Dinamism si putere

Turcia si-a inchis spatiul aerian pentru avioane israeliene

Hotararea Turciei intervine ca reactie la operatiunea militara israeliana efectuata impotriva unui convoi umanitar pentru Fasia Gaza, a declarat premierul turc Recep Erdogan.

Turcia a interzis, incepand de duminica (27.06.2010), oficial accesul aeronavelor militare israeliene in spatiul sau aerian. Potrivit agentiei turce de presa anadolu, care citeaza declaratiile premierului Recep Erdogan la summitul G20 desfasurat in Canada, masura survine ca reactie la operatiunea militara israeliana desfasurata pe impotriva "Flotei libertatii", avand la bord ajutoare umanitare pentru Fasia Gaza. Potrivit unor surse guvernamentale, anumite zboruri pot fi aprobate insa, de la caz la caz.
La sfarsitul saptamanii trecute, Turcia a interzis oficial primul zbor al unei aeronave israeliene prin spatiul sau aerian. Este vorba de un avion cu peste 100 de ofiteri la bord, care se deplasa in Polonia. Potrivit cotidianului israelian "Jediot ahronot", armata israeliana nu a reactionat inca oficial fata de acest incident pentru a nu incorda si mai mult relatiile bilaterale cu Turcia, si asa tensionate de la incidentul din Marea Mediterana, in urma caruia si-au pierdut viata opt cetateni turci. Guvernul de la ankara a reactionat prin retragerea ambasadorului turc din Tel aviv, precum si prin anularea exercitiilor militare comune cu israelul.
Executivul turc a solicitat statului evreu restituirea vaselor sechestrate si acordarea de compensatii victimelor. in cadrul summitului G20 desfasurat la Toronto, premierul turc a reiterat solicitarea ca statul evreu sa-si ceara scuze oficial pentru raidul aerian efectuat impotriva "Flotei libertatii". El a adaugat ca ierusalimul trebuie sa inceteze complet blocarea Fasiei Gaza si sa permita efectuarea unei anchete internationale pe marginea incidentului din 31 mai. "Nimeni nu poate spune ca israelul a fost atacat", a declarat Erdogan, argumentand ca nu s-au gasit niciun fel de arme la bordul vasului sechestrat.
Premierul turc si-a exprimat speranta ca intrevederea pe care o va avea la inceputul lunii iulie cu presedintele Statelor Unite, Barack Obama, sa aiba un efect pozitiv asupra administratiei Netanyahu de la ierusalim. Guvernul statului evreu a refuzat sa coopereze cu anchetatorii straini, demarand insa o investigatie proprie a incidentului din Marea Mediterana, investigatie la care participa si doi observatori internationali.
Presedintele comisiei de ancheta, Jacob Turkel, a declarat ca in cadrul investigatiei vor fi audiati, de asemenea, premierul Benjamin Netanyahu si ministrul apararii, Ehud Barak.

Summitul G8 nu mai are aceeasi intensitate de alta data

Summitul grupului G8, din care fac parte cele mai puternic industrializate sapte tari din lume si Rusia, a debutat in localitatea Huntsville, dupa care incepe in noaptea spre duminica (ora Romaniei) cea de-a patra intrunire la varf a statelor G20 la Toronto. in centrul atentiei acestui grup sunt problemele economice. aceste 20 de state, printre care se numara atat cele mai puternice economii, cat si state emergente, si-au propus in urma cu un an si jumatate, crearea unei noi arhitecturi a pietelor financiare, cu scopul de a preveni pe viitor crize de asemenea amploare ca cea care a inceput in 2008.
Dispute privind strategiile de combatere a crizei
Se pare ca elanul din acea perioada a disparut. intre timp, Germania si Statele Unite poarta dispute despre strategia de asanare a crizei: in timp ce angela Merkel pledeaza pentru consolidarea bugetului de stat, presedintele american Obama e un adept al programelor de sprijin a conjuncturii economice, care presupun o majorare a datoriilor publice. Şeful Casei albe a subliniat ca Washingtonul a luat masurile corecte, si ca, la momentul de fata, "conteaza cel mai mult sa demonstram ca reusim se creem structuri eficiente pe termen lung dupa criza, pentru ca un astfel de scenariu sa nu se mai repete."
Observatorii se asteapta ca sefii de stat si de guvern prezenti la summit sa caute suficiente formulari in documentul final al intrunirii la varf pe care le pot interpreta drept victorii dupa ce se intorc acasa. Toata lumea e de acord in ceea ce priveste importanta majora a cresterii economice si a redresarii bugetelor, dar fiecare sustine opinii diferite despre cum ar trebui sa fie atinse aceste obiective in mod concret. Un alt subiect controversat e implicarea bancilor in combaterea efectelor crizei, pe care o solicita in special europenii, dar care nu se va bucura de sustinerea majoritatii la Toronto.
Miliarde de dolari pentru combaterea mortalitatii infantile
Nici ideea mai veche a introducerii unui impozit pe afaceri financiare nu are sanse prea mari de a fi acceptata la summitul G20. angela Merkel a declarat ca va pleda pentru o astfel de masura, dar ca "nu trebuie sa uitam ca un astfel de impozit se loveste de scepticismul multor state industrializate, dar si a unor state emergente."
in schimb, Şeful Casei albe a inregistrat un mare succes in ultimul timp, din moment ce ampla reforma financiara pe care a propus-o are sanse bune de a intra in vigoare.
Grupul G8 a anuntat ca isi va intensifica eforturile in combaterea saraciei. Premierul Canadei, Stephen Harper, a declarat ca vor fi alocate miliarde de dolari pentru lupta impotriva mortalitatii infantile din tarile subdezvoltate.

In covarsitoarea lor majoritate, analistii occidentali sunt de acord ca trecerea in rezerva a generalului McChrystal indica persistenta unor ample disensiuni si discordante la varful statului american, cu privire la viitoarea strategie a administratiei Obama. aceste divergente vizeaza nu numai misiunea antiterorista din afganistan si atasamentul tot mai anemic al americii fata de aliatii ei.

In chestiune e chiar si terminologia politica, pe care unii responsabili ai actualei conduceri a statului american au epurat-o, mazilind din vocabular notiuni clare si transante precum „razboiul antiterorist” sau „extremismul islamic”.
David Petraeus, fostul comandant al trupelor americane din irak, nu e strain de ceata conceptuala care a invaluit elita politica din Washington. El insusi a provocat ample controverse, pe care apoi le-a regretat, cand, intr-un moment de ratacire, a calificat politica israeliana fata de palestinieni drept un "risc" la adresa trupelor americane din Orientul apropiat si Mijociu.
Cu toate acestea, numerosi comentatori elogiaza decizia presedintelui Obama de a-l inlocui la comanda trupelor internationale din afganistan pe generalul McChrystal cu David Petraeus. Cel din urma e, la urma urmei, omul care, sub George Bush, a reusit sa evite iminenta infrangere a SUa in fata insurgentilor si teroristilor islamici irakieni.
in plus, potrivit ziarului german Die Welt, noul comandant ar "dispune de calitati pe care McChrystal nu le are", in masura in care „stie sa abordeze mai abil si mass-media si clasa politica”. Ziarul berlinez considera ca Petraeus ar fi „singurul comandant capabil sa incheie in mod onorabil razboiul din afganistan”.
Net mai putin euforic e Westdeutsche allgemeine Zeitung. Ziarul scoate in evidenta ca demiterea lui McChrystal ilustreaza „adancile galcevi si neintelegeri din interiorul echipei presedintelui american". incat "Petraeus e silit sa presteze mult mai mult decat sa asigure incheierea semi-onorabila a unei misiuni afgane oricum extrem de dificile". Demonstrand luciditate maxima, cotidianul din Essen ii descrie sarcina ingrata in urmatorii termeni: „inainte de toate Petraeus va trebui sa convinga o opinie publica tot mai muncita de indoieli si mai obosita de razboi de necesitatea perpetuarii unui curs controversat la culme, chiar si in randul elitei politice aflate la varful statului american”.
Pe de alta parte, succesul sau irakian se datoreaza faptului ca Petraeus a obtinut mana libera din partea lui George Bush. Thüringer allgemeine din Erfurt crede ca generalul ar fi obtinut acelasi spatiu de manevra si din partea lui Obama, in fata caruia insa cererile eventuale de suplimentare a trupelor ar putea sa fie mai dificil de impus.
Substituirea operata la conducerea trupelor americane din afganistan suscita la stanga spectrului politic elogii nedisimulate. Tageszeitung din Berlin crede ca, inaintea importantelor alegeri legislative americane din toamna, Obama ar fi "demonstrat forta, rezolvand rapid" inca una din crizele impopulare abatute asupra administratiei sale. iar Frankfurter Rundschau considera ca Obama ar fi taiat aripile "cultului rezervat militarilor americani".
Dar, ca si alte ziare, cotidianul din Frankfurt critica lipsa de claritate a lui Obama si absenta unei reevaluari riguroase si consistente a misiunii din afganistan.
Numerosi editorialisti mai dedica spatii ample si summitului G-8 si G-20 de la finele saptamanii, comentand ceea ce Ostsee Zeitung se asteapta a fi o reuniune marcata de tensiuni transatlantice in materie de politica economica si financiara. Unii analisti scot in evidenta sursa conflictului iscat de programul de austeritate al Germaniei, care, potrivit administratiei americane, ar pune in pericol cresterea economica globala.
Or, "daca SUa nu se pot confrunta cu falimentul national", Germania e obligata sa-si reduca masiv cheltuielile daca nu vrea sa impartaseasca soarta unor tari ca Grecia, reiese dintr-un editorial din Emder Zeitung.
La randul sau, Süddeutsche Zeitung isi vede spulberate sperantele ca „Obama sa faca Europei mai multe concesii decat predecesorul sau, Bush”. iar China, subliniaza Badischen Neusten Nachrichten, si-a apreciat moneda nationala, dovedind astfel inteligenta tactica, intrucat a iesit din colimator, „lasand in schimb in prim plan controversele dintre americani si europeni”.

FBi a arestat 10 persoane suspectate ca ar fi agenti secreti rusi
Departamentul american al Justitiei a anuntat luni, la mai putin de o saptamana dupa vizita liderului de la Kremlin, Dmitri Medvedev, in SUa, ca 10 persoane au fost arestate pentru ca ar fi agenti secreti rusi, iar o a 11-a este cautata in continuare, relateaza CNN.
Cinci dintre suspectii arestati au comparut luni in fata unui tribunal din New York. Patru dintre ei, printre care un jurnalist la ziarul in limba spaniola El Diario, au fost informati de drepturile lor si au fost retinuti, deoarece autoritatile au decis ca exista riscul ca ei sa fuga. Urmatoarea audiere a fost fixata pentru 1 iulie.
Cealalta suspecta, identificata de documentele judiciare drept anna Chapman, va fi audiata in 27 iulie si i-a fost refuzat dreptul de a fi eliberata pe cautiune.
Procurorul general adjunct, Michael Farbiarz, a spus ca in prezent sunt facute perchezitii in intreaga tara. El a calificat plangerea initiala drept "varful icebergului". "acesti oameni au fost pregatiti impreuna", a spus Fabiarz despre suspecti. "in centrul acestei afaceri se afla inselaciunea", a adaugat el.
Restul presupusilor agenti urmeaza sa fie audiati in alte state federale.
Contactat, un purtator de cuvant al ambasadei Rusiei a declarat ca nu este la curent cu arestarile si ca va cere mai multe informatii autoritatilor ruse.
Suspectii erau "agenti de informatii rusi antrenati", a spus un purtator de cuvant al Departamentului de Justitie. Potrivit documentelor furnizate de instanta, ei fac parte dintr-o misiune pe termen lung de a implanta agenti sub acoperire in Statele Unite.



Previziuni ale efectelor amplasarii scutului anti-racheta in Romania şi Bulgaria

Ted Galen Carpenter este vice-preşedintele institutului Cato din Washington, unul din cele mai influente think-tank-uri politice şi economice din Statele Unite. intr-un interviu, analistul american comenteaza intenţiile administraţiei de la Washington de amplasare a scutului american anti-racheta in estul Europei.

Intrebat care ar putea fi ţarile in care Statele Unite vor amplasa controversatul dispozitiv anti-racheta, Ted Carpenter a dat ca opţiuni sigure Romania şi Bulgaria. "Daca acest plan va fi pus in aplicare - şi el va fi intr-un final dus la indeplinire - scutul anti-racheta american va fi amplasat cel mai probabil in Romania şi Bulgaria. Propunerea iniţiala de instalare a scutului in Polonia a starnit critici extrem de vehemente in aceasta ţara, ca de altfel şi in Republica Ceha, motiv pentru care aceste doua state nu mai prezinta interes din acest punct de vedere pentru Statele Unite", crede Carpenter.
Estul Europei, mai puţin vehement
intenţiile americanilor privind scutul anti-racheta intampina o opoziţie simţitor mai mica in estul continentului european, spune analistul american. "Reacţia Rusiei insaşi a mai pierdut din virulenţa iniţiala, cand s-a pus problema instalarii scutului in Polonia şi Cehia", a adaugat reputatul analist şi autor a numeroase volume, Ted Carpenter.
Romania şi Bulgaria nu au fost insa singurele opţiuni luate in calcul de strategii militari americani. O varianta viabila de amplasare a scutului anti-racheta se pare ca a fost la un moment dat inclusiv Turcia. Ecuaţia politica s-a schimbat insa o data cu deteriorarea relaţiilor dintre Washington şi ankara. "in acest moment administraţia americana priveşte cu mari rezerve Turcia. Exista numeroase temeri ca ankara nu este un partener de incredere şi ca acţioneaza impotriva intereselor americane şi ale aliaţilor strategici din regiune ai Statelor Unite, precum israelul sau UE. Cred ca planurile privitoare la eventuala includere a Turciei in proiectul scutului anti-racheta vor fi deocamdata anulate", opineaza Carpenter.
Efectele amplasarii scutului anti-racheta in Romania şi Bulgaria
Referitor la efectele pe care le va avea asupra Romaniei şi Bulgariei amplasarea scutului anti-racheta american in aceste doua ţari, Carpenter spune ca acest lucru va face ambele ţari şi mai dependente de america din punct de vedere al securitaţii. "atat romanii, cat şi bulgarii au realizat ca este in interesul lor sa aiba relaţii cat mai bune cu Washington-ul din punct de vedere al propriei lor securitaţi naţionale". Pe de alta parte, mai adauga analistul, exista alte ţari in regiune care ar putea privi gestul americanilor drept o periculoasa imixtiune a acestora in regiune, lucru care ar dauna imaginii Romaniei şi Bulgariei.
intrebat in ce masura relaţiile Bulgariei şi Romaniei cu ţari precum Serbia sau Grecia ar putea fi afectate de scutul anti-racheta, Carpenter spune ca multe ţari din sud-estul Europei privesc cu suspiciune ţarile vecine care au relaţii prea apropiate cu Statele Unite. in ceea ce priveşte relaţiile celor doua ţari, Romania şi Bulgaria, cu UE, Carpenter nu crede ca acestea vor fi afectate negativ de gazduirea pe teritoriul celor doua state a elementelor scutului anti-racheta american. "Uniunea Europeana colaboreaza cu NaTO şi joaca un rol important in chestiuni economice. Se prea poate ca in viitor situaţia sa se schimbe, insa pentru moment nu cred ca vom asista la schimbari in relaţiile dintre UE şi cele doua ţari".
Un scut anti-racheta global. Rusia, posibil aliat?
Deutsche Welle l-a intrebat pe reprezentantul Cato institute in ce masura Rusia ar putea percuta la ideea crearii unui sistem global de scut anti-racheta, devenind parte a acestui proiect, propus de altfel Moscovei de guvernul american. Este acest scenariu verosimil sau o simpla idee fantezista a Washingtonului? "N-aş spune ca este chiar o idee ratacita, fara noima, a Casei albe. apreciez insa ca o asemenea propunere este lipsita de şanse reale de reuşita. Nu vad Rusia aderand la un asemenea proiect. Moscova vede in ideea americana o ameninţare directa la adresa intereselor sale strategice. Or, in eventualitatea in care Kremlinul ar deveni parte a unui sistem anti-racheta de anvergura globala, obiecţiile ruşilor ar fi neutralizate", a declarat Carpenter.
Neincredere reciproca
Pe de alta parte, mai spune analistul şi publicistul american Ted Carpenter, exista multe voci in Statele Unite care se opun "includerii Rusiei in vreun sistem de aparare anti-racheta. Este foarte dificil sa treci peste aceste doua tipuri de rezistenţa, politica şi domestica, manifestata in america faţa de Rusia", spune acesta.



SUA şi securitatea virtuală

Războaiele de până acum au fost purtate la sol, în apă şi în aer. În secolul 21, războiului i se adaugă o nouă dimensiune: lumea virtuală. Dependenţa crescândă faţă de infrastructura tehnologiilor informaţionale generează un nou punct slab al societăţii moderne.

"Spus pe scurt: bunăstarea economică a Statelor Unite în secolul 21 depinde de securizarea sistemelor informaţionale", a declarat preşedintele american Barack Obama în mai 2009.
Obama a fost primul preşedinte din istoria Americii care a dedicat un întreg discurs securităţii online. Şeful Casei Albe a atras atenţia asupra vulnerabilităţii atât a reţelelor de calculatoare care controlează sistemele de distribuţie a apei, petrolului sau electricităţii cât şi a celor care sunt răspunzătoare de coordonarea traficului aerian sau a transportului în comun.
"În lumea de astăzi atacurile teroriste nu vin doar din partea câtorva extremişti cu centuri explozive. Ele pot fi declanşate şi prin combinaţii de taste la calculator. E o armă de distrugere în masă", a precizat Barack Obama în discursul său dedicat securităţii virtuale.
La un an după acest discurs, la 21 mai 2010, generalul Keith Alexander a fost numit comandantul noii secţii pentru siguranţa online a Agenţiei pentru Securitate Naţională (NSA), cel mai important serviciu secret al Statelor Unite. Din cartierul general din Fort Mead, NSA supraveghează comunicaţia virtuală din întreaga lume.
În prima sa apariţie publică în calitate de comandant al noii secţii a NSA, generalul Alexander a schiţat pericolele care ameninţă securitatea Americii. În fiecare zi, Agenţia pentru Securitate Naţională înregistrează şase milioane de atacuri virtuale asupra reţelelor de calculatoare ale Pentagonului.
"Bunăstarea şi puterea Americii o transformă în ţintă a atacurilor online. Cel mai periclitat este unul din pilonii de bază ai puterii noastre, armata, care este dependentă de reţelele de calculatoare pentru comandă, control, comunicaţie, logistică şi coordonare a operaţiunilor secrete. Pentagonul trebuie să garanteze securitatea a peste şapte milioane de calculatoare, care sunt conectate la 15.000 de reţele", a declarat generalul Alexander.
Secretarul american al Apărării, Robert Gates, a anunţat deja din anul 2009 că Statele Unite intenţionează să suplimenteze semnificativ numărul experţilor în tehnologie virtuală angajaţi de Pentagon. Herbert Lin, el însuşi expert în domeniu, consideră că Secretarul american al Apărării nu vizează doar apărarea propriilor sisteme informaţionale.
"Majoritatea statelor dezvoltă atât sisteme defensive cât şi sisteme ofensive, însă discuţiile publice se concentrează doar pe apărarea reţelelor. Doar foarte puţini vorbesc despre sistemele ofensive, care sunt însă un aspect decisiv în a înţelege politica de apărare online", a spus Herbert Lin.

Autor: Dr.Darius Stan