joi, 19 aprilie 2012

Rasul izvor de sanatate. Mentalități ale celor ajunși din diferite motive și situații în fața judecătorului.

Aproape in fiecare zi salile din judecatorie sint pline de lume. Vin aici oameni care spera sa afle rezolvarea problemelor lor. Printre fete chinuite si crispate mai pot fi vazute si chipuri pe care nu se poate citi decit batjocura si dezinteres. Daca unele persoane participante la proces sunt patrunse de seriozitatea momentului, altele, in special inculpatii, frapeaza audienta prin dezinvoltura si teribilismul cu care privesc acuzatiile ce li se aduc. Este nevoie de mult calm si tact din partea magistratilor pentru a putea discuta cu astfel de persoane. Intr-un dosar, inculpatul, desi s-a declarat nevinovat in fata acuzatiilor aduse, accepta sa plateasca despagubirile solicitate de partea vatamata. Incercind sa se transforme in "bunul samaritean", el si-a recunoscut, de fapt, vina. Unele persoane care apar pentru prima data in fata instantei sunt atit de emotionate incit gesturile lor pot cauza amuzamentul celor din sala. O astfel de clipa de amuzament a oferit-o o domnisoara citata in instanta ca martor. Dupa ce a semnat declaratia, vrind sa scape cit mai repede din sala de judecata, s-a impiedicat de cablurile microfoanelor, stricind, pentru citeva secunde, instalatia de inregistrare. Alti martori, desi nu au nimic important de povestit, se lungesc in declaratii, gesticulind si explicind cu atita patos cum s-au desfasurat evenimentele, incit este imposibil sa nu-ti smulga fie si un zimbet retinut. Din familie ….. „Este adevărat că atunci, în ziua de 10 ianuarie, după ce soția reclamantului I-a lovit în cap cu toporul, și eu și soția i-am mai aplicat acestuia câteva lovituri – care cu ce am putut; socot însă că atât pedeapsa aplicată mie, cât și pedeapsa aplicată soției mele — câte 3 500 lei amendă penală, n.n. – sunt prea mari, cu atât mai mult cu cât noi nu suntem niște străini, ci facem parte din familie, fiindu-i socri”. „Eu am fost beat, venind de la o cumetrie și nu știu nimic din ce s-a întâmplat. Am fost singur la botezul copilului unui unchi de al meu, dar nu mai țin minte bine nici numele unchiului, nici al străzii.” „Motivul a pornit de la un dovleac. Să tot fie un an și jumătate de când fiica mea a făcut plăcintă cu dovleac și pentru că nu a servit-o pe tavă, cum ar fi dorit ginerele meu, acesta s-a supărat și de atunci nu și-au mai vorbit și s-au despărțit…” „Nu înțeleg de ce fiul meu face scandal pentru grajdul în cauză; și nici de ce s-a adresat tribunalului. Ce dacă i l-am luat fără să-i dau, în schimb, nici un ban; în caz că, Doamne ferește, mor, cui îi rămâne grajdul, nu lui?!” „De asemenea, ca să ne ajute să facem economii, tatăl meu ne aduce în fiecare an unele alimente: cartofi și ceapă, vin și păsări; inclusiv câte o jumătate de porc viu”. „Mențin declarația anterioară și afirmația că am îndemnat-o pe soția mea să ia din gestiune cel puțin 30.000 de lei. Mă gândisem că în modul acesta își va crea o lipsă pentru care să fie dată afară, întrucât nu-și luase concediu de mai mulți ani …” *** Declarație la polițist „Invitat să se prezinte la firmă, dat fiind că magazia unde era gestionar fusese spartă, numitul a ripostat, afirmând că ora este întârziată și nu avem dreptul să-l deranjăm, amenințându-ne cu „Codul penal” ce-l posedă la domiciliu…” „Dacă el a insistat, eu unul nu puteam să las să-mi scape ocazia. Ținea morțiș să-i promit un casetofon. I l-am promis. I-am luat banii – 3 000 lei, n.n. – i-am promis casetofonul, și cu asta am considerat afacerea încheiată. M-am și mirat de unde atâta încredere în mine, din partea unui necunoscut. Pentru că, sincer să fiu, eu, unul, nu mi-aș fi dat pe mână 3 000 Iei”. „Nu contest că în seara zilei de 27 septembrie am fost surprins în cotețul de găini al unui cetățean din București. Fiind însă în stare de ebrietate, am avut toată convingerea că sunt în curte, la mama…” „Greșit s-a reținut că eu ca paznic aș fi fost complicele inculpaților… Ei doar au profitat de starea de ebrietate în care ajunsesem bând cu ei la poartă, deci de furat au furat fără consimțământul meu …” „In seara zilei de 7 februarie, după ce am adormit am avut un vis că eram prin cotețe după găini. Drept urmare, m-am sculat și am pus visul în aplicare…” „În timp ce plecam spre casă am fost strigat de șeful stației de betoane care m-a întrebat ce fac acolo, iar eu i-am răspuns că nimic, am furat și eu un sac de ciment …” *** Din familie ….. „Este adevărat că atunci, în ziua de 10 ianuarie, după ce soția reclamantului I-a lovit în cap cu toporul, și eu și soția i-am mai aplicat acestuia câteva lovituri – care cu ce am putut; socot însă că atât pedeapsa aplicată mie, cât și pedeapsa aplicată soției mele, câte 3 500 lei amendă penală, n.n. – sunt prea mari, cu atât mai mult cu cât noi nu suntem niște străini, ci facem parte din familie, fiindu-i socri”. „Eu am fost beat, venind de la o cumetrie și nu știu nimic din ce s-a întâmplat. Am fost singur la botezul copilului unui unchi de al meu, dar nu mai țin minte bine nici numele unchiului, nici al străzii.” „Motivul a pornit de la un dovleac. Să tot fie un an și jumătate de când fiica mea a făcut plăcintă cu dovleac și pentru că nu a servit-o pe tavă, cum ar fi dorit ginerele meu, acesta s-a supărat și de atunci nu și-au mai vorbit și s-au despărțit…” „Nu înțeleg de ce fiul meu face scandal pentru grajdul în cauză; și nici de ce s-a adresat tribunalului. Ce dacă i l-am luat fără să-i dau, în schimb, nici un ban; în caz că, Doamne ferește, mor, cui îi rămâne grajdul, nu lui?!” „De asemenea, ca să ne ajute să facem economii, tatăl meu ne aduce în fiecare an unele alimente: cartofi și ceapă, vin și păsări; inclusiv câte o jumătate de porc viu”. „Mențin declarația anterioară și afirmația că am îndemnat-o pe soția mea să ia din gestiune cel puțin 30.000 de lei. Mă gândisem că în modul acesta își va crea o lipsă pentru care să fie dată afară, întrucât nu-și luase concediu de mai mulți ani …” ***

