Sa vorbesti despre cei ce ti-au fost profesori

Nu este deloc simplu si usor sa vorbesti despre cei ce ti-au fost
profesori, mentori si modele in viata fara de amprenta legaturilor ce
s-au creat. Spun acest lucru pentru ca ar trebui sa fim impartiali, sa ne indepartam de fiinta noastra ce a fost plamadita si modelata cu suflul lor experential.
Nu este simplu pentru ca ar trebui sa-l evocam pe omul stiintific, iubitor de carte, grijuliu fata de noi, cei am primit cate ceva din invatatura lor. Si
pentru ca nu am putea sa zugravim impersonal, trebuie sa precizam ca ei sunt
oamenii aflati intr-o perpetua cautare de a surprinde frumosul din jurul nostru, pe care sa ni-l ofere intre coperti de carte.
Cuvantul nostru este un imprumut al cuvantului lor ce dainuie prin noi pentru ca au stiut sa inobileze prin cultura domenii aride ale relatiilor intre tot si toate, si sa le prezinte intr-o aparenta plina de stralucire. Sunt cei ce ne calauzesc in drumurile pline de obstacole si de capcane pe care viata ne-o prezinta .
Nu in ultimul rând, ar trebui sa stim ca ne referim la oameni modesti si
discreti, loiali, metodici si meticulosi, cei care muncesc o viata pentru a ne oferi raspunsuri la intrebarile viitorului.
In fine ma încumet sa incerc, cu ingaduinta dumneavoastra, sa va împartasesc cateva impresii despre, Ambasadorul Constantin Vlad, asa cum l-am cunoscut, asa cum el apare in fapte, inclusiv in cartile sale.
Sunt convins ca Ambasadorul Constantin Vlad are o foarte bogata viata
sufleteasca, înmanunchind trairi, comandamente morale si convingeri
intelectuale. Sunt sigur ca pe aceasta viata sufleteasca si-au pus, pentru totdeauna pecetea, mediul familial si locurile natale.
Stie, oare, Ambasadorul Constantin Vlad, cât datoreaza acestor radacini? Cred ca da. Ştie el, însa, ca sunt nu putini cei care-l invidiaza pentru acest izvor de bogatie sufleteasca?
Nu ma sfiesc sa marturisesc ca eu sunt unul dintre acestia. Pentru ca
soarta a facut sa am bucuria de al intalni pe exelenta sa, luand
pilda trairilor experentiale ale cercetatorului ce coboara in arena
deschisa. Spun ca ma inchin soartei caci putini, foarte putini cunosc
ca fiecare ora petrecuta in compania domniei sale, este pur si simplu
o invitatie la cunoastere si cercetare, o invitatie la civilizatie si
cultura.
Este profesorul despre care colegii de la Centru de Studii pentru
Securitate din Zurich Dr. Daniel Möckli si Dr. Rolf Oertli spuneau:

"Suntem onorati sa cunoastem lucrarile foarte importante ale
Ambasadorului Constantin Vlad dovada vie a gandiri romanesti, ce
tratateaza diverse teme pregatind prin cele scrise noile generatii
pentru relaţiile diplomatice internationale. Aceste carţi trebuie prezentate
tuturor celor intersati de realitatiile subliminate de veacuri.
Aceste scrieri trebuiesc cunoscute in primul rand de diplomati, dar si
de toti cei ce vin in contact direct cu relatiile internationale."

Si spun ca sunt fericit caci din curiozitatea pentru tot ceea ce priveste relatiile
internationale, politica si diplomatia mondiala am fost ales sa
cunosc pe cel ce ani de-a randul, apoi decenii de-a randul, a urmarit
evenimentele ce se petreceau pe marea scena a lumii si care erau de cele mai multe ori derutante.
Am fost ales sa-l cunosc pe cel ce m-a ajutat sa vad ce sta in fapt in spatele jocurilor de interese, sa sesizez pozitiile de putere, sa judec aranjamentele
facute si sa surprind din manifestari aparent banale continutul si
sensul celor stabilite departe de ochii publicului.

Multi ani domnule Ambasador, Multi ani sanatosi va doresc domnule profesor
Multi ani ii doresc bunului meu prieten Constantin Vlad.


Dr. Darius Stan

Rezultatele scenariului. Romania in centru atentiei

Barometru pentru institutiile romanesti


Parlamentul si Guvernul raman institutiile nationale in care romanii au cea mai putina incredere, dar atunci cand vine vorba de combaterea crizei, FMi e de si mai mica incredere, astfel ca cetatenii privesc catre Executiv ca fiind totusi cel mai in masura sa se ocupe de aceasta. increderea romanilor ramane mare in Uniunea Europeana ca institutie (56%, fata de 42% media in UE) si mica in Parlamentul national (10%, fata de 31% media in UE). Ceva mai mult de o treime (34%) dintre romani nu au incredere in UE (fata de 47% media UE), dar proportia celor dezamagiti de Parlamentul national este covarsitoare (85%, fata de 62% media in UE). Guvernul se bucura de increderea a doar 12% dintre romani (fata de 29% media in UE), intrunind in schimb 85% din opiniile negative (fata de 65% media in UE la acest capitol).


Franta recunoaste ca au primit cetateni rromi si a expulzat cetateni europeni.


Dupa ce s-au anuntat prin Presedintele statului Nicolas Sarkozy la prima reuniune de Guvern de dupa vacanta de vara ca Parisul va continua politica privind romii, in pofida controverselor. El a subliniat ca taberele de romi reprezinta o sursa de infractionalitate, prostitutie, trafic de persoane si exploatarea copiilor. Sarkozy a cerut echipei sale sa "nu fie distrasa de controversele inutile", a declarat ministrul imigratiei, Eric Besson. Fostul premier Dominique de Villepin, probabil viitor candidat la presedintie, a apreciat politica drept "rusinoasa". "Este o strategie electorala. Nu va contribui cu nimic la securitatea poporului francez", a adaugat el. Sute de romi au fost trimisi inapoi in România si Bulgaria, iar peste 100 de tabere ilegale au fost demolate. Operatiunea a fost criticata de organizatiile pentru drepturile omului si de opozantii lui Sarkozy, care il acuza ca incearca astfel sa isi creasca popularitatea. Totusi, aproape jumatate dintre francezi (48%) sunt de acord cu repatrierea romilor in tarile lor de origine, arata un sondaj dat publicitatii joi de Le Parisien. 42% dintre persoane chestionate se opun acestei masuri, in timp ce 10% nu se pronunta. Masurile sunt sprijinite majoritar de sustinatorii dreptei si respinse de cei ai stângii franceze. Sondajul a fost realizat telefonic, in 24 si 25 august, pe un esantion national reprezentantiv de 1.000 de persoane, cu vârsta de peste 18 ani.

Comisia Europena pe tema asumarii responsabilitatii comune asupra romilor

Comisarul european pentru justitie, Viviane Reding, a anuntat ca a cerut serviciilor sale sa analizeze cu atentie daca masurile luate de Franta in privinta romilor sunt "in conformitate deplina" cu legislatia UE si a promis ca analiza va fi prezentata saptamâna viitoare. Intr-o declaratie pe tema situatiei romilor din Europa, Viviane Reding, vicepresedinte al Comisiei Europene si comisar UE pentru justitie, drepturi fundamentale si cetatenie, a spus ca a urmarit "cu mare atentie" si cu "oarecare ingrijorare" evolutiile din ultimele zile din Franta, precum si polemica ce a izbucnit in câteva alte state membre. Reding a cerut autoritatilor franceze sa se angajeze intr-un "dialog deschis, sincer si onest" cu toate statele membre UE pe tema asumarii responsabilitatii comune asupra romilor, Comisia Europeana oferindu-se sa intermedieze un astfel de dialog si sa monitorizeze progresele facute. Comisarul a spus ca situatia romilor este o problema grava si regreta ca retorica folosita in unele state membre in ultimele saptamâni a fost "in mod vadit discriminatorie si, partial, de natura sa inflameze". Cu toate acestea, Viviane Reding s-a ferit sa ia pozitie in favoarea uneia sau alteia dintre parti, in declaratia sa regasindu-se argumente aduse atât de partea franceza, cât si de cei care denunta un abuz in privinta romilor
Ministrul francez al imigratiei, Eric Besson, a recunoscut, intr-o declaratie pentru presa, ca aproape 1.300 de cetateni romani si bulgari au fost expulzati de la inceputul anului. De la 1 ianuarie, 8.030 de romani si bulgari a caror sedere in Franta era ilegala au fost trimisi in tarile lor de origine. Dintre acestia, 1.291 au fost trimisi "in mod constrangator" (cu alte cuvinte, expulzati - n.r.) si 6.739 "in mod voluntar", a spus Eric Besson intr-o declaratie acordata presei franceze. De la 28 iulie, data reuniunii de la Elysee consacrata securitatii si problemei romilor, au fost repatriate 681 de persoane, dintre care 132 "in mod constrangator", a declarat Besson. Joi, doua zboruri din Franta au mai adus in Romania peste 280 de romi, potrivit autoritatilor franceze."acest plan de desfiintare a taberelor clandestine se inscrie in procedurile de repatriere deja larg utilizate de mai multi ani", a mai spus Besson, care insista de mai multe saptamani asupra caracterului "neexceptional" al repatrierii romilor.

Comferinta de la Paris consacrata problemelor imigratiei

Secretarul de stat belgian pentru azil politic Melchior Wathelet va merge la Paris pentru a participa la reuniunea informala consacrata imigratiei organizata la Paris. Politica Frantei fata de romi nu figureaza pe ordinea de zi a intalnirii, la care sunt invitate si Statele Unite, Canada, Germania, Spania, Grecia, italia si Marea Britanie. Belgia a fost invitata la aceasta intalnire ca tara care asigura presedintia UE, dar nu a raspuns imediat pozitiv. Potrivit unei surse diplomatice, ezitarea Belgiei viza sa "evite acordarea impresiei ca "aproba expulzarile". Tema reuniunii a fost recalificata in "seminar de lucru" consacrat azilului si luptei impotriva imigratiei ilegale. Melchior Wathelet, care considera ca subiectul romilor merita o "dezbatere adecvata, implicand toate tarile vizate", a confirmat in cele din urma ca va merge la Paris.


Dr. Darius Stan

Un prieten uitat. China

Imi amintesc ca citisem de mult o carte care pe langa frumusetea scrieri prezenta o impotranta deosebita a invataturii capatate. Catrea despre care vorbesc in introducere se numea "Principele" de Niccolò Machiavelli si face recomandarile necesare pentru a fi capabil sa intelegem modul de comportament al societatilor si atitudinea liderilor.
Im amintesc de asemenea cu se facea recomandarea la un moment dat „principelui" sa fie cu grija si sa se inconjoare de consilieri capabili si curajosi care sa-i spuna in fata adevarul si poate recomanda caile de urmat, astfel incat cu totii sa se asume pentru reusita sau pierderea realizata.
Si, apoi sa ne intoarcem la relatiile internationale traditionale sa ne pozitionam in zona in care Romania reusea intregeasca, intr-o diversitate, paleta liniilor comerciale. Din acesta paleta desigur nu a lipsit China, tara care detine locul doi in topul statelor cu cele mai mari economii.



O tara saraca acum 50 de ani care de la an la an reuseste sa uimeasca intreaga lume prin importante cresteri economice. Secretul succesului se datoreaza faptului ca Beijing-ul rasplateste oficialii guvernelor locale prin promovari, in cazul performantelor de gestiune a regiunii. Sau dimpotriva.
Important de inteles din acest act este sistemul de garantare a tuturor celor ce participa la guvernare sa se asume pentru reusita sau pierderea realizata.

Pentru acesta va aduc in atentie interviul acordat de Ambasadorul tarii noastre la Beijing, Viorel Isticioaia-Budura, care sublinineaza prezenta Romaniei in China, care, in acest moment, este mult prea departe de potentialul unor relatii candva foarte apropiate.
Despre schimarile de pozitii ce au survenit in relatiile dintre cele doua tari si cu siguranta o varianta de repliere a revitalizarii relatiilor.


Ce ar trebui sa stim noi, in Romania, despre China si nu stim?

Viorel Isticioaia-Budura: Eu traiesc o mare dezamagire ca n-avem relatii de presa atat de active pe cat ar trebui sa fie. Nu ma refer la un anumit ziar, ci in general, intre lumea presei romanesti si cea chineza. Tocmai pentru a servi cunoasterii reciproce. Daca globalizarea a creat sansa sau ideea unei cooperari, in realitate, au fost momente in care s-a simtit chiar pericolul unei decuplari regionale. Decuplarea asiei de restul lumii. Dimensiunea dezvoltarii Chinei este o sansa de continuare a globalizarii intr-un registru pozitiv.

Cum foloseste Romania sansa aceasta?

Noi ar trebui sa o folosim pentru ca este sansa unei oportunitati economice suplimentare. integrarea n-a fost numai pentru noi, a fost si o noua sansa data Europei in sine, in noul sau proiect economic si politic. acum, globalizarea si relationarea transcontinentala cu asia, in general, si cu China in particular, reprezinta noua sansa pe fondul problemelor create mai ales de criza financiara mondiala. Pentru noi este important ca, ducandu-ne catre Vest, constatam ca Vestul vine spre Est si in principal chiar spre China.

De ce ar veni investitorii chinezi in Romania?

Din doua motive. O data pentru ca au ajuns la un potential ce le permite sa iasa in lume. Un om sarac nu investeste decat daca printr-o minune are o sansa sa o faca din putinul sau. Dar chinezii de acum au un excedent, vorbim numai de surplusul valutar, de peste doua mii de miliarde de dolari. Pe de alta parte, criza generala a dolarului invita la rularea rezervelor valutare care sunt predominant, in China, in dolari. Şi atunci, chinezii investesc anual, in strainatate din ce in ce mai mult.
Investitiile oficiale sunt deja de zeci de miliarde anual. intrarile de capital in China sunt cam de un miliard pe saptamana. Dar in egala masura, China, receptor de investitii straine in ultimii douazeci si ceva de ani, dupa deschiderea din anii '70 - '80 a devenit, la randul sau, emitator de fluxuri investitionale. Noi am avut prioritatea integrarii in Vest, dar trebuie, in egala masura, sa fim constienti, sa ne sincronizam cu noile prioritati ale Vestului, pentru ca suntem parte a Vestului.
A doua ratiune este ca noi suntem un destinar traditional. Romania, in zona noastra de apartenenta geografica, este printre putinii recipenti masivi de investitii chineze. Vom ajunge la 400 de milioane de dolari. avem 300 si ceva de milioane de dolari. Sunt o duzina de intreprinderi chineze create in Romania, cu capital propriu, si rulate, bineinteles, de businessul chinez, cu mana de lucru romaneasca, deci creeaza locuri de munca in Romania.

