Presedintele Traian Basescu a anuntat, dupa sedinta CSAT, ca presedintele SUA, Barack Obama a invitat Romania sa participe la dezvoltarea sistemului de aparare antiracheta, seful statului precizand ca este vorba de stabilirea unor componente ale acestuia în tara noastra. Basescu a precizat ca mesajul lui Obama a fost adus la Bucuresti de subsecretarul de stat american pentru controlul armanentelor, cu care a avut o intrevedere in cursul diminetii de azi 04.02.2010. Daca parlamentul Romaniei va aproba cererea SUA, dezbatuta si aprobata azi de CSAT, tara noastra va beneficia de o protectie maxima impotriva unui eventual atac balistic, sa zicem, venit dinspre o tara precum Iran. În egala masura, insa, decizia SUA poate transforma, asa cum a avertizat deja Vladimir Putin, întreaga Europa intr-un butoi cu pulbere, stiut fiind ca Rusia nu vede cu ochi buni planul defensiv american. De altfel, anul trecut, cînd s-au vehiculat informatii ca americanii au renuntat la proiectul scutului anti-racheta, numeroase cancelarii europene, în frunte cu Germania, Marea Britanie si Franta, s-au repezit sa salute decizia, apreciind ca o enervare a Rusiei nu ar fi tocmai oportuna în acest moment. Si totusi se pare ca anumite administratii, cum ar fi cea de la Bucuresti, raspund cu entuziasm invitatiilor SUA, expunandu-si si transformand tara in teatru de confruntare. In cazul in care Presedintele statului, domnul Traian Basescu nu cunoaste, ar trebui sa i se comunice, ca intr-o astfel de capcana a cazut acum doi ani omologul sau domnul Mihail Sakaasvili, presedindele Georgiei in 8 Aug 2008. Pe data de 9 aug 2008 Seful Comisiei de Securitate a Dumei de Stat, Vladimir Vasiliev, dejuca planul Statelor Unite de implicare in conflictul din Osetia de Sud declarand: "Georgia nu ar fi putut să faca nimic fara susţinerea Statelor Unite". Sper ca va mai amintiti de conflictul din Georgia si despre rezolutia comisiei europene din anul trecut . Poate descriu mai bine cei de la BBC http://www.youtube.com/watch?v=Kid379OjuC0
Construirea de scuturi anti-racheta nu mai are utilitatea din timpul Razboiului Rece si, in spatele acestor proiecte, se ascund mai mereu interese financiare, sustine sociologul Alfred Bulai, pentru Inpolitics. El este de parere ca in astfel de chestiuni, de interes national, se impune intotdeauna o dezbatere publica care, in cazul de fata, nu este dorita de clasa politica. Noi strategii- Noi jucatori. Discursul Starea Natiunii Dupa cum admit, politicienilor nu le place sa dea prea multa atentie politicii externe in timpul unei recesiuni - in special al unei Mari Recesiuni, cum este cea de acum. Insa, cei care se ridica deasupra politicii pentru a deveni adevarati lideri au insistat in a-si tine ochii lor si ochii nostri atintiti asupra lumii din jur pentru a combate pericolele cu care ne confruntam. Franklin Roosevelt a mobilizat america sa reziste imperiului nazist in ciuda Marii Depresiuni. Ronald Reagan a continuat sa lupte impotriva comunismului european in ciuda singurei recesiuni de la al Doilea Razboi Mondial care se apropie ca si gravitate si durata de cea de acum. Din pacate, nici Obama si nici McDonnal nu au parut nerabdatori sa calce pe urmele acestor ultimi doi lideri. In cuvantarea Starea Natiunii, presedintele abia daca a mentionat de China comunista si asta doar pentru a o compara ca si competitor economic cu India - facand apropos-uri la o legatura China-India, care a fost contrazisa constant de realitate. Mai amenintator, pericolul Chinei comuniste a lipsit complet din discurs. Nu a existat nici o mentiune despre legaturile regimului cu dusmanii SUA in Razboiul contra Terorismului (sau cum este cunoscut acum drept "Operatiuni Contingente in Strainatate") si nici o mentiune despre amenintarea militara continua asupra insulei democratice cunoscuta drept Republica China (in ciuda unor rapoarte recente despre un nou pachet de arme pentru Republica China, conform CBS News). Continuarea manipularii valutare a PCC - care a facut mai mult rau fabricilor americane decat doresc unii sa admita - a fost tratata cu tacere de catre presedinte. Cand presedintele abia a mentionat timid despre politica externa, el a reiterat cuvintele naiv de optimiste ale predecesorului sau asupra Coreei de Nord si a fanaticilor religiosi din Iran. Se doreste a se crede ca regimul totalitar corean "se indreapta catre o izolare crescanda si sanctiuni mai severe - impuse cu tarie"? Oare s-a convins singur ca regimul iranian "este mai izolat"? Singurul mod in care presedintele poate spune aceste cuvinte cu o mina sincera este daca el crede ceea ce spun conducatorii chinezi despre aceste doua regimuri. Insa, conducerea Chinei a spus intotdeauna presedintilor ca este dornica sa conlucreze cu Washington asupra acestor chestiuni; doar ca au intelesul lor propriu asupra termenului "sa conlucreze cu Washington". Probabil aparitia de noi puternici jucatori cum ar fi China si India precum si altii, vor produce efecte globale majore schimband structura existentei decidentilor pietei. Tinand cont de experienta trecutului, jucatorii noi similari au aparut producand influente majore ale segmentului de piata, in secolului 19 atunci fiind vorba de Regatul Germaniei dar si mai aproape cu o puternica lansare a influentei de piata la inceputul secolului XX a Statelor Unite ce au transformat harta geopolitica, avand un impact cu potential dramatic si dovedit in cele din ultimele doua secole. In acelasi mod, comentatori fac referinta la anii 1900 catalogatii ca fiind parte din Secolului American, si apoi reflectand asupra evolutiei din secolul XXI ce poate fi vazuta ca in vremea in care Asia, este condusa de China si India, si ce revine conform tendintelor sa primeasca titlul generic de Secolul Asiatic. O situatie similara cu schimari majore suntem dispusi sa analizam in baza indicatorilor de crestere economica, dezvoltarea capacitatilor militare, si a cresterii demografice a unor populatii din ce in ce mai mari ce vor fi la baza influentelor economice. Va prezentam o harta a celor ce au asteptat o rapida crestere economica si au devenit principale puterii pe scena politica internationala. In cel mai bun caz estimarile indica faptul ca pana in anul 2020, China , va avea produsul national brut (PNB) cu mult peste economiile statelor din Vestul Europei ce va obtine puterinice influente economice scotand prin exceptie o evolutie pentru Statele Unite. Deasemenea, PNB Indiei va fi in depasire sau este in prag de depasire venind din urma Chinei surclasand trendul altor economii europene. Populatiile acestor state vor fi proiectate intr-o crestere demografica care sa fie estimate la 1,4 miliarde peste cele aproape 1,3 miliarde existente pentru fiecare stat, respectiv pana in 2015. In aceste state nu este imminent indicatorul standardului de viata si nu trebuie sa abordeze nivele occidentale pentru ca aceste tari sa devina importante puteri economice. Intr-o brusca schimbare a procesului de globalizarea, conceptul universalitatii si existenta de noi actorii decidenti vor produce zguduiri ce sunt cu proveniente din internul conceptual al acestor tari, ce vor avea autoritatea prin cresterea influentelor pe piata mondiala, si vor constituii o certitudine a scalei valorilor de raportare. Si totusi, cum China si India isi exercita puterea creste si daca acestea se refera strict la competitivitate sau la alte atributii in cadrul sistemului international aceasta devine cu siguranta o cheie a incertitudini. La fel va trebui luata in analiza economia in dezvoltare a Braziliei, ce ar putea depasi cu siguranta cele mai mari tari europene pana in anul 2020 dar si caracterul comportamental in piata si rolul de lider existent in alianta ameriecilor latine. Legaturile economice ar putea aduce in discutie si Rusia si influentele acesteia in raporturile internationale, unde viitorul va depinde in mare masura de capacitatea de a dezvolta economia. Elanul economic conturat reiese din dorinta acesteia sa depaseasca faza post-industriala focalizand si sa exploatand toate avantajele de conjuctura internationala si comparativ cu materii prime existente. Un avantaj deosebit, justificat commercial, il reprezinta existenta unui potential de munca foarte calificat si specializat. Totusi, liderii rusi considera inca prezenta notiunea de Rusia ca o putere industriala. Tendintele demografice ale Rusiei in prezent sunt in scadere si cu declin al sperantei de viata, ce va avea un efect ondulatie prin politica rusa, manifestat cu o atentie speciala concentra asupra sanatatii, ocuparea fortei de munca, si global standard de viata. Asia Centrala, prin contrast, va trai destul rapid o crestere a populatiei. La nivel mondial o crestere pe cap de locuitor venituri vor fi simtite in Rusia. Insa distantarea intre invingatori si invinsi va fi pronuntata cu o intarziere. Dupa 2010 situatia va continua sa se agraveaze creand dificultati in modelarea si impartasirea punctului de vedere despre politica a Rusiei si economice viitoare. Consideram o depreciere a Rusiei in cea ce priveste indicatorii militari. Echiparea fortelor armate este in prezent slab echipata si cu misiuni nedefinite si neexprimate in mod vizibil in teatrele internationale. Necesitatea unei schimbari este previzibila, dar nu este stiut cand va fi planificata si cat de consistenta va fi aceasta transformare, reactivare. Procesul de reducerea, reorganizarea, si recalificare va fi lung si dureros, mai ales in cuprinsul resurselor alocate pentru armata. Ca urmare, Rusia va ramane prea slaba pentru un proiect de revenire in forta a dezvoltarii militare. Potentialii succesori conducerea rusa ar putea alege o legatura ce va renaste din nou sentimente nationaliste, intretinute de gradul privatiuni economice si de conduita adoptata de actuala clasa de politicieni. Acest nationalism poate fi exploatat ca iminent in politica de interes european ce va aduce progresul in dezvoltarea politica, economica, si de securitate si corespunde unei arhitecturi noi agresive ce va repozitiona Rusia in relatiile internationale. De loc de neglijat este imensul potential al piete de desfacere Rusesti reprezentat in politica externa Rusa prin eforturile pentru a putea reconstrui o sfera de influenta asupra comertului international. Despre economiile europene spre anul 2020. S-au remarcat, masuri de control si largirea ariei de influenta a pietei, moneda unica, forta de munca stabila cu personal calificat, guverne democratice, si coordonare a comertului intern a blocului Europa Largita ce va fi capabila sa creasca ca influenta pe scena internationala. De recunoscut este faptul ca Europa este o putere si va putea fi in oferirea unui model global si regional de administrare, ridicandu-se permanent in compete. Ambele tari europene vor trebui sa-si adapteze raportul lor forte, reforma lor sociala, educatie, avand in vedere si sistemele de impozitare, dar si afluxul in crestere a emigrantilor (in principal cu provenienta din tarile musulmane) ce ajuta in cresterea demografiei. Noi doctrine militare Armata americana nu va mai purta doua mari razboaie conventionale in acelasi timp, ci mai curand se va pregati pentru mai multe conflicte si nu pentru toate in acelasi stil, potrivit proiectului noii doctrine militare a Pentagonului, care ar urma sa fie anuntat luni, relateaza CNN. Noua strategie de planificare militara va inlocui stilul de lupta vechi de aproape 25 de ani de a purta si castiga doua mari razboaie conventionale in doua locuri diferite, in favoarea unei forte de lupta capabile sa protejeze interesele americane in intreaga lume in fata unei serii de amenintari, de la terorism la atacuri cibernetice. Schimbarea va fi inclusa in Quadrennial Defense Review (QDR) din 2010, un document mandatat de Congres care analizeaza viitoarele amenintari si cerintele militare pentru a le diminua. 'Nu mai este potrivit sa vorbim despre mari conflicte regionale ca fiind singurul sau chiar tiparul fundamental de a ajusta, contura si evalua fortele americane', potrivit proiectului de document. Noul raport va fi anuntat in aceeasi zi in care Pentagonul isi va prezenta bugetul pentru 2011. Potrivit unor oficiali din cadrul Pentagonului, ministrul apararii Robert Gates va solicita un buget de 708 miliarde de dolari, inclusiv pentru finantarea razboaielor din Irak si afganistan, cu 44 de miliarde mai mult decat bugetul de 664 de miliarde pentru 2010. Ultima revizuire importanta a doctrinei militare a fost facuta in 2006, insa viziunea Pentagonului asupra lumii s-a schimbat dramatic in ultimii patru ani. Strategia din 2006 a fost puternic concentrata pe amenintarea unui razboi conventional la scara larga cu China si pe relatia tensionata a Beijingului cu Taiwanul. In document se sublinia, de asemenea, nevoia unui rol mai mare pentru trupele speciale in razboaiele din Irak si afganistan. analiza din 2010 va sublinia amenintarile din partea Chinei, dar va privi si spre nevoia de aparare impotriva amenintarii in crestere reprezentate de atacurile cibernetice - fara a lega direct China de atacurile de acest fel din trecut, potrivit oficialilor de la Pentagon -, dar si spre concentrarea Chinei pe atacuri preventive si pe paralizarea abilitatii adversarului de a stabili ce va face aceasta inainte de un atac amplu. analiza va pune un accent puternic pe diminuarea necesarului de drone, printre care Predator si Reaper, primele avione de acest fel ale air Force folosite de armata atat pentru misiuni de recunoastere, cat si pentru atacuri aeriene. avioanele sunt folosite in Irak, afganistan si Pakistan, iar Robert Gates sustine ca Pentagonul are nevoie de mai multe astfel de aeronave. Potrivit noului proiect de analiza, dar si conform unor oficiali americani, Pentagonul vrea sa-si sporeasca numarul avioanelor in spatiul aerian de deasupra zonelor de lupta, de la circa 40 la 50 pana in 2013 si la 65 pana in 2015. analiza subliniaza, de asemenea, necesitatea invatarii unor metode mai eficiente de a folosi dronele, prin imbunatatirea eficientei de operare si prin utilizarea de noi tehnologii. Serviciile de informatii arata ca teroristii au planuit sa puna mana pe arme biologice sau chimice, ori pe material nuclear, pentru atacuri, Pentagonul considerand ca armele de distrugere in masa vor fi in continuare o amenintare, de aceea isi va dezvolta capacitati mai bune de detectarea a unor astfel de arme. In timp ce fortele speciale de operare continua sa fie o prioritate din 2006, noua analiza pune accentul pe un sprijin mai bun pentru trupele de elita.
Autor: Darius Stan o adaptare in completare dupa "World Agenda 2010 -2020" elaborat de consilierii U.S. Booz Allen si Hamilton James.
