Scrisoarea care predefineste intrarea intr-o noua era geostrategica
Facem referire la scrisoarea din 06.10.2009 transmisa de ambasada Rusiei si efectele produse de aceasta. Conform acesteia statele din fostul parteneriat Estic vor interactiona doar privind inapoi la Rusia.
Aflat in China, Vladimir Putin a semnat cu partea chineza mai multe parteneriate economice. Cooperarea dintre cele doua state se va face simtita atat in dezvoltarea infrastructurii, cat si in domeniul energetic.
Una din prioritatile absolute ale premierului rus este extinderea relatiilor economice cu tara vecina. Dovada in acest sens o constituie, dincolo de declaratiile facute de Vladimir Putin, si cei aproximativ o suta de reprezentanti ai mediului de afaceri din Rusia, care il insotesc pe premierul rus pe durata celor trei zile in care acesta se afla in China.
Mai mult, contracte a caror valoare depaseste 3,5 miliarde de euro asteapta sa fie semnate de rusi si de chinezi. Colaborarea dintre cele doua parti se va face simtita in domenii precum transportul, constructiile, infrastructura, si, mai ales, in domeniul energetic.
Domeniul energetic, prioritar
Cooperarea dintre Moscova si Beijing are la baza un parteneriat strategic oficial. aflat in China, presedintele rus Dmitri Medvedev preconiza in luna mai dezvoltarea colaborarii mai ales in domeniul energetic.
"Prioritatea discutiilor noastre o constituie inalta tehnologie: energia atomica, IT-ul si nano-tehnologia. Sa nu uitam insa de dialog in chestiunile de politica externa. In acest sens, declaratiile noastre comune arata la ce nivel a ajuns cooperarea dintre noi, nu doar in organizatiile internationale, ci si in cele regionale. In acest fel, chestiuni precum sistemul de aparare anti-racheta pot fi mai usor dezbatute", declara Medvedev la Beijing.
asperitatile politice si contrele ideologice din anii 60 si 70 au fost uitate. Chiar si conflictele de la granita, multe dintre ele armate, au fost aplanate oficial prin semnarea unei intelegeri. Moscova si Beijingul se afla nu rareori pe aceasi lungime de unda in chestiuni sensibile de politica mondiala. Un exemplu este programul atomic iranian. ambele tari au criticat Statele Unite in timpul erei Bush. Mai mult, China si Rusia au solicitat extinderea fondurilor valutare in yuani, respectiv in ruble.
Comert in ascensiune
Volumul afacerilor dintre cele doua tari a crescut de sase ori in comparatie cu anul 2002 si se ridica la suma de 40 de miliarde de euro. Petrolul asigura peste 50% din valoarea totala a exporturilor Rusiei. Nu mai departe de luna iulie, concernul energetic de stat din Rusia, Rosneft si cel chinez CNPC au semnat un acord de colaborare pe 20 de ani. In schimbul petrolului, China ofera Rusiei credite in valoare de miliarde. Se asteapta ca, foarte curand, obiectul acestui troc sa fie gazul rusesc. Mai lipseste semnatura lui Vladimir Putin.
acest tip de colaborare nu este insa vazuta cu ochi buni de toti comentatorii. Exista si voci care sustin ca Moscova lasa pe mana chinezilor rezervele de materie prima din estul Siberiei.
Hillary Clinton discuta in Rusia despre dosarul iranian si despre dezarmare
Secretarul de stat american Hillary Clinton a incercat, in cursul vizitei la Moscova, sa-si asigure sustinerea Moscovei in dosarul nuclear iranian, mai ales pe tema eventualelor sanctiuni, si sa obtina progrese in negocierile ruso-americane pentru un nou acord de dezarmare nucleara. Sosita luni seara la Moscova, doamna Clinton s-a intalnit cu omologul ei rus Serghei Lavrov si cu presedintele rus Dmitri Medvedev, relateaza AFP. Potrivit unui oficial american, Clinton a intrebat "ce forme precise de presiune este Rusia dispusa sa exercite pentru a se alatura SUA si aliatilor lor, daca iranul nu isi indeplineste obligatiile". Medvedev a admis posibilitatea unor noi sanctiuni, daca Iranul nu demonstreaza caracterul pasnic al programului sau nuclear, dar Rusia nu a spus inca daca este dispusa sa aprobe masuri severe in Consiliul de Securitate al ONU.
Tratativele de integrare a Turciei in cadrul UE: asteptand o alta amanare
Comisia Europeana a prezentat raportul anual privind progresele inregistrate de cele trei state candidate pentru aderarea la UE: Turcia, Croatia si Macedonia. Partea cea mai consistenta a dosarului vizeaza Turcia.
Cine isi permite sa ia in deradere numele Turciei sau sa intineze memoria parintelui natiunii Mustafa Kemal Atatürk risca, pe mai departe, sa fie pasibil de pedepse penale.
Nu astfel functioneaza un stat care aspira la Uniunea Europeana, a apreciat europarlamentarul liberal german alexander Graf Lambsdorff, intr-un interviu acordat unui post de radio din Bavaria, in dimineata zilei in care, la Bruxelles, s-a discutat raportul privind stadiul pregatirilor de aderare ale Turciei, Croatiei si Macedoniei la spatiul comunitar.
