Reuniunea la nivel înalt a statelor puternic industrializate G8

Scris de Catrinel Preda
Reuniunea la nivel înalt a statelor puternic industrializate dovedeşte neputinţa Clubului celor bogaţi de a găsi soluţii pentru problemele cu care se confruntă lumea de astăzi

Politicienii au învatat între timp sa vanda micile progrese în politica ecologica drept mari succese, remarca TaGES aNZEIGER din Zürich referitor la Reuniunea Grupului G8 din Japonia. La Paris LR FIGaRO constata ca  puternicii lumii nu au raspunsuri la explozia pretului petrolului si alimentelor, la criza financiara si încalzirea climei. Clubul celor bogati nu se poate salva decat prin primirea rapida în randurile lui a tarilor cu viitor, China,India, Brazilia, Mexicul si africa de Sud. Pentru La REPUBBLICa din Roma, Reuniunea G8 de la Toyako marcheaza sfarsitul unei epoci, cea a lui George Bush junior, fapt ignorat însa de cei prezenti, Ziarul se întreaba daca membrii G8 chiar mai pot sa creada ca sunt, asa cum se spune în buletinele de stiri, „cei mai puternici din lume”. Fiecare document al Grupului G8 este doar un balon de sapun, scrie la Londra THE INDEPENDENT. În Japonia G8 a dat dovada de o incredibila lipsa de forta si  energie fara de care modificarile fatale ale climei nu vor putea fi oprite. Exista asadar „o viziune comuna” a Grupului G8 în materie de protectia climei, noteaza cu ironie BRAUNSCHWEIGER  ZEITUNG. Printre marile si controversatele fenomene ale globalizarii este si acela ca lumea se deschide si se apropie tot mai mult si în acelasi timp nu poate coopera mai strans. america, cel mai poluant stat al planetei ramane si cea mai  teribila egoista, parand a se conduce conform dictonului,”dupa noi potopul”.
 
BERLINER ZEITUNG critica decizia de stationare a scutului american antiracheta pe teritoriul Cehiei si regreta ca Bush a decis chiar de la începutul mandatului sau nefericit sa revina la politica iluzorie a anilor 60 ai secolului trecut, ca lumea ar putea fi salvata prin înarmare.
 
Pactul privind migratia adoptat de ministrii europeni de interne si de justitie la Cannes se dovedeste a fi un pact încheiat cu diavolul, considera NEUES DEUTSCHLaND din Berlin. Lumea bogata primeste cu drag fortele de munca bine calificate din tarile sarace, fara sa se gandeasca la vinovatia ei. În timp ce comunitatea statelor prospere poarta razboaie pentru a-si asigura sursele de energie, ea refuza victimelor acestor razboaie dreptul la azil, lasand  totodata tarile sarace fara putine forte calificate de care au atata nevoie.
 
Un strigat indignat vine si din partea ziarului LÜBECKER NaCRICHTEN privitor la concedierile în masa anuntate de concernul de tehnologie si electronica Siemens. Din nou, scrie ziarul victimele sunt angajatii de-o viata mai ales ai concernului confruntati peste noapte cu preocuparea managerilor de a instituit un regim de austeritate în pofida castigurilor de miliarde. Cine mai poate întelege o asemene politica?.
 
Oprimarile din Tibet si  încalcarea drepturilor omului în China au fost date uitarii. Bush si Sarkozy vor participa la inaugurarea Jocurilor Olimpice. arma respectarii drepturilor omului se dovedeste a fi un tigru de hartie fata de interesele economice ceea ce se confirma acum din nou, remarca sub titlul „Europa a capitulat în fata Chinei”, LES DERNIERES NOUVELLES d’ ALSACE.

Debutul presedinţiei franceze a UE în contextul respingerii de catre irlandezi a Tratatului de la Lisabona este principalul subiect comentat astazi de

Autor Ioachim Alexandru


Ziarul Volkstimme care apare la Magdeburg scrie: „Dupa ce irlandezii au spus nu, Tratatul de reforma a UE este desfiinţat cu voiosie. Presedintele Cehiei, Vaclav Klaus, nadajduieste într-o decizie categoric anti-europeana a Curţii Constituţionale de la Praga, iar pentru presedintele Poloniei, Lech Kaczinsky, Tratatul de la Lisabona a devenit caduc. Chiar si presedintele Germaniei, Horst Koehler, a plasat pentru moment documentul într-un sertar fara a-l semna. Pana în octombrie, noul presedinte al Consiliului European, Nicolas Sarkozy, are timp sa încerce relansarea tratatului, acest termen de graţie fiind convenit în cadrul ultimei reuniuni la varf de la Bruxelles, spre nemulţumirea cabinetului de la Berlin. Nemulţumire deoarece angela Merkel intuieste deja ca în octombrie vor disparea în suflarea vantului si ultimele peticele ale acordului. Daca, dimpotriva, Sarkozy va reusi sa salveze tratatul, atunci el va ajunge acolo unde cu placere se vede deja - anume în panteonul marilor personalitaţi europene.”
 
Stuttgarter Nachrichten continua pe marginea aceluiasi subiect: „Desigur, Tratatul de Reforma nu a disparut dupa ezitarile presedintelui Koehler si dupa refuzul categoric al omologului sau polonez, Kaczinsky. Însa UE are o problema în plus, si înca una inutila în cazul de faţa. avantul necesar pentru a scoate UE din situaţia dificila în care se afla este franat, spre nemulţumirea cetaţenilor. acestia sunt nemulţumiţi ca UE, în loc sa abordeze teme politice majore este preocupata de propria-i criza.
 
