Diplomatia- Intre forta si stapanire
Am prezentat adesea studentilor, vorbind despre diplomatie, cum aceasta este forma cea mai benefica de a actiona in cea ce priveste promovarea intereselor statale. Din cele mai vechi timpuri, diplomatia a fost si continua sa fie unul dintre cele mai importante instrumente de promovare si realizare a politicii externe a statelor.
Orice forma de guvernare a simtit nevoia unei diplomatii proprii pentru asi afirma si legitima interesele aparandu-le si promovandu-le pe acesta baza.
Va invit sa avem o incursiune actuale asupra necesitatii constietizarii raportului dintre „putere si forta”, dintre „putere glorie ”dintre „mijloace si teluri”.
O data cu abandonarea diplomatiei si
cu trimiterea armatei la granita cu Siria, Turcia risca un razboi cu vecinul de
la sud si noi tensiuni cu liderii din Irak, Iran si Rusia.
Escaladarea crizei din Siria a fortat
partidul islamic conservator AKP, la putere in Turcia, sa adopte o politica
externa mai agresiva, alimentand temerea extinderii conflictului din regiune.
Premierul turc Recep Tayyip
Erdogan a avertizat zilele trecute puterea de la Damasc ca tara sa nu va ezita
sa intre in razboi daca fortele siriene nu se vor abtine de la provocari.
" Nu iubim razboiul, dar nu suntem departe de razboi", a declarat
Erdogan, care a adaugat: "Vorba aceea: pregateste-te de razboi, daca doresti
pacea."
Avertismentul lui Erdogan a
survenit la o zi dupa ce Parlamentul Turciei a votat un mandat cu durata de un
an, care permite actiuni militare pe teritoriul Siriei in cazul in care acestea
sunt considerate necesare.
Vinerea trecuta, un obuz lansat
din Siria a ucis cinci civili in orasul turcesc Akcalkale. De atunci, armata turca
riposteaza la orice foc de arma lansat din tara vecina. Puterea de la Damasc a
declarat ca tirul de vineri a fost unul accidental, comis in timpul unor operatiuni
impotriva unor opozanti inarmati. Ankara considera in schimb ca a fost vorba de
o provocare deliberata.
Turcia si Siria s-au bombardat
reciproc duminica pentru a patra zi consecutiv. Ankara a continuat masarea de
trupe la granita cu Siria, starnind temeri legate de o escaladare a
conflictului.
Ministrul turc de Externe, Ahmet
Davutoglu, a declarat sambata trecuta ca autorizatia de interventie pe
teritoriul Siriei, data de Parlament, are rolul de a descuraja Siria sa recurga
la violenta impotriva tarii sale. ""Acest pas nu a fost facut din
dorinta de a incepe un razboi. Dar, orice atac impotriva Turciei va fi de acum inainte
inabusit", a declarat Davutoglu.
Sondajele demoscopice demonstreaza
ca majoritatea turcilor este impotriva unui razboi cu Siria, iar numerosi
observatori sunt de parere ca nici Turcia si nici Siria nu doresc un razboi.
Totusi, posibile noi atacuri la granita comuna raman un imens factor de risc.
Ankara a semnalat ca va lansa o operatiune transfrontaliera daca se va simti
amenintata de miscarea separatista kurda PKK, si a ramurii sale din Siria,
Partidul Uniunii Democratice ( PYD).
Exista de asemenea temerea ca inrautatirea
raporturilor dintre Turcia si Siria va produce o inrautatire a relatiilor cu
Irak, Iran, si Rusia, tari care sunt aliate cu Siria.
Guvernul de la Ankara s-a
preocupat in ultimul deceniu, de cand la putere se afla partidul conservator
AKP, de extinderea zonei sale de influenta.
Pana in 2011, Turcia si Siria au
fost aliate, iar Davutoglu a efectuat zeci de vizite la Damasc. Dupa izbucnirea
razboiului civil in Siria, in martie 2011, Turcia a incercat sa-l convinga pe
presedintele sirian, Bashar el Assad, sa adopte reforme. Refuzul reformelor si
folosirea disproportionata a fortei impotriva demonstrantilor a determinat
Ankara sa-si revizuiasca pozitia fata de tara vecina.
Guvernul turc a oferit intre
timp un insemnat sprijin opozitiei din Siria, acordand inclusiv sprijin
logistic unor grupari armate de opozitie.
Dr. Darius Stan