii, omul promterelor ce nu are aspiratii proprii si se bazeaza doar pe
ordinele celui ce il plateste devenind astfel o unealta ieftina pe care oricine o poate utiliza.
Asa se intampla si in cazul jurnalistului din Romania in care este apreciat de publicul larg doar din punctul de vedere al imaginii, al vizibilitatii.
In timp ce adevaratul jurnalist canalizeaza intreaga sa energie analizand si dorind sa aduca ineditul pe masa consumatorului, dorind sa raspunda unei performante profesionale, jurnalistul vedeta preaia ideea principala manevrand-o in sensul cerut de cei ce l-au dispus acolo.
Avem de aceea jurnalisti care sint nominalizati in toate topurile si jurnalisti anonimi, desi de cele mai multe ori acestia din urma sint adevaratii profesionisti. Avem, altfel spus, jurnalisti "de top", care nu fac decit sa serveasca fara scrupule interesele oculte ale patronilor, dar avem si jurnalisti care au refuzat si refuza sa isi pateze numele si profesia: aceasta conduita a devenit pentru ei obstacolul de netrecut in a fi promovati in functii, in redactiile ziarelor, posturilor de radio si televiziune.
Ziaristul profesionist depune marturie asupra realitatii. El nu isi permite sa depuna marturie mincinoasa in primul rind in fata constiintei sale, ceea ce presupune in acelasi timp angajamentul si respectul fata de cei carora li se adreseaza.
In felul acesta, ziaristul profesionist, dar fara eticheta de vedeta traieste urmatorul paradox: desi este atasat si loial publicului sau, acesta il ignora, il considera o simpla rotita in angrenajul produsului media pe care il consuma.
Dimpotriva, ziaristul vedeta, cel care manipuleaza publicul pentru a servi interesele patronului sau este recunoscut, admirat si nu de putine ori elogiat de acel public.
Ziaristul vedeta este acreditat de public pentru ca are "curajul" sa se traga de mineca cu personalitatile scenei politice, sa acuze fara probe, sa foloseasca cu nonsalanta un limbaj familiar sau chiar agresiv.
Cei mai multi dintre jurnalisti, comentatorii si analistii politici transmit catre consumatori intr-o morga de superioritate pe care o detine in relatia cu interviavati chiar daca ar trebui sa fie suparatoare.
Dar amatorii vedetismului sunt si de o parte si de cealalta si sunt agreati sa nu reactioneze datorita unei complicitati care se perpetueaza de multi ani.
Si ziaristii vedeta, si politicienii vedeta stiu ca acei dintii sint "trimisii" publicului larg pe ecranele televizoarelor. Publicul larg se regaseste in ei, ca si cum acestia ar fi purtatorii a mii si mii de biletele de la cei multi: nu doar cu intrebari, ci si cu raspunsurile gata scrise, altele nefiind acceptate.
Oamenii vor sa auda – desigur ca nu generalizez – ceea ce cred ca stiu si ei. iar ziaristii vedeta despre care vorbeam, aceia aserviti intereselor patronilor de presa, tocmai asta fac: ii lasa sa creada pe cei multi ca impreuna formeaza un cartel care slujeste adevarul si numai adevarul.
Numai ca adevarul lor de cele mai multe ori nu corespunde adevaratelor interese a celor multi.
Si constatam acum ca suntem mintiti in mod constant in continuare de creatiile malefice ale unor “regizori” ce creaza si sterg personajele vedeta mai repede decat sunt perpetuate rolurile intr-un film prost.
Suntem mintiti pentru ca aceasta cerem si pentru ca viata noastra a devenit fara de speranta in lipsa acestor oameni vedeta.

Dr.Darius Stan


Coloana Infinitului

Persoane interesate

Romania intre mit si adevar. Ajuta-ne sa te identificam Romania!

