România – o ţară plină de surprize
Großansicht des Bildes mit der Bildunterschrift: Emil Boc, noul premier desemnat al României
Luni, luată prin surprindere, presa internaţională nu a avut timp să reacţioneze la brusca decizie a lui Theodor Stolojan de a renunţa la mandatul de premier. Marţi, evenimentul îşi află un amplu ecou în ziarele germane.
Deşi Theodor Stolojan a renunţat la mandatul de premier sub motiv că ar dori să facă loc tinerei generaţii, speculaţiile în jurul realelor cauze pentru care liderul PDL s-a răzgîndit continuă.
„Demisie înaintea învestiturii” titrează FRANKFURTER ALLGEMEINE ZEITUNG azi o remarcabilă analiză a dificultăţilor ce stau în calea constituirii noului guvern. Cotidianul conservator reţine însă şi obiceiul lui Theodor Stolojan de a lua în ultima clipă decizii personale imprevizibile atunci cînd este desemnat pentru o funcţie înaltă în stat, pomenit fiind episodul alegerilor parlamentare şi prezidenţiale din 2004.
Actuala renunţare a lui Stolojan la funcţia pentru care fusese desemnat de preşedintele Băsescu ar fi putut fi influenţată, crede autorul analizei, şi de evoluţia negocierilor de coaliţie între PD-L şi PSD, cu ale căror rezultate nici preşedintele Băsescu nu pare a fi foarte mulţumit, dovada oferind-o distanţarea sa într-o formă destul de dură de PD-L, duminică, imediat după semnarea pactului de coaliţie, după ce anterior şeful statului reclamase transparenţă în negocieri. Pactul de coaliţie semnat duminică nu pare a-i fi oferit lui Theodor Stolojan suficiente garanţii şi în cazul adoptării unor măsuri impopulare necesare pentru a remedia gravele probleme economice cu care se confruntă România. Bildunterschrift: Großansicht des Bildes mit der Bildunterschrift: Theodor Stolojan, fostul premier desemnat Subiectele fierbinţi ale negocierilor de coaliţie le-au constituit lupta împotriva corupţiei şi ocuparea mandatului justiţiei. Iniţial Monica Macovei ar fi trebuit să revină la conducerea ministerului justiţiei dar refuzul social-democraţilor a spulberat acest plan. Este semnalat şi faptul că în timpul cît Monica Macovei a deţinut mandatul justiţiei, procuratura de stat a luat în cercetare cazurile unor lideri PSD, între care şi cel al ex-premierul Adrian Năstase, acuzat de corupţie.
„A face politică în România înseamnă a face bani” titrează DIE PRESSE un interviu cu Monica Macovei, în cuprinsul căruia fostul ministru de justiţie , desemnată „ Femeia Europeană a anului” relevă dificultăţile campaniei anticorupţie în statele post-comuniste. După demiterea ei din funcţie în 2007, Monica Macovei consiliază guvernul Macedoniei în materie de luptă împotriva corupţiei. Monica Macovei explică cum şi de ce în ţările post-comuniste, spre deosebire de occident, corupţia nu trece totdeauna drept o încălcare a normelor, fiind adesea implementată în chiar deciziile politice. Fosta ministră a justiţei insistă asupra necesităţii unei presiuni externe în campania anticorupţie ca şi a adoptării şi aplicării legislaţiei corespunzătoare deja înainte de aderarea unei ţări la Uniunea Europeană. Monica Macovei relevă şi absenţa unei voinţe politice de a combate acest flagel. Întrebată dacă şi-ar fi putut imagina, mai ales în urma speculaţiilor de dinaintea scrutinului parlamentar, revenirea ei la conducerea ministerului justiţiei, Monica Macovei răspune că mai degrabă nu, nefăcînd parte din nici un partid şi neavînd ambiţii politice ceea ce nu o face însă să regrete nici faptul de a fi văzut „din interior” cum funcţionează un guvern şi nici să renunţe la voinţa ei de a rămîne independentă.
„Stolojan nu vrea să guverneze” titrează SÜDDEUTSCE ZEITUNG o corespondenţă de la Bucureşti semnată de Katrin Lauer. Ziarista germană întrevede turbulenţe pe scena politică românească după ce Theodor Stolojan a renunţat brusc la mandatul pentru care fusese desemnat de Traian Băsescu. Dacă parlamentul va accepta desemnarea lui Emil Boc în fruntea guvernului de coaliţie, inoficial Băsescu ar putea deveni premier crede autoarea corespondenţei, făcînd aluzie la loialitatea necondiţionată şi perfectul mimetism cu care liderul PD-L preia pînă şi bruştele schimbări de opinie ale preşedintelui ţării.
Sub titlul „Farsă politică în România” şi DIE WELT reţine între altele loialitatea necondiţionată a lui Emil Boc faţă de Traian Băsescu .
Dar, ziarul care apare la Berlin, nu omite nici performanţa lui Emil Boc de a fi asigurat Clujului, al cărui primar este din 2004, o incontestabilă prosperitate economică.
Şi HANDELSBLATT reia în termeni aproape identici conţinutul relatării din DIE WELT menţionînd efectul surpriză al renunţării ante festum a lui Theodor Stolojan la mandatul de premier.
La scurtă vreme după ce a fost convenită coaliţia între PD-L şi PSD survine lovitura de teatru glosează WIENER ZEITUNG cele petrecute la Bucureşti sub titlul „Guvernul rămîne, premierul pleacă”. Cotidianul austriac reţine însă şi cîteva detalii ale acţiunii pe scena politică de la Bucureşti: Preşedintele Băsescu, care l-a desemnat pe Emil Boc în funcţia de premier după imprevizibila decizie a lui Theodor Stolojan, a anunţat că respectă în continuare termenul stabilit pentru confirmarea de către parlament a noului guvern. PSD şi-a semnalat disponibilitatea de a rămîne partener de coaliţie cu PD-L şi sub mandatul noului premier desemnat, Emil Boc.
Dar în pofida acordurilor, vechile adversităţi vor persista şi în sînul noii coaliţii crede NEUE ZÜRCHER ZEITUNG trecînd în revistă unele antecedente şi prefigurînd crizele ce ar putea surveni pornind de la intenţia celor doi parteneri de a se prezenta la alegerile prezidenţiale din 2009 fiecare cu propriul său candidat.
În sfîrşit sub titlul „ Groapa comună din Carpaţi” acelaşi cotidian elveţian publică o amplă recenzie la romanul lui Filip Florian „Degete mici” care ar oferi o imagine apăsătoare a României.
DW- DE
Rodica Binder