Acum cativa ani s-a suspendat linia aeriana directa Bucuresti - Beijing. De ce?

La vremea aceea au fost ratiuni, o data, datorita sigurantei zborurilor. Epidemia de pneumonie atipica a obligat nu numai compania Tarom, ci toate companiile, sa-si suspende activitatea in primavara lui 2003. Dupa care o serie de analize de piata de profitabilitate au dus la decizia conducerii de atunci a Ministerului Transporturilor de a suspenda cursa, iar in luna noiembrie s-a lichidat definitiv. anumiti investitori straini au incurajat compania aeriana chineza sa zboare catre Europa in proximitatea noastra, catre vecinii nostri de Vest, si s-a deschis o linie aeriana. Disparitia de pe piata a Taromului a lasat un segment de piata liber, care a fost imediat ocupat de turci, care la vremea aceea nu zburau.
Care au fost consecintele politice si economice?
In acel moment avusese loc vizita presedintelui iliescu, la sfarsitul lui august 2003, se reafirmase interesul Romaniei, la modul general, indiferent de regimul politic din acel moment, pentru continuarea relatiei traditionale cu China si se anunta o suma de proiecte care urmau sa fie aduse in atentie: Podul de la Braila, Şoseaua de Centura si alte relationari. au fost semnale consistente, s-au deschis zone de cooperare, dar un segment care ne-ar fi ajutat foarte tare, cursa aeriana Bucuresti-Beijing a disparut in conjunctura data. Şi eforturile de-al recupera ­n-au mai avut loc.

Un zbor incheiat

Compania Tarom a zburat de la Bucuresti la Beijing din 1974 pana in 2003. Mai era putin si aveam 30 de ani de linie aeriana neintrerupta peste Himalaya. Nu orice pilot de cursa lunga indraznea sa zboare cu o nava de pasageri peste Himalaya, in afara de pilotii romani. Ceilalti ocoleau pe rutele de nord, catre Rusia, sau mai la sud. Desfiintarea acestei curse aeriene, in 2003, a fost o decizie conjuncturala atunci, dar ce a urmat ulterior este problema. N-au mai fost eforturi de a studia din nou piata, de a studia iar resursele noastre pentru a opera o cursa din aceasta transcontinentala.

S-a pierdut un tren in relatia cu China?

Lansarea la Shanghai a brandului Romaniei nu a starnit decat interesul micului grup de chinezi adus special la ceremonie
N-am pierdut un tren. E un tren pe care l-am uitat. Dar care exista. Cele mai mari universitati in domeniul industriei petroliere au fost create de profesori romani si au fost invitati la aniversarea a douazeci de ani de la crearea universitatilor. in presa noastra n-au fost relatari despre aceste evenimente. acesti profesori romani care au fost intemeietori de invatamant universitar petrolist aici nu s-au dus niciodata la niciun ziar, la nicio televiziune, dar aici sunt invitati si respectati pentru asta.
La fel va spuneam de artele plastice. aici avem o traditie a elitei intelectuale, a elitei profesionale in cateva domenii importante. Eu cand merg cu o delegatie de ambasadori, mai ales grupul european merge impreuna, in anumite provincii, cand vizitam o fabrica aud asa: „Este de fata si ambasadorul roman, ambasadorul italian, vrem sa le multumim pentru ca fabrica noastra a pornit de la utilajele importate din Romania si cu care inca lucram, strungurile Carusel". Acum mai exportam strung, de la Bacau, cu comanda digitala germana.

Mai avem inca exporturi in China? Cam de ce valoare?

Conform statisticii chineze, pe primele cinci luni ale anului, 280 de milioane de dolari. Ceea ce reprezinta aproape tot cat a fost anul trecut. aproape cat a fost tot anul trecut. Dar exporturile Chinei in Romania au fost de 1,4 miliarde de dolari. Proportia ultimilor ani a fost de 1 la 10. acum este de aproape 1 la 6. Deci suntem intr-un progres. Exporturile romanesti au crescut cu 150%. De ce? Pentru ca cererea chineza a crescut. Economia chineza a crescut cu 10,7% in ultimul trimestru al anului trecut. Shanghai-ul a anuntat acum ca pentru prima data, trimestrial vorbind, de la criza de la mijlocul anului trecut, cand cazusera sub doua cifre, ca ritm de crestere sub 10%, pe romaneste, acum au reluat cresterea si au 10% crestere economica si in Shanghai.

„Portile de Fier", copiate in China

Romania a fost dupa Uniunea Sovietica al doilea partener de modernizare industriala al Chinei Populare. De la mijlocul anilor '60 pana la sfarsitul anilor '70, cand diferentul politic cu Uniunea Sovietica i-a departat, zona occidentala nu le era accesibila, din sensibilitati politice, iar Romania, la anii aceia, preluase o parte dintre tehnologiile moderne occidentale si timp de un deceniu si jumatate a participat la modernizarea industriei grele a Chinei. Planul Hidrocentralei de la Portile de Fier, conceput de specialistii romani, a fost dat in intregime prietenilor chinezi care l-au copiat si au construit o hidrocentrala pentru ca nu aveau experienta la vremea aceea.
Romania a fost al doilea partener al acelei decade de industrializare chineza. acum avem o China care are memoria acestui moment de cooperare de un deceniu si jumatate, aproape doua. Tot ca nota de subsol, primii antrenori din China de fotbal, de scrima, de caiac-canoe, de gimnastica au fost romani. Unul dintre cei mai mari instructori de arta plastica a fost pictorul Eugen Popa, care a predat in China intre 1960-1962 si i-a invatat pe chinezi desprinderea de realismul socialist sovietic si i-a instruit ce inseamna arta plastica occidentala prin filtrul romanesc. Şi acum, la atatia ani, maestrul a disparut in 1997, si acum, douazeci si ceva de elevi ai pictorului Eugen Popa s-au adunat sa-si comemoreze maestrul. acesti elevi sunt sefi de academii de arta din toata China, inclusiv presedinele academiei de arta din Shanghai este elevul unui roman.

„Schimburi de un miliard de dolari pe zi"

Ati vorbit de o relatie istorica foarte buna. Şi ati vorbit acum despre un potential pe care China l-ar putea gasi cu ajutorul Romaniei in zona Marii Negre. ar putea exista un parteneriat strategic cu China?
Relatia noastra, asa cum e definita la nivelul politic, este intitulata „Parteneriatul amplu de prietenie si cooperare". Deci nu se regaseste ideea de strategic, nu pentru ca ar lipsi, sa spunem, elemente care, in final, ar putea fi calificate ca avand o greutate strategica in contextul acestei relatii bilaterale. Dar, in egala masura, noi ne regasim, alaturi de ceilalti membri ai Uniunii Europene, intr-o relatie de parteneriat strategic cuprinzator asa cum e definita relatia China-Uniunea Europeana. La ora asta va spuneam, de exemplu, de activizarea interesului economic al Chinei pe cateva axe: Europa de Sud-Est, Europa de Est si, bineinteles, Europa Occidentala. Europa Occidentala este partenerul economic numarul unu pentru chinezi.
Inaintea Statelor Unite?
Sigur ca da. Pe zi, comertul cu Uniunea Europeana este de un miliard de dolari. Un miliard de dolari, dus-intors, adica ansamblu, import-export, intr-o singura zi.
Dumneavoastra stiti limba chineza?
Eu am facut a doua facultate aici. Unul dintre colegii dumneavoastra m-a botezat ambasadorul recordman si asa mai departe. Dar el nu stie ca atunci cand grupul de ambasadori europeni merge in provincie, unde sunt mai putini cunoscatori de limba engleza, ambasadorii europeni ma desemneaza ca purtator de cuvant, sunt si decanul grupului de ambasadori europeni, ma desemneaza ca eu sa tin toasturile, alocutiunile in numele lor. Desi, dupa cum stiti, presedintia, in conformitate cu Tratatul de la Lisabona, revine ambasadorului delegatiei europene. Asta este formatul actual, dar el nu stie chineza, e francez. Dar nu asta e problema. Problema este ca ei incredinteaza unui roman care are expertiza si fluenta comunicarii sa faciliteze comunicarea intre grupuri, nu ca sa traduca.

Cati cetateni chinezi cer viza pentru Romania?

E foarte greu sa va spun. De ce? Din doua motive: o data ca nu e numai suma vizelor pe care le emite ambasada noastra si cele doua consulate: Shanghai si Hong-Kong, ci foarte multe ambasade romanesti din teritoriu, din asia sau din alte parti. Oamenii de afaceri, calatorii chinezi care vor sa ajunga in Romania nu trebuie sa-si ia neaparat viza de la Beijing sau de la Shanghai. Pot sa ia viza si de la New York sau de la Budapesta. Şi o fac. Sunt cel putin 10-15 mii de chinezi care anual vin in Romania.

Testul adevarului: apetitul gigantului asiatic
1 impact. Capacitatea de absorbtie si nevoile Chinei sunt unice. Daca China spune ca vrea aluminiu, maine piata mondiala a aluminiului explodeaza si pretul sare de trei ori. De aceea, uneori, China nu spune ce vrea pentru a nu influenta evolutiile din piata. La ora asta, e unul dintre marii consumatori mondiali ai carui semn de interes arunca in aer tranzactiile pe un anumit produs, de la materii prime la cele finite.
2 Cine sunt exportatorii „romani". Oamenii de afaceri romani prefera sa vanda primului care bate la usa din imediata apropiere.Si atunci, marii exportatori de produse romanesti nu sunt romani, sunt arabi cu lemnul romanesc, sunt olandezi cu navele romanesti, sunt italieni cu textile romanesti, sunt nemti cu anumite produse de masini unelte romanesti. Foarte probabil, comunitatea de afaceri romaneasca, care este in curs de maturizare, care de acum stie foarte bine viata europeana, inca nu are apetitul pentru a produce printr-un efort suplimentar crearea de relatii de afaceri si pe alte continente.
3 Goana dupa pamant agricol. Chinezii sunt mari consumatori si au nevoi din ce in ce mai mari in conditiile in care urbanismul explodeaza si ocupa terenurile agricole. Pierderea de teren agricol, implicit de productie alimentara, este masiva si atunci ei trebuie sa caute furnizori. Si-i gaseste. Nu dam noi cereale, dau Ucraina, Madagascar, Australia, nordul Australiei, sunt zone mai putin accesibile, dar cu terenuri. Si acolo se bat cu achizitorii de terenuri japonezi.
4 Politica regionala. inclusiv in ceea ce priveste cooperarea la Marea Neagra, noi ar trebui sa initiem niste proiecte de conexiune in contextul cooperarii regionale la Marea Neagra, care sa ipostazieze Bucurestiul ca o platforma de conexiune transcontinentala sau regionala. De ce?
Pentru ca Romania are compatibilitati de orice ordin vreti, ca prieten vechi, fara sensibilitati politice, cu toti partenerii sai e oricand legati de interese.


Pentru a demonstra cele sustinute mai sus sa ne amintim cand la data de 22.mart.2006 la Bucuresti are loc evenimentulsub egida "Ei şi-au dedicat viaţa numai relaţiei cu China". Momentul de stralucire il reprezinta lansarea cartii cu titlul „Diplomatia Chineza" a doamnei profesor Anna Budura ce prezenta un nou set de documente atestate ale relatiilor Romano-Chineze, din 1880-1974.
Profesorul Ding Chao, decanul Institutului de Limbi şi Culturi Europene al Universităţii de Studii Străine din Beijing, adresa la acea data:

„Sunt foarte bucuros sa vad si să citesc aceste carţi foarte importante, care au tratat diverse teme foarte importante pentru relaţiile chino-romane. Cred ca aceste carţi trebuie prezentate tuturor cititorilor intersati de relatiile unei prietenii de veacuri. Aceste scrieri trebuiesc cunoscute in primul rand de diplomati, dar nu numai de ei."

Fiind un prieten a familiei Budura, pot spune ca fiecare ora petrecuta in compania lor este pur si simplu o invitatie la civilizatie si cultura.



Dr.Darius Stan

Scenarii de eleganta cum ar fii "Lovitura de la palat" sau "Manusa de catifea" nu pot fi aplicate in Romania

La comanda gandirii reformatoare a lui Gorbaciov, serviciul extern condus de Igor Gusinski a inceput sa remodeleze Europa de Est inca din 1987. In mai 1988, batranul stalinist Janos Kadar a demisionat din fruntea Partidului Comunist Ungar, lasandu-i locul lui Karoli Grosz. In Polonia, miscarile sindicale anuntau schimbarea. A venit in 1989, pe 4 iunie, cu primele alegeri libere din Polonia si, implicit, din Europa de Est. Aceste actiuni se finalizeaza pe 24 august 1989, cand in Polonia se instaleaza primul guvern necomunist din Europa de Est. Tadeusz Mazowiecki devine prim-ministru dupa ce candidatul comunist nu poate forma un cabinet. In restul Europei intra in actiune scenariile sovietice. Istoricul Alex Mihai Stoenescu a mai explicat mecanismul folosit de oamenii lui Rusiei.
„Cehii, care mai avusesera experienta 1968, tot manevrau. au dat jos lozincile de pe cladiri si spuneau ca fac perestroika, dar ei nu modificau nimic in vechiul sistem de putere. Si atunci oamenii Moscovei au initiat o miscare muncitoreasca de strada: „Revolutia de catifea“. Cu acest incident s-a soldat cu un securist declarat mort.
La Praga, nebunie, manifestatie, un revolutionar omorat de politie, i-a ramas cadavrul acolo. Era de fapt securistul. Asta a starnit furia. Desi seara l-au dat pe ala la televizor ca ofiter de securitate, deci a fost o inscenare. Havel a recunoscut implicarea KGB, cu generalii sovietici veniti special pentru a produce schimbarea“.

Lovitura la nivel inalt
Se explica ce se intampla la acea vreme in Republica Democrata Germana. In RDG, Honecker se incapatana sa reziste. I s-au facut atunci manifestatiile din fata Catedralei Sfantul Nicolae de la Dresda.
Nemtii, organizati, faceau manifestatii. Cand Honecker a cerut Ministerului de Interne sa intervina pentru a pune ordine pe strada, ministrul de interne cu seful armatei si cu seful securitatii au refuzat sa execute ordinul. Au cerut lui Honecker sa-si dea demisia conform cu cele dictate de la Moskova . S-au pus in practica «lovitura de palat». Numirea a fost facuta instant cu Egon Krenz”.
Scenariul «lovitura de palat» de schimbare a liderilor la varf era prin mijloace politice .
Daca acest scenariu nu mergea, le-au organizat manifestatii de strada. De ce?
Pentru ca, din punct de vedere doctrinar, ele erau regimuri ale sustinute de muncitori, iar daca muncitorii ies in strada si iti fac demonstratii, inseamna ca tu nu mai ai legitimitate sa ramai. Actiunile de rasturnare din RDG si Cehoslovacia s-au facut cu securitatea, armata si militia.
Dupa acest scenariu, pe 18 octombrie, Honecker a fost schimbat cu Egon Krenz, iar pe 9 noiembrie incepea demolarea Zidului Berlinului.
In acel moment, singurii care mai rezistau in fata schimbarilor erau Todor Jivkov si Nicolae Ceausescu.

In Romania lui 2010 sunt organizate lovituri succesive de credibilitate
Masele de oameni simpli (muncitorii) ies in strada si fac demonstratii de decredebilizare.
Despre actualul Presedite al Romaniei,Traian Basescu primeste postura de foarte mic cum il numea Vlad Stoicescu de la Evenimentul Zilei. "Cel mai puternic om in stat este la fel de extenuat si neputincios ca institutia pe care o reprezinta. Pentru ca, la un moment dat, a vrut sa faca totul, Traian Basescu s-a trezit in postura omului care nu mai poate nimic".
In tot cazul mai are ani alocati in acest mandat insa nu-i va putea duce pana la capat intr-un mod onorabil .

Ministerul Rus de Externe raspunde exagerarilor propagandistice
Ministerul Rus de Externe a raspuns declaratiilor presedintelui Traian Basescu cu privire la redobandirea integritatii teritoriale a R. Moldova ca sunt o exagerare propagandistica, ce ar putea trada iritarea fata de esecul misiunii spionului roman prins la Moscova.
Andrei Nesterenko, purtatorul de cuvant al Ministerului rus de Externe, a declarat:"A exagera tema 'ocupatiei rusesti' poate servi unei serii intregi de scopuri propagandistice, chiar si aceluia de a pretinde ca esti aparatorul suveranitatii si integritatii teritoriale a Moldovei. Totodata, poti sa-si manifesti astfel iritarea fata de situatia jenanta a spionului roman prins zilele trecute ca strangea la Moscova informatii secrete".
Acesta reactia a aparut ca raspuns dat din partea oficialului rus unui jurnalist care a dorit sa afle cum comenteaza MAE rus declaratia presedintelui Romaniei, Traian Basescu, facuta in prezenta premierului moldovean Vlad Filat, potrivit careia "ocupatia Moldovei este o amenintare la adresa integritatii sale teritoriale".
Andrei Nesterenko a mai afirmat: "Daca va referiti la prezenta pe teritoriul Transnistriei a Grupului Operational al Fortelor Ruse, care actioneaza ca o misiune de mentinere a pacii, el se afla acolo in virtutea unui acord referitor la principiile unei reglementari pasnice a conflictului armat din regiunea transnistreana a Moldovei, semnat la 21 iunie 1992. (...) Sarcina misiunii de mentinere a pacii este asigurarea stabilitatii regionale necesare rezolvarii problemei. (...) Cheia pentru a ajunge la aceasta este obtinerea de progrese in negocierile in formula 5 plus 2 (Rusia, Ucraina, OSCE negociatori, UE si SUA observatori si partile implicate - n.r.), stabilita pentru a face posibile prin mijloace politice compromisul in legatura cu viitorul statut al Transnistriei si garantarea lui".
Opinia lui Nesterenko contravine celei a presedintelui interimar al R. Moldova, Mihai Ghimpu, expusa la Geneva in perioada 19-21 iulie 2010, unde a participat la Conferinta Mondiala a Presedintilor de Parlament.
In cadrul Conferintei, Ghimpu a cerut colegilor sai sprijinul in procesul de retragere neconditionata, imediata si transparenta a armamentului si munitiilor rusesti de pe teritoriul Moldovei, deoarece „aceasta armata sprijina indirect autoproclamata republica transnistreana”.
„Pe teritoriul republicii continua sa stationeze, fara consimtamantul nostru, o parte din acea armata de ocupatie si munitiile ei, incalcand hotararea de la Istanbul din 1999 si statutul de neutralitate a tarii”... " Retragerea neconditionata, imediata si transparenta a armamentului si munitiilor de pe teritoriul Republicii Moldova depinde si de sprijinul dvs., stimati presedinti de parlamente, de aceea va rog sa ne sustineti, intrucit aceasta armata indirect sprijina autoproclamata republica transnistreana, care este o gaura neagra pentru bugetul Republicii Moldova si o zona de instabilitate nu doar pentru noi, ci si pentru intreaga Europa” declara la sfarsitul discursului sau domnul Ghimpu.

Operatiunea culturala ""Romania se pregateste sa moara"
Asociatia Romana pentru Cultura, Educatie si Normalitate (ARCEN) lanseaza luni campania "Romania se pregateste sa moara", care se va desfasura timp de un an, pana pe 23 august 2011.
Potrivit unui comunicat transmis in aceasta saptamana AGERPRES de ARCEN, campania este organizata la initiativa unor studenti si elevi voluntari, care "au constientizat lipsa societatii civile din Romania, lipsa de reactie a cetatenilor si gradul ridicat de indiferenta manifestat la toate nivelurile societatii".
Titlul campaniei ARCEN reprezinta un avertisment adresat nu atat institutiilor statului si factorilor de decizie, cat cetatenilor, "care se afla de 20 de ani intr-o continua stare de inertie si pasivitate", dupa cum sustin organizatorii.
Scopul proiectului este "trezirea constiintei civice, crearea unei societati civile active si stoparea fenomenului de "pasivitate".
ARCEN isi propune sa atraga atentia intregii societati, dar in special tinerilor romani, asupra importantei solidarizarii si asumarii responsabilitatii in vederea implicarii active in problemele comunitatii, motiv pentru care campania se desfasoara sub sloganul "Fii schimbarea pe care o astepti de la ceilalti!".
Voluntarii ARCEN vor demara campania, luni, 23 august, din zona Pietei Universitatii, unde va fi impartit trecatorilor manifestul campaniei.
In fiecare luni, in perioada 23 august - 13 septembrie, incepand cu ora 20,00, va avea loc lectura stradala si o dezbatere de idei pe esplanada din fata TNB, textele lecturate fiind alese de voluntarii ARCEN.
Intre 24 si 26 august, vor fi trimise scrisori deschise presedintelui Romaniei, Guvernului, Camerei Deputatilor, Senatului, tuturor partidelor parlamentare, Ministerului Culturii si Patrimoniului National, Ministerului Educatiei, Cercetarii si Tineretului, Ministerului Turismului si Dezvoltarii Regionale, Ligii Nationale a Studentilor si Institutului Cultural Roman.
De asemenea, ARCEN va organiza in universitatile din Bucuresti si din tara conferinte cu teme de interes public, dar si legate de arte, cultura si civilizatie sustinute de personalitati ale culturii romanesti, dar si de studenti care vor putea fi incurajati sa-si faca cunoscute opiniile si ideile.
"Romania se pregateste sa moara" vizeaza implicarea directa a tinerilor in actiuni, proiecte, evenimente realizate si gandite in totalitate de tineri, toate avand ca scop incurajarea implicarii in societate si in problemele comunitatii.
Campania ARCEN este apolitica, nu este sustinuta de niciun partid politic, sindicat sau autoritate a statului.