Ca multe alte lucruri în aceasta tara, dezbaterile în jurul conceptului de imagine de tara, cat si implementarea solutiilor gasite au fost în principal tratate superficial pe un plan secund.
Migrand de la zona plina de patriotism, inainte de 1989, in care mitul romanului apreciat ca fiind extraordinar in tot si toate a fost distrus odata cu deschiderea frontierelor si circulatia romanilor in afara granitelor. Pentru cel putin o perioda de timp in fata prietenilor din afara granitelor, imaginea cetateanului roman, ramane a unui cetatean dintr-o tara necunoscuta, despre care mitul american afirma ca este patria lui Dracula.
Altfel spus, imaginea actuala a Romaniei nu este atractiva pentru turisti sentimentul creat fiind negativ, exprima nesiguranta si poate chiar pericol.
Si descoperim acum, in plina epoca a globalizarii, ca avem nevoie de propria noastra identitate in cadrul acestui spatiu imens creat de deschiderea granitelor deoarece nu mai putem trai sau gandi doar in zona delimitata initial a teritoriului romanesc.
Pe de alta parte, intalnirea cu ceilalti semeni din alte state, oricare ar fi acestea, va începe de la imaginea stereotip asociind personajul interlocutor cu imaginea descrisa de catre ceilalti din zona acestuia de influenta.
În aceast comportament se vor decupa atat stereotipurile din care este formata imaginea prezenta a culturii romane în viziunea unor straini, dar si premisele necesare azi pentru a depasi aceste imagini si de a proclama o identitate demna de incredere.
Situatia este cu atat mai interesanta cu cat aceste stereotipuri sunt rezultatul imaginii pe care noi, ca indivizi sau exponenti ai unei natiuni, o prezentam în fata celor pe care ii intalnim.
Este imperios necesar sa identificam si sa reusim sa promovam o noua imagine - un nou “simbol indicador” pentru Romania.
In ultimile incercari nu s-a gasit un element pur romanesc definitoriu. Imaginea tarii noastre nu a fost asociata cu nici un simbol anume. Nici sarmalele si nici mamaliga nu sunt un simbol pentru Romania, asa cum vedem maslinele ca simbol al Greciei sau gulashul un indiciu clar pentru Ungaria. Nu s-a gasit nici vreun monument care sa aiba o rezonanta la fel de puternica pentru cetatenii altor tari precum Turnul din Pisa - Italia, Turnul Eiffel - Franta sau Big Ben-ul din Londra.
Putem descrie Romania ca un pamant aflat in mijlocul confluentelor civilizatiilor, ca o insula aflata intr-un imens ocean in care dimensiunile spatiului si timpului cuprind toate valurile de cultura ale imperiilor. Iar acest pamant a ramas neclintit zi dupa zi, an dupa an, secol dupa secol.
Tinut vegheat de cetatea Corvinilor, cu triumfatoarea-i intrare prin “Poarta Sarutului “ si poate cea mai simbolica imagine pentru Romania, precum o stea calauzitoare, un semn al recunostintei infinite pentru ospitalitatea acestui popor –Coloana Infinitului.
Apoi sa ne indreptam atentia catre puritatea obiceiurilor acestui popor. O mostrã de autenticitate, o creatie populara unica, Cimitirul vesel de la Sapanta aduce in amintire obiceiurile dacilor, ritualul de înmormântare ce are ca scop unic redarea sperantei in viata de apoi. Caci ce este sacru nu este si trist, la fel cum mormintele nu tin de moarte, ci de renastere.
La fel de important in viata de zi cu zi a oamenilor este cantecul specific, dandu-le acestora posibilitatea de a-si manifesta trairile prin intermediul muzicii, cantecul devenind astfel parte din ritualuri. Venirea sau nasterea unui nou membru al comunitatii, plecarea temporara sau definitiva a unui membru din popor, intampinarea unui anotimp, cu precadere, primavara, simbol al renasterii si revigorarii naturii, strangerea recoltei sau orice alte evenimente au fost prilej de bucurie sau de alinare a sufletului si mereu exprimate muzical. Si apoi cantecele specifice care incearca sa creeze idealuri pentru oamenii simpli si saraci, scotand in evidenta trasaturile demne de lauda ale unor eroi……
Despre marile imperii s-a scris si s-au dezbatut astfel de teme in toatã lumea. Atlase geografice, filme documentare sau artistice, toate vorbesc despre aceste civilizatii megalitice, misterioase, autoare ale unor realizãri tehnice si stiintifice care ne mirã si astãzi.
Insa de partea cealalta nu gasim decat o vaga umbra istorica a ceea ce a insemnat “cel mai numeros popor dupa indieni” dupa scrierea lui Herodot .
Dacã ai ajunge în Egipt nu ai putea intelege cum au fost construite piramidele la fel cum nu ai reusi sã descifrezi în laborator compozitia artistica a picturilor de la Voronet, mostenire artistica de pret a poporului nostru.
La fel cum nu s-a inteles din istorie de ce imparatul Traian a considerat necesar sa precizeze multitudinea bogatiilor ce "nu pot fi transportate in Roma".
Am putea spune ca cel ce crede ca are solutia teoretica a acestor enigme trebuie sã parcurga mii de kilometri pentru a descoperi ca fiecare popor este minunat in felul sau si fiecare civilizatie are valoarea sa pe scena mondiala ce trebuie promovata de cei ce traiesc, graiesc si simt pentru acel loc.

Pentru aceasta suntem onorati sa va alaturati noua si sa dezbatem acesta tema in viziunea dumneavoasta. Fiecare dintre noi poate contribui la identificarea si crearea unui simbol reprezentativ pentru Romania si pentru romani oriunde s-ar afla acestia!

Scris de Darius Stan

Nicolae Titulescu -Gandire diplomatică, europeană şi mondială.