Publicat de Destainuiri ale prezentului la 01:23 0 comentarii

Abonați-vă la: Postări (Atom)

Coloana Infinitului

Persoane interesate

Romania intre mit si adevar. Ajuta-ne sa te identificam Romania!

Ca multe alte lucruri în aceasta tara, dezbaterile în jurul conceptului de imagine de tara, cat si implementarea solutiilor gasite au fost în principal tratate superficial pe un plan secund.
Migrand de la zona plina de patriotism, inainte de 1989, in care mitul romanului apreciat ca fiind extraordinar in tot si toate a fost distrus odata cu deschiderea frontierelor si circulatia romanilor in afara granitelor. Pentru cel putin o perioda de timp in fata prietenilor din afara granitelor, imaginea cetateanului roman, ramane a unui cetatean dintr-o tara necunoscuta, despre care mitul american afirma ca este patria lui Dracula.
Altfel spus, imaginea actuala a Romaniei nu este atractiva pentru turisti sentimentul creat fiind negativ, exprima nesiguranta si poate chiar pericol.
Si descoperim acum, in plina epoca a globalizarii, ca avem nevoie de propria noastra identitate in cadrul acestui spatiu imens creat de deschiderea granitelor deoarece nu mai putem trai sau gandi doar in zona delimitata initial a teritoriului romanesc.
Pe de alta parte, intalnirea cu ceilalti semeni din alte state, oricare ar fi acestea, va începe de la imaginea stereotip asociind personajul interlocutor cu imaginea descrisa de catre ceilalti din zona acestuia de influenta.
În aceast comportament se vor decupa atat stereotipurile din care este formata imaginea prezenta a culturii romane în viziunea unor straini, dar si premisele necesare azi pentru a depasi aceste imagini si de a proclama o identitate demna de incredere.
Situatia este cu atat mai interesanta cu cat aceste stereotipuri sunt rezultatul imaginii pe care noi, ca indivizi sau exponenti ai unei natiuni, o prezentam în fata celor pe care ii intalnim.
Este imperios necesar sa identificam si sa reusim sa promovam o noua imagine - un nou “simbol indicador” pentru Romania.
In ultimile incercari nu s-a gasit un element pur romanesc definitoriu. Imaginea tarii noastre nu a fost asociata cu nici un simbol anume. Nici sarmalele si nici mamaliga nu sunt un simbol pentru Romania, asa cum vedem maslinele ca simbol al Greciei sau gulashul un indiciu clar pentru Ungaria. Nu s-a gasit nici vreun monument care sa aiba o rezonanta la fel de puternica pentru cetatenii altor tari precum Turnul din Pisa - Italia, Turnul Eiffel - Franta sau Big Ben-ul din Londra.
Putem descrie Romania ca un pamant aflat in mijlocul confluentelor civilizatiilor, ca o insula aflata intr-un imens ocean in care dimensiunile spatiului si timpului cuprind toate valurile de cultura ale imperiilor. Iar acest pamant a ramas neclintit zi dupa zi, an dupa an, secol dupa secol.
Tinut vegheat de cetatea Corvinilor, cu triumfatoarea-i intrare prin “Poarta Sarutului “ si poate cea mai simbolica imagine pentru Romania, precum o stea calauzitoare, un semn al recunostintei infinite pentru ospitalitatea acestui popor –Coloana Infinitului.
Apoi sa ne indreptam atentia catre puritatea obiceiurilor acestui popor. O mostrã de autenticitate, o creatie populara unica, Cimitirul vesel de la Sapanta aduce in amintire obiceiurile dacilor, ritualul de înmormântare ce are ca scop unic redarea sperantei in viata de apoi. Caci ce este sacru nu este si trist, la fel cum mormintele nu tin de moarte, ci de renastere.
La fel de important in viata de zi cu zi a oamