Problemele de strategie dau batai de cap actorilor scenei mondiale
Grecia va primi un ajutor de 110 miliarde de euro, din care 30 de miliarde vor veni de la FMI
Grecia va beneficia în urmatorii trei ani de un pachet financiar comun UE-FMI în valoare de 110 miliarde de euro, un ajutor financiar fara precedent din care statele din zona euro vor achita 80 de miliarde de euro, un efort fata de care Atena trebuie sa se achite prin masuri de austeritate severe. Statele europene vor debloca anul acesta 30 de miliarde de euro, la o dobânda de 5%. Prima transa ar putea interveni înainte de 19 mai, în conditiile în care programul prevede ca Grecia sa primeasca în 2010 împrumuturi de 45 de miliarde de euro. FMI a promis ca va aproba saptamâna acesta partea care îi revine din împrumut, adica 30 de miliarde de euro. Acest pachet de salvare financiara, aprobat duminica de ministrii de finante din Eurogrup, a fost necesar pentru a evita un faliment la nivel de stat în Grecia, care are o datorie uriasa de peste 300 de miliarde de euro si în prezent este în incapacitate de a se mai împrumuta pe pietele financiare, întrucât acestea cer o rata a dobânzii prea ridicata (9%). Şefii de stat si de guvern din zona euro se vor reuni în summit extraordinar vinerea viitoare (7 mai), la Bruxelles, pentru a aproba procedura si a trage primele concluzii de pe urma crizei.
Salvarea Greciei o problema de strategie europeana
Daca asistenta financiara acordata Greciei de catre partenerii comunitari metine, pentru moment, stabilitatea zonei euro, viitorul reclama teme de gândire mult mai serioase.
Nu a trecut mult timp de cand cancelarul federal, Angela Merkel, aprecia ca o sustinere financiara a Greciei este doar solutia extrema si improbabila. Dar cazurile ajung, uneori, la extrem mai repede decât te-ai astepta.
Sigur ca ajutorul financiar acordat Greciei este suparator iar germanii si ceilalti salvatori îsi vor numara banii pusi la bataie scrâsnind din dinti. Grecia este, de fapt, o tara care, decenii la rând, a dus o viata mai scumpa decât si-a putut permite. A masluit statistici si chiar asa, cu cifre false, si-a facut loc în uniunea monetara.
Interventia salvatoare a celorlalti naste, desigur, întrebari. De ce, de exemplu, ar mai trebui sa te straduiesti sa fii mai bun, când se poate si asa? Întrebare valabila nu doar pentru Grecia, dar si pentru Spania, Portugalia si Irlanda.
Dar, daca tot eram la întrebari, mai e loc de una: cât de mult le-a pasat, pâna mai acum, Comisiei Europene si celorlalte state ale Uniunii despre situatia reala a economiei elene? Cât le-a pasat, de exemplu, germanilor, atunci când, în vremuri de acumulare de datorii, stateau linistiti pentru ca ei îsi exportau produsele?
Tocmai acest export masiv este baza nevoii germane pentru o zona euro stabila. În absenta ei, se prabuseste un întreg concept economic. Dar nu operatiunea pompieristica este solutia.
În absenta unei reforme structurale în interiorul Uniunii, odata iesiti din prima criza, europenii se trezesc în pragul urmatoarei. Aceasta înseamna exact ceea ce nu s-a întâmplat pâna acum: un control mai drastic al pietelor financiare.
Zona euro a fost o productie în primul rând politica si mai putin economica, gândita pentru vremuri bune. Dar a venit furtuna iar regulile nu dau roade. Nu doar schimbul intern de informatii se cuvine pus la punct, ci si politica economica pan-comunitara. Şi chiar daca, în acest moment, subiectul e tabu, solutia excluderii temporare din zona euro trebuie sa existe.
Şi, apoi, revenind la întrebari, ar mai fi câteva. Cât timp vor mai decide câteva agentii de rating asupra destinului unor economii nationale? Şi de câte ori vor mai fi salvate bancile de catre platitorii de impozite pentru ca, apoi, sa se întoarca în pietele financiare ca jongleri cu speculatii îndreptate împotriva statelor? Şi cât timp va mai lucra industria lobby-ului nestingherita?
Pâna atunci, însa, Uniunea Europeana trebuie sa învete lectiile pe care singura si le-a dat în aceste saptamâni, în care, iata, a trecut primul obstacol tocmai printr-o buna coordonare.
Participtia la parada de Ziua Victoriei de la Moscova un semn al aliantelor
Intentia presedintelui chinez, Hu Jintao, de a participa la parada de Ziua Victoriei organizata în 9 mai la Moscova,conform anuntului facut de Ministerul Chinez de Externe arata o afisare vadita a aliantelor. Hu Jintao, va ajunge la Moscova în 8 mai, pentru a lua parte la ceremoniile organizate pentru a marca 65 de ani de la capitularea fortelor naziste.
Circa 25 de lideri mondiali, inclusiv cancelarul german Angela Merkel, ar urma sa participe la evenimentele din Piata Rosie.
De asemenea, la parada vor participa pentru prima data unitati din Marea Britanie, Statele Unite si Franta.
Prima parada de la Moscova a avut loc în 22 iunie 1945, marcând finalul celui de la Doilea Razboi Mondial, soldat cu moartea a peste 55 de milioane de persoane.
New York-ul gazduieste de luni -10 Mai 2010- conferinta pentru Neproliferare
Ministrul afacerilor externe Teodor Baconschi va participa, luni si marti, la Conferinta de Examinare a Tratatului de Neproliferare Nucleara (RevCon NPT), care se va desfasura la sediul ONU din New York, informeaza MAE.
În marja acestei conferinte, seful diplomatiei romane va avea o intrevedere cu secretarul general al ONU, Ban Ki - Moon, si cu Yukyia Amano, directorul general al Agentiei Internationale pentru Energie Atomica.
Natiunile Unite se pregatesc luni sa primeasca 189 de delegatii care vor participa la deschiderea acestei conferinte al carei scop este sa urmareasca respectarea Tratatului de Neproliferare Nucleara. Este o reuniune diplomatica majora, care va avea probabil din nou în centrul atentiei programul nuclear al Iranului. Presedintele iranian Mahmoud Ahmadinejad va conduce delegatia tarii sale, în timp ce Statele Unite vor fi reprezentate de secretarul de stat Hillary Clinton.
Autor:Darius Stan