Cat timp social-democratii au fost parte dominanta sau, cel putin, parteneri la guvernare, Germania a fost unul dintre pilonii aderarii Turciei; odata cu noua coalitie conservator-liberala de la Berlin, lucrurile s-au schimbat substantial. Germania a devenit, alaturi de Franta si austria, una dintre natiunile europene care gasesc in permanenta motive de prelungire a orizontului de asteptare pentru ankara.
De fapt, remarca jurnalistii germani acreditati permanent in Turcia, subiectul pare sa intereseze mai degraba Europa decat pe cetatenii turci, chiar daca la nivel oficial se manifesta multa bunavointa - dovada fiind relaxarea istorica a relatiei cu armenia. Euro-foria de pe Bosfor s-a stins, insa, incet, pe masura ce negocierile tergiversau. Si tergiversarile continua.
Conform agentiei DPa, comisarul european pentru Extindere, Olli Rehn, solicita ankarei un plus de eficienta in derularea reformelor statului de drept si intarirea legislatiei care sa protejeze drepturile omului.
Un alt punct sensibil este situatia din Cipru, inca departe de a fi rezolvata. In replica la obiectiile Comisiei, dinspre ankara se aud, in continuare, reprosuri fata de dublul standard cu care Europa masoara - trimitere la acceptarea Romaniei si Bulgariei, tari ale caror dosare nu aratau, la momentul aderarii, neaparat mai sanatoase decat cel al Turciei.
In lectura raportului de astazi se mai regasesc si reprosuri la adresa Croatiei si Sloveniei, tari care au, inca, o portiune comuna de granita nerezolvata. Zagrebul spera intr-o aderare la Uniune inca din acest an. Tot un conflict este in dezbatere si in cazul Macedoniei - cel nesolutionat cu Grecia pe insemnele
Klaus va discuta cu Medvedev despre noua arhitectura de securitate in Europa
Presedintele ceh Vaclav Klaus, care se va afla miercuri la Moscova, va discuta cu omologul sau rus Dmitri Medvedev despre noua arhitectura de securitate in Europa, a anuntat un responsabil de la Kremlin, relateaza RIa Novosti. "Cei doi lideri vor aborda subiecte-cheie din politica internationala, printre care criza financiara internationala, noua arhitectura de securitate in Europa, relatiile Rusiei cu UE si NaTO", a precizat reprezentantul Kremlinului. De asemenea, Dmitri Medvedev si Vaclav Klaus vor discuta despre cooperarea economica si energetica dintre cele doua tari, inclusiv in domeniul nuclear civil, care ramane elementul principal al relatiilor bilaterale. Rusia manifesta un interes real fata de participarea la proiecte comune in acest domeniu in Cehia, a adaugat oficialul de la Kremlin.
Asigurari ale noii lumi bipolare
Rusia si SUA amenintarile la adresa securitatii mondiale
Rusia si Statele Unite trebuie inca sa cada de acord cu privire la natura amenintarilor la adresa securitatii lor, inainte de a putea coopera in problema protectiei anti-racheta. afirmatia apartine adjunctului ministrului de externe de la Moscova, Sergei Ryabkov, care a reprezentat Rusia la discutiile cu Statele Unite privind apararea anti-racheta, care au avut loc in capitala rusa. Rusia a salutat decizia presedintelui american, Barack Obama, de a renunta la planul predecesorului sau, George Bush, de a instala elemente ale scutului anti-racheta in Europa de Est. Noile planuri de aparare anti-racheta ale Washingtonului au fost dezbatute recent la Moscova. "Inainte de a trece la aspectele tehnice ale cooperarii, trebuie sa avem vointa politica de a raspunde la o intrebare esentiala: avem aceeasi perceptie cu privire la amenintarile la adresa securitatii mondiale?", a subliniat demnitarul rus.
Pentru Romania: CE avertizeaza asupra stabilitatii bugetare din 13 tari UE, intre care si Romania
Comisarul european pentru afaceri economice si monetare, Joaquin almunia, urmeaza sa prezinte miercuri un raport ce va ridica ingrijorari in legatura cu stabilitatea bugetara pe termen lung a 13 dintre statele Uniunii Europene, printre care si Romania, potrivit Financial Times Deutschland. Raportul pune problema capacitatii incasarilor la buget din aceste tari de a acoperi costurile datoriilor pe termen lung, precizeaza cotidianul. Cele 13 tari vizate sunt Romania, Spania, Olanda, Grecia, Irlanda, Slovacia, Malta, Cipru, Marea Britanie, Lituania si Letonia. Raportul subliniaza si majorarea costurilor legate de imbatranirea populatiei si recomanda reforme structurale ambitioase, precum consolidarea bugetara. Raportul analizeaza evolutia posibila a finantelor publice pana in 2060. Sistemele financiare din Finlanda si Suedia sunt considerate fara riscuri, in timp ce pentru Germania, Franta si Italia sunt atribuite riscuri medii.
Autor:Dr.Darius Stan