Criza celor 27 este analizata si de cotidianul moscovit Kommersant care opineaza, nu fara satisfacţie, ca Polonia si-a închis fereastra spre Europa dupa refuzul presedintelui Kaczinsky de-a semna Tratatul menit sa înlocuiasca esuata Constituţie europeana. „Presedinţia franceza a UE a debutat printr-un scandal si pana sa fie depasita criza vor mai trece cu siguranţa caţiva ani. O noua extindere catre est a Uniunii, asa cum este dorita de vecinul si aliatul Poloniei Ucraina, se amana la calendele grecesti”, conchide ziarul rusesc.
 
Cotidianul Sega ce apare la Sofia, este de parere ca presedinţia franceza a Uniunii Europene trebuie sa acorde atenţie speciala ultimelor doua ţari intrate în clubul european, Romania si Bulgaria. „Statele Membre sunt curioase sa vada daca Franţa are vre-o influenţa asupra celor doua state francofone problematice din Uniune, pentru a caror admitere la termen s-a implicat atat de mult. Daca Franţa nu va reusi sa impuna în regiune progrese, terenul va fi cedat unor ţari ca Germania, care s-au opus primirii la termen a candidaţilor din Europa de Sud-Est. Incapacitatea de a aduce Romania si Bulgaria pe drumul cel bun ar expune Comisia  Europeana unor severe critici, si asta într-un moment în care instituţia are nevoie de elogii pentru a putea revendica un nou mandat.”
 
In sfarsit, semnalam apariţia, în prestigiosul cotidian german Süddeutsche Zeitung, a unei recenzii a volumului „De ce iubim femeile” al lui Mircea Cartarescu. Recenzia este prilejuita de apariţia carţii în traducere germana la editura Suhrkamp din Frankfurt pe Main. autoarea randurilor, Verena Auffermann considera ca, aparent, s-a dus vestea ca daca declari esecul personal drept încununare a existenţei ai succes la public. „Esecul altora compenseaza propriile slabiciuni si de aceea Mircea Cartarescu fabuleaza din dorinţa de a smulge zambete amare. Femeile joaca un rol mai mult sau mai puţin fericit. Ori doresc sa-si pastreze fecioria din principiu, ori dispar pur si simplu, sunt urate, aproape copile înca sau, din pacate, inabordabile. Fiecare povestire zugraveste cu un lirism burlesc dezamagiri si  neînţelegeri de o parte sau alta. (…) Este un volum cu sarm de moda veche, trist si iritant, scris cu înclinaţie spre reverie si tradus magistral de Ernest Wichner”, conchide autoarea.

Cetatenii Europei îsi doresc o Uniune Europeana care sa le slujeasca interesele si sa le protejeze drepturile sociale

Autor Catrinel Preda

Intr-o Uniune Europeana extinsa si marcata de dezechilibre politica sociala este greu de practicat, remarca STUTTGARTER ZEITUNG referindu-se la propunerile Comisiei Uniunii Europene menite sa întareasca drepturile sociale în Comunitatea celor 27. Şi la Bruxelles, scrie ziarul s-a înteles între timp ca Europa nu poate creste laolalta daca cetatenii ei nu se identifica cu procesul de unificare si daca  nu simt ca  interesele le sunt aparate. Ei mai  vor sa simta si ca  în vremuri grele ca cea a globalizarii, Europa ramâne un model de economie sociala de piata.
 La Stockholm  ziarul  DAGENS NYHETER face o comparatie între atmosfera care domneste în prezent în Europa si  cea din America, tara aflata în plina campanie a alegerilor prezidentiale si constata ca  spre deosebire de America, Europei îi lipsesc locurile comune de întrunire, relatarile în mass-media competente, structurile clare si transparente. În timp ce  sistemul politic al Uniunii Europene este adormit si ambiguu, cel  al SUA este  deschis si excitant.
 Eliberarea fostei candidate la presedintia Columbiei, Ingrid Betancourt se datoreaza în exclusivitate presedintelui Columbiei Alvaro Uribe, considera  ziarul LE REPUBLICAIN LORRAIN din Metz, datorita politicii ferme  fata de rebelii FARC.
 IL MESSAGGERO din  Roma evidentiaza calitatile acestei femei stralucite, profund religioase. O femeie care a luptat contra  coruptiei si a cartelului drogurilor, o Jeanne d’Arc  careia peste o mie de orase i-au oferit în lume cetatenia de onoare. Ingrid Betancourt nu va mai fi presedinta si nu va mai combate coruptia, dar ea a devenit un simbol, iar simbolurile sunt adesea mai puternice decât presedintii.
 Sub titlul „Din România numai vesti bune”, SÜDDEUTSCHE ZEITUNG din München scrie ca Senatul a decis sa se transmita la radio si televiziune mai multe stiri bune decât rele. Decizia contravine însa  libertatii presei înscrisa în Constitutia României si în principiile fundamentale ale Uniunii Europene. Daca România se simte în continuare datoare sa respecte criteriile Uniunii Europene, atunci Tribunalul va anula decizia sau presedintele Traian Basescu va refuza sa o semneze, având ocazia sa repare relatia sifonata cu presa.
Zvonuri de puci,  arestari, o eventuala interzicere a partidului de guvernamânt AKP denota o grava criza în Turcia, remarca NEUE  OSNABRÜCKER  ZEITUNG. Vechile elite din politica, administratie si armata încearca sa stopeze modernizarea tarii chiar cu pretul democratiei, ceea ce ar avea urmari grave atât pe plan extern cât si intern.
 Vestea buna a reducerii numarului de someri în Germania cu jumatate de milion fata de anul trecut, rata somajului atingând astfel cel mai scazut nivel de 15 ani încoace, nu exclude faptul ca piata muncii oglindeste o dramatica evolutie a societatii germane si anume, adâncirea bresei între câstigatori si perdanti, noteaza TAGESZEITUNG din Berlin.