Dr. Darius Stan

Relatile diplomatice Ruso-Romane

Tensiunile din aceasta saptamana in cea ce privesc relatile diplomatice ruso-romane aduc in atentie manifestari non-diplomatice prin expluzarile reciproce a membrilor ambasadelor . Luni, FSB a comunicat retinerea sub acuzatia de spionaj a lui Gabriel Grecu, angajat al ambasadei Romaniei la Moscova. MAE rus l-a declarat persona non grata, iar în partii romane i-a fost trimisa „nota ferma de protest" în legatura cu activitatea acestuia.
In replica Romania anunta in contrapartida expulzarea din Romania a unui diplomat rus fara a i se aduce acuzatii. Mass-media romana a anuntat numele diplomatului rus, declarat de Bucureşti, persona non grata. Este vorba de o pozitie similara (secretar 1) a ambasadei Federatiei Ruse în Romania, Anatoli Akopov.
Prin Conventia de la Viena privind relatiile diplomatice prevede la articolul 9 ca statul acreditar poate decide oricand, fara a trebui sa-si motiveze hotararea, ca seful sau orice membru al personalului diplomatic al misiunii este persona non grata sau ca orice alt membru al misiunii nu e acceptabil.
MAE rus isi rezerva dreptul de a lua masuri dupa expulzarea unui diplomat rus din Romania.

Astazi 19. 08.2010 Ministerul rus al Afacerilor Externe si-a exprimat protestul fata de expulzarea de la Bucureşti a unui angajat al ambasadei ruse. Moscova isi rezerva dreptul la masuri de raspuns, se spune intr-un comunicat al Ministerului rus al afacerilor Externe. „Spre deosebire de secretarul I al ambasadei Romaniei la Moscova, retinut in flagrant delict, diplomatul rus nu a savarsit nicio actiune care sa justifice o asemenea decizie. A uni aceste doua probleme înseamna a otravi în mod intentionat atmosfera relatiilor ruso-romane", se spune în comunicat.
„Regretam profund ca in locul eforturilor de a indeparta particularitatile negative ale relatiilor ruso-romane, Bucurestiul si-a demonstrat din nou desconsideratia fata de problema indreptarii lor.
Partea rusa nu este de acord categoric cu o astfel de atitudine destructiva. Ea contravine intereselor dezvoltarii ascendente a parteneriatului dintre tarile noastre, la care chemam permanent partea romana", se spune în comunicat.
Se spunea spre exemplu ca Gabriel Grecu, ofiter SIE, a lucrat sub acoperire diplomatica la ambasada Romaniei la Moscova pentru CIA.
Totusi, conform informatiilor FSB, Serviciul de Informatii roman era interesat de situatia din Moldova şi Transnistria, date privind înalte persoane oficiale şi lideri politici dinTransnistria. În Transnistria se afla contingentul pacificator rus. Diplomatul retinut avea un scop precis, a declarat expertul Aleksei Martanov, anume "analiza situatiei privind prezenta militara a Rusiei în Transnistria: efectivul de soldati, locurile de dislocare, tehnica de lupta, conditiile desfaşurarii militare, conditiile de utilizare a aerodromului militar din Tiraspol. De asemenea, la Moscova el a strans informatii despre liderii Transnistriei şi ruşii care în Transnistria au functii de diplomati, în departamentele militare, etc."
Bucureşti manifesta demult interes pentru Moldova, Transnistria şi chiar regiunile Odessa şi Cernauti din Ucraina.
Romania nu ascunde faptul ca vrea sa-şi extinda teritoriul pe seama alipirii Moldovei, inclusiv a Transnistriei. Mai mult, în aceasta regiune se prevede chiar varianta preluarii cu forta a puterii. De asemenea, Bucureştiul pretinde la o parte din teritoriul Ucrainei, în principal la Bucovina.
Insa exista si o alta latura posibila a acestui scandal. Romania este membra a NATO, unde rolul principal il joaca SUA. Insa Washington da asigurari ca nu are o retea larga de agenti în tarile din spatiul postsovietic si nici nu are nevoie de asta. Diplomatul roman Grecu putea fi agent al serviciului de spionaj al NATO. Adica, la ora actuala Romania este membra a aliantei, iar Serviciul Special de Informatii al Romaniei alcatuieste un tot unitar cu celelalte servicii de informatii ale NATO. Adica romanii nu deservesc acelasi interes cu celelalte state membre?
Eu, personal nu cred ca Gabriel Grecu sa fi facad parte dintr-un organism atat de bine perfectionat cum sunt serviciile secrete.

Dr.Darius Stan

Reteta catre o viata mai lunga mai fericita si relatia dintre bani si putere

Nu mai departe de zilele trecute cei de la Institutului German pentru Economie din Berlin inserau un studiu care dorea sa demonstreze ca exista o relatie evidenta de cauzalitate intre veniturile oamenilor si longevitate. Exista insa o vorba populara care spune ca :bani nu aduc fericirea si pe care studiul vine sa o demonteze in cazul in care consideram complementara sintagma traditionala "Ai carte ai parte". Cert este, ca indiferent de numarul studiilor efectuate stiinta are un nou subiect de maxim interes pentru multi dintre noi. Cu siguranta banii ne fac viata mai lunga ar putea fi o ipoteza demonstrata stiintific la Institutul German pentru Economie (DIW) din Berlin. Este de notorietate faptul ca au fost publicate multe lucrari sociologice pe aceasta tema, insa elementul de noutate este ca acum studiul se refera in special la reteta de succes dintre prosperitate si longevitate.
Bani mai multi - viata mai buna
Concluzia cercetarii este ca oamenii care fac parte din grupul persoanelor cu cele mai mari venituri traiesc mai mult cu cel putin trei ani decat cele care obtin un castig minim pe economie. Cercetarea realizata pe un esantion de peste 390 000 persoane, care au contribuit 25 de ani la asigurarile pentru pensievine sa ateste aceasta paradigma. Profesorul Friedrich Breyer si Jan Marcus, specialisti din cadrul institutului, au constatat o legatura evidenta intre longevitate si veniturile subiectilor.Avand aceasta relatie de cauzalitate ce se bazeaza in principiu pe faptul ca persoanele care au venituri mai mari au acces la servicii medicale superioare si traiesc in medii in care sanatatea este mai putin afectata, ca de exemplu zone mai putin poluate sau cu o criminalitate redusa.
De asemenea, o influenta negativa pe care saracia o are asupra psihicului pe termen lung, a fost analizata in studiul DIW concluzionand distructibilitatea la care sunt supusi subiectii cu venituri minime. Acesti oameni traiesc intr-un mediu nesigur , condusi de influenta nevoilor primare devenind usor instrumentele celor puternici financiar prin care se propaga vointa acestora. Cu siguranta asceste campanii vor fi continuate pana la atingerea scopului. Scopul acestei manifestari este de sute de mii de ani si consta in ideea simpla a suprematiei. Un scop maret pentru unii si totodata un scop ce tinde spre infinit. O misiune imposibil de realizat de oameni obisnuiti, spun unii ce sunt beneficiari mai apropiati sau mai departati cu scopul de a se autoproclama zeu. Un scop in favoarea unora si sigur in detrimentul altora.
Bani mai multi - putere mai multa
Johan Morgenthau, prin teoria curentului realist, dovedea ca orice manifestare umana nu se exclude de la subiectul de top al puterii.
Astfel acesta fiind ingredientul principal -pozitia de putere- se poate dovedi ca manevrabilitatea maselor prin efectul "intamplarii" independente de vointa umana poate aduce o concentratie exploziva pentru realizarea pozitiei suprematiei.
De aceea nu se imbonlavesc si nu mor cei bogati ce detin puterea si totul se rasfrange doar asupra celor slabi si fara de bani.
Prin acesta teorie este relevanta ideea ca sanatatea este o relativa si ca o pandemie se rasfrange doar asupra figurantilor si nu a actorilor principali ai scenei.
Apoi, plecand de la principiul teoriei refractare, care spune ca cine poate in mult poate si in putin, analizam la zona de relatie a statelor si promovarea intereselor acestora.
De pilda la Congresul de la Viena (1 noiembrie 1814 - 9 iunie 1815), conferinta a statelor europene desfasurata la sfarsitul razboaielor napoleoniene avea vizibil scopul de a restaura ordinea conservatoare existenta inaintea izbucnirii Revolutiei Franceze, prin restabilirea vechilor regimuri absolutiste, si de a inlatura, prin stabilirea de noi granite, urmarile ocupatiei franceze in Europa. Preocuparile majore au fost:
realizarea unui echilibru al relatiilor de forte intre state, fara a tine seama de particularitatile lingvistice, religioase, de traditii ale teritoriilor pe care si le imparteau;
favorizarea autoritatii traditionale, adica fortele feudale, conservatoare si clericale.
Congresul de la Viena este un moment important al istoriei relatiilor internationale moderne, marcat de semnarea Declaratiei Puterilor cu privire la desfiintarea comertului cu negri si adoptarea Regulamentul cu privire la rangurile reprezentantilor diplomatici, aflat in vigoare si astazi, ambele documente fiind anexate la tratatul principal . Cuvintele cheie ale Congresului au fost "restauratie" si "legitimism".
Pana aici cuvinte frumoase, dar in esenta se stie cum la Congresul de la Viena au fost participantii delegati din aproape toate statele europene, insa deciziile cele mai importante s-au luat de catre marile puteri. Asadar, soarta Europei a fost hotarata de catre delegatii marilor puteri, asa cum se va repeta de doua ori in secolul urmator, XX, la marile conferinte de pace de la Paris, din 1919/1920 si 1946/1947. Scopul suprem a fost de a schimba harta geo-politica a Europei si a intregii lumii, la fel cum s-a intamplat si dupa Primul si, respectiv, Al Doilea Razboi Mondial.
Ceilalti delegati ai statelor coparticipanti nici nu au contat chiar daca sute de milioane de oameni aveau sa sufere in urma acestor decizii.
Totusi cei multi aveau sa stie si sa raspunda pe viitor in a se organiza intr-un mod separat.
Pentru cei care au inteles nu mai este un secret faptul ca banii sunt o relativa, un instrument auxiliar care inlesneste accesul la anumite cercuri de influenta. In concluzie indiferent ca este vorba despre oameni sau state sa deti banii multi ca si fenomen static nu produce efect senzational si dar in combinatie cu exercitarea puterii.

Iata o pilda realista prezentata de Ambasadorul Constantin Vlad in " Note ale unui fost ambasador al României - O pagina de istorie:
35 de ani de la debutul Consultarilor Multilaterale de la Helsinki– preliminarii ale Conferintei pentru Securitate si Cooperare în Europa".

(Fragment ) "Ma revolta nonsalanta, cinismul cu care mari protagonisti ai politicii mondiale îsi disimulau adevaratele intentii, prezentându-si interesele egoiste drept cerinte ale “comunitatii internationale”, frecventa cu care statele mici si mijlocii erau silite, sub presiunea celor puternici, sa adopte pozitii care, pe fond, le contraziceau nazuintele si pozitiile.
Multa vreme am contemplat jocurile diplomatiei de la adapostul catedrei. Intrarea în delegatia României care urma sa plece la Helsinki avea sa însemne o adevarata “coborâre în arena”. Mi se oferea sansa sa particip la pregatirea si desfasurarea primei Conferinte pentru Securitate si Cooperare în Europa - CSCE. Aveam sa ma bucur ulterior de privilegiul de a reprezenta România, ca ambasador, în Finlanda, Japonia si Australia. Am avut apoi prilejul sa cunosc mai bine proportiile discrepantelor dintre Nord si Sud si dimensiunile aberantei curse a înarmarilor lucrând într-un grup de experti ONU la un raport privind relatia dezarmare-dezvoltare. În fine, am simtit, pe viu, tensiunea dintre stiinta si politica în lucrarile unui institut international care se ocupa de problemele securitatii în relatiile Est-Vest Am putut astfel vedea mari oameni politici ai vremii în postura de diplomati, negociatori reputati la lucru, limitele stiintei atunci când aceasta se încumeta sa intre pe tarâmul diplomatiei, dar si potentialitatile unui dialog onest si purtat cu buna credinta între cunoastere si actiunea diplomatica.
Bucurestiul anilor 60 arata un interes deosebit în succesul politicii urmarind slabirea încordarii internationale si întrunirea unei reuniuni dedicate edificarii unui sistem sigur de securitate pe Continent. În urma întelegerilor de la Yalta, România suporta direct consecintele confruntarii Est-Vest si ale cursei înarmarilor ca stat membru al unui bloc politico-militar condus de o mare putere totalitara, care cerea – si avea mijloace sa impuna – tarilor intrate în orbita sa o supunere totala fata de Moscova. În atari conditii, pentru România destinderea si perspectiva unei conferinte europene putea însemna înainte de toate oportunitatea de a-si împlini aspiratia spre autonomie si independenta.
Acestea erau conditiile în care intram în activitatea diplomatica. Am avut sansa ca aceasta intrare sa se faca într-o perioada fasta, când audienta României pe plan international se situa la o cota maxima. Iar aceasta audienta se rasfrângea direct asupra conditiei în care diplomatii români erau priviti si apreciati de partenerii lor, atât din Est, cât si din Vest si din Lumea a 3-a, în raporturile bilaterale, precum si în reuniunile multilaterale..."
Pune mana pe carte!
Sa ne intoarcem dinnou la studiul Institutului German pentru Economie din Berlin pentru un argument cu efect opus sau colateral al saraciei, in care este precizat ca multi dintre subiecti din patura inferioara a societatii lucreaza mai putin, ca urmare a unei sanatatii precare, si sunt astfel platiti mai prost. Teama permanenta a celor multi de a-si pierde locul de munca este cu atat mai mare fara o alternativa la mentinerea echilibrului financiar ii conduce pe cei multi la pierderea ratiunii, dezumanizarea devenind victimele disperari pentru .
O alta variabila care i-a condus pe cercetatorii studiului la concluzia ca oamenii bogati traiesc mai mult este nivelul educatiei. Acestia au constatat ca, in general, oamenii cu studii superioare lucreaza in medii mai putin daunatoare sanatatii si au in acelasi timp acces la informatii privitoare la riscurile si preventia imbolnavirii.
Asadar, mesajul este clar , nici acest studiu nu raspunde la intrebarea daca banii aduc fericirea sau nu, insa certifica negru pe alb faptul ca ei ofera - cel putin unora, in cazul de fata - mai multi ani la pensie. Si daca nu reusesti in cursul anilor de viata sa te imbogatesti considera ca bunul cel mai de pret al omenirii a fost si va ramane cunoasterea. Caci un intelept indemn popular ne recomanda sa cautam cunoasterea si nici o data nu vom mai singuri.
Dr. Darius Stan

Oamenii vedeta ne controleaza viata in secolul XXI

Desigur, s-au spus intr-o gramada de clisee, cuvinte frumoase despre profilul omului viitorului, omul secolului XXI.
In mii de campani erau practic implinite visele noastre din intregul areal ce crea speranta unei cuprinzatoare orbiri, menite sa indeparteze gandul celor multi ca straniiile nu sunt zadarnice in a ne depasi conditia grea a vremurilor. Noua celor multi ne erau adresate aceste campanii si aveau ca rezultat sa consideram ca sacrificiul nostru este pentru o cauza nobila.
De pilda, ne puteam chinui in multe ore de munca patriotica pentru ca generatiile viitoare sa poata acumula speranta unei lumi mai bune. Pregateam serbari istovitoare in care totul se derula intr-un natural scenariul prescris, sau pregateam decoruri cu pancarde si palete din care trebuiau sa reiasa dorinta poporului de a triumfa pe caile progresului. Un progres in care omul generatiilor viitoare nu avea nevoie sa mai trudeasca si in care totul se desfasura la o simpla comanda stabilita la activarea unui buton.
Mult timp am crezut crezut in omul descris de campania " Noi in anul 2000" in care robotica deservea in multe dintre activitati Omului, iar acesta contribuia la nasterea unei lumii prin forta gandiri sale.
Recunosc ca la acea vreme nu intelegeam prea multe, insa eram fascinati de actiunile omului din peliculele SF, la vederea utilitatii omului artificial precum si imensa putere de sacrificiu existenta din partea roboteilor, pentru ca noi oamenii viitorului sa gandim.
Apoi, ne-a revenit speranta prin revolutia ce ne indepta cu siguranta catre o lume a promisiunilor occidentalizate in care fiecare dintre noi isi imagina propriu concept privind libertatea.
Bulversati intre multitudinea de tinte stabilite, in gandirea in stil propriu dambovitean, intr-o strategie a integrari in noul orizont al lumii moderne, cautam sa pozitionam Romania cat de putin in randul statelor cvari -civilizate.
Observam linistiti cum in epoca unei tranzitii prelungite imaginabila reduta a libertatilor se prabusea transformand visele noastre unul cate unul in fum. Priveam nedumeriti cum intr-u totul, cazul romanesc este total atipic si incomparabil cu media europeana si lumea civilizata spre care visam .
Vise spulberate cu iz necunoscut de strategie bazată pe conceptul de "blame and shame " sau, altfel spus, o rusinoasa victorie personala semnalata dintr-un colt a celor ce ne-au guvernat si care nu si-au indeplinit tintele stabilite.
Dar, sa ne intoarcem la omul secolului XXI si sa-l gasim asa cum este astazi, modificat comportamental si intr-un fel adaptabil la nivelul gandirii. Modificat comportamental plecand de la conditia, ca omul s-a adaptat mediului si a devenit inovator si nu mediul s-a adaptat la cerinta acestuia asa si orice inovatie trebuie sa fie o adaptare si parte a mediului existent.
Este bine stiut cum ca valorile esentiale ale individului s-au modificat de la o etapa evolutiva la alta, dand sens progreselor pe care societatile le-au inregistrat.



Astfel daca in secolele renascentiste in varful piramidei de valori, se afla genul scolastic ce cauta sa raspunda intrebarilor existentiale ce cauta raspunsul la cea ce insemna controlul si utilizarea mediului in favoarea omului ce urmeaza sa utilizeze cunostintele dobandite de semeni lui trecuti.
A fost urmat apoi la scurt timp de genul omului explorator ce aducea spre cunostinta intregi omeniri despre existenta unor noi lumii inconjuratoare si bogatiile acestora. Modelul secolului XIX in care tehnica industriala a fost predominanta, o constituia modelul omului inovator in domeniul thnologiei industriale ce raspundea varfului de valori existentiale creand modelul de succes al omeniri .



In secolul XXI se inscrie in varful valorilor un nou concept . Omul vedeta, omul lenes, omul lipsit de motivatia de a controla in a-si conduce viata catre o perfomanta, devine varful motivational al valori.
Omul tastaturii, omul promterelor ce nu are aspiratii proprii si se bazeaza doar pe
ordinele celui ce il plateste devenind astfel o unealta ieftina pe care oricine o poate utiliza.
Asa se intampla si in cazul jurnalistului din Romania in care este apreciat de publicul larg doar din punctul de vedere al imaginii, al vizibilitatii.
In timp ce adevaratul jurnalist canalizeaza intreaga sa energie analizand si dorind sa aduca ineditul pe masa consumatorului, dorind sa raspunda unei performante profesionale, jurnalistul vedeta preaia ideea principala manevrand-o in sensul cerut de cei ce l-au dispus acolo.
Avem de aceea jurnalisti care sint nominalizati in toate topurile si jurnalisti anonimi, desi de cele mai multe ori acestia din urma sint adevaratii profesionisti. Avem, altfel spus, jurnalisti "de top", care nu fac decit sa serveasca fara scrupule interesele oculte ale patronilor, dar avem si jurnalisti care au refuzat si refuza sa isi pateze numele si profesia: aceasta conduita a devenit pentru ei obstacolul de netrecut in a fi promovati in functii, in redactiile ziarelor, posturilor de radio si televiziune.
Ziaristul profesionist depune marturie asupra realitatii. El nu isi permite sa depuna marturie mincinoasa in primul rind in fata constiintei sale, ceea ce presupune in acelasi timp angajamentul si respectul fata de cei carora li se adreseaza.
In felul acesta, ziaristul profesionist, dar fara eticheta de vedeta traieste urmatorul paradox: desi este atasat si loial publicului sau, acesta il ignora, il considera o simpla rotita in angrenajul produsului media pe care il consuma.
Dimpotriva, ziaristul vedeta, cel care manipuleaza publicul pentru a servi interesele patronului sau este recunoscut, admirat si nu de putine ori elogiat de acel public.
Ziaristul vedeta este acreditat de public pentru ca are "curajul" sa se traga de mineca cu personalitatile scenei politice, sa acuze fara probe, sa foloseasca cu nonsalanta un limbaj familiar sau chiar agresiv.
Cei mai multi dintre jurnalisti, comentatorii si analistii politici transmit catre consumatori intr-o morga de superioritate pe care o detine in relatia cu interviavati chiar daca ar trebui sa fie suparatoare.
Dar amatorii vedetismului sunt si de o parte si de cealalta si sunt agreati sa nu reactioneze datorita unei complicitati care se perpetueaza de multi ani.
Si ziaristii vedeta, si politicienii vedeta stiu ca acei dintii sint "trimisii" publicului larg pe ecranele televizoarelor. Publicul larg se regaseste in ei, ca si cum acestia ar fi purtatorii a mii si mii de biletele de la cei multi: nu doar cu intrebari, ci si cu raspunsurile gata scrise, altele nefiind acceptate.
Oamenii vor sa auda – desigur ca nu generalizez – ceea ce cred ca stiu si ei. iar ziaristii vedeta despre care vorbeam, aceia aserviti intereselor patronilor de presa, tocmai asta fac: ii lasa sa creada pe cei multi ca impreuna formeaza un cartel care slujeste adevarul si numai adevarul.
Numai ca adevarul lor de cele mai multe ori nu corespunde adevaratelor interese a celor multi.
Si constatam acum ca suntem mintiti in mod constant in continuare de creatiile malefice ale unor “regizori” ce creaza si sterg personajele vedeta mai repede decat sunt perpetuate rolurile intr-un film prost.
Suntem mintiti pentru ca aceasta cerem si pentru ca viata noastra a devenit fara de speranta in lipsa acestor oameni vedeta.

Dr.Darius Stan