luni, 17 octombrie 2011

Vuietul revolutionar

Intreaga presa mondiala vuieste facand trimitere la manifestatiile de la finele saptamanii care au avut loc in sute de orase din intreaga lume, pentru condamnarea „nedreptăţilor sistemului economic”.

Acelasi subiect ii preocupa si pe editorialistii ce semnaleaza „sutele de mii de protestatari de pretutindeni care au iesit în strada, in aproximativ 950 de orase ale lumii spre a demonstra" in contra elitei financiare.
Insa despre prezumtiva „globalizare a furiei civice” numitorul comun al miscarii care a cuprins mai intai Madridul, devenind apoi, peste ocean, "Occupy Wall Street": este adversitatea fata de „pietele financiare". Protestatarii sunt adesea "tineri care se tem ca actuala criza a datoriilor va sfarsi prin a le rapi viitorul”.

Potrivit ziarelor, „o privire atentă dezvăluie o imagine multicolora, iar numarul protestatarilor n-a fost chiar atat de mare” pe cat sperasera „organizatorii…care au fost obisnuitii suspecti: reteaua anti-globalizare Attac si adversarii mondializării de toate nuantele”.

Desigur, putem evidentia o diferenta esentiala intre lumea veche si cea noua: "In America nu s-a pus problema desfiintarii capitalismului, ci doar a inlaturarii exceselor comise in special de bancile de investitii".

Putem avea convingerea ca protestele nu vor lasa rece clasa politică din statele grupului celor puternici intruniti la Cannes. Protestele exercită „presiuni suplimentare asupra lor să procedeze la o nouă ingradire a libertatii bancilor si la o mai severa disciplinare a pietelor."

Admitand ca bancile sunt impopulare, ne putem exprima speranta "ca oamenii politici sa nu mature sub covor partea lor proprie de vina pentru actuala criza. Daca n-ar fi explodat bomba datoriilor, daca politicienii nu faceau alegatorilor promisiuni imposibil de finantat, daca ?”.

Ziarele, si intreaga media , manifesta in genere multa simpatie pentru protestatarii anticapitalisti. Nu, "nu e o revoluţie", opineaza spre exemplu Nordwest-Zeitung, potrivit căruia, protestele ar fi, in schimb, "un strigat masiv", care n-ar mai putea fi "ignorat".

Totusi in toata aceasta harmalaie putem distinge faptul ca manifestatiile actuale nu-şi propun să schimbe, sa revolutioneze sistemul. Protestatarii au incredere in capacitatea democratiilor occidentale de a pune capat suprematiei capitalului, revendica doar instituirea de taxe pentru bogati si tranzactii financiare si vor sa se zagazuiasca specula.
Se cere clasei politice sa demonstreze ca e in stare sa cheme bursele la ordine si sa-si afirme capacitatea de a controla lumea capitalului.
La popul opus, altii spun ca nici bursele, nici bancile si nici capitalismul nu sunt de vina" pentru raul care ne-a cotropit, ci datoriile cu care ne-am finantat ani la rand prosperitatea ...
La randul lor, programele de austeritate nu fac decat sa-i infurie si mai mult pe cetateni, si ca atare să pună paie pe focul protestelor.

De aceiasi parere sunt si alti observatori lucizi. Iar Stuttgarter Nachrichten le recomandă politicienilor să evite să cada prada ispitei de a sari in barca protestelor gen Occupy Wall Street, dupa ce tot ei au esuat în echilibrarea bugetelor unui atat de mare numar de tari.

Dr.Darius Stan


Coloana Infinitului

Persoane interesate

Romania intre mit si adevar. Ajuta-ne sa te identificam Romania!

Ca multe alte lucruri în aceasta tara, dezbaterile în jurul conceptului de imagine de tara, cat si implementarea solutiilor gasite au fost în principal tratate superficial pe un plan secund.
Migrand de la zona plina de patriotism, inainte de 1989, in care mitul romanului apreciat ca fiind extraordinar in tot si toate a fost distrus odata cu deschiderea frontierelor si circulatia romanilor in afara granitelor. Pentru cel putin o perioda de timp in fata prietenilor din afara granitelor, imaginea cetateanului roman, ramane a unui cetatean dintr-o tara necunoscuta, despre care mitul american afirma ca este patria lui Dracula.
Altfel spus, imaginea actuala a Romaniei nu este atractiva pentru turisti sentimentul creat fiind negativ, exprima nesiguranta si poate chiar pericol.
Si descoperim acum, in plina epoca a globalizarii, ca avem nevoie de propria noastra identitate in cadrul acestui spatiu imens creat de deschiderea granitelor deoarece nu mai putem trai sau gandi doar in zona delimitata initial a teritoriului romanesc.
Pe de alta parte, intalnirea cu ceilalti semeni din alte state, oricare ar fi acestea, va începe de la imaginea stereotip asociind personajul interlocutor cu imaginea descrisa de catre ceilalti din zona acestuia de influenta.
În aceast comportament se vor decupa atat stereotipurile din care este formata imaginea prezenta a culturii romane în viziunea unor straini, dar si premisele necesare azi pentru a depasi aceste imagini si de a proclama o identitate demna de incredere.
Situatia este cu atat mai interesanta cu cat aceste stereotipuri sunt rezultatul imaginii pe care noi, ca indivizi sau exponenti ai unei natiuni, o prezentam în fata celor pe care ii intalnim.
Este imperios necesar sa identificam si sa reusim sa promovam o noua imagine - un nou “simbol indicador” pentru Romania.
In ultimile incercari nu s-a gasit un element pur romanesc definitoriu. Imaginea tarii noastre nu a fost asociata cu nici un simbol anume. Nici sarmalele si nici mamaliga nu sunt un simbol pentru Romania, asa cum vedem maslinele ca simbol al Greciei sau gulashul un indiciu clar pentru Ungaria. Nu s-a gasit nici vreun monument care sa aiba o rezonanta la fel de puternica pentru cetatenii altor tari precum Turnul din Pisa - Italia, Turnul Eiffel - Franta sau Big Ben-ul din Londra.
Putem descrie Romania ca un pamant aflat in mijlocul confluentelor civilizatiilor, ca o insula aflata intr-un imens ocean in care dimensiunile spatiului si timpului cuprind toate valurile de cultura ale imperiilor. Iar acest pamant a ramas neclintit zi dupa zi, an dupa an, secol dupa secol.
Tinut vegheat de cetatea Corvinilor, cu triumfatoarea-i intrare prin “Poarta Sarutului “ si poate cea mai simbolica imagine pentru Romania, precum o stea calauzitoare, un semn al recunostintei infinite pentru ospitalitatea acestui popor –Coloana Infinitului.
Apoi sa ne indreptam atentia catre puritatea obiceiurilor acestui popor. O mostrã de autenticitate, o creatie populara unica, Cimitirul vesel de la Sapanta aduce in amintire obiceiurile dacilor, ritualul de înmormântare ce are ca scop unic redarea sperantei in viata de apoi. Caci ce este sacru nu este si trist, la fel cum mormintele nu tin de moarte, ci de renastere.
La fel de important in viata de zi cu zi a oamenilor este cantecul specific, dandu-le acestora posibilitatea de a-si manifesta trairile prin intermediul muzicii, cantecul devenind astfel parte din ritualuri. Venirea sau nasterea unui nou membru al comunitatii, plecarea temporara sau definitiva a unui membru din popor, intampinarea unui anotimp, cu precadere, primavara, simbol al renasterii si revigorarii naturii, strangerea recoltei sau orice alte evenimente au fost prilej de bucurie sau de alinare a sufletului si mereu exprimate muzical. Si apoi cantecele specifice care incearca sa creeze idealuri pentru oamenii simpli si saraci, scotand in evidenta trasaturile demne de lauda ale unor eroi……
Despre marile imperii s-a scris si s-au dezbatut astfel de teme in toatã lumea. Atlase geografice, filme documentare sau artistice, toate vorbesc despre aceste civilizatii megalitice, misterioase, autoare ale unor realizãri tehnice si stiintifice care ne mirã si astãzi.
Insa de partea cealalta nu gasim decat o vaga umbra istorica a ceea ce a insemnat “cel mai numeros popor dupa indieni” dupa scrierea lui Herodot .
Dacã ai ajunge în Egipt nu ai putea intelege cum au fost construite piramidele la fel cum nu ai reusi sã descifrezi în laborator compozitia artistica a picturilor de la Voronet, mostenire artistica de pret a poporului nostru.
La fel cum nu s-a inteles din istorie de ce imparatul Traian a considerat necesar sa precizeze multitudinea bogatiilor ce "nu pot fi transportate in Roma".
Am putea spune ca cel ce crede ca are solutia teoretica a acestor enigme trebuie sã parcurga mii de kilometri pentru a descoperi ca fiecare popor este minunat in felul sau si fiecare civilizatie are valoarea sa pe scena mondiala ce trebuie promovata de cei ce traiesc, graiesc si simt pentru acel loc.

Pentru aceasta suntem onorati sa va alaturati noua si sa dezbatem acesta tema in viziunea dumneavoasta. Fiecare dintre noi poate contribui la identificarea si crearea unui simbol reprezentativ pentru Romania si pentru romani oriunde s-ar afla acestia!

Scris de Darius Stan

Nicolae Titulescu -Gandire diplomatică, europeană şi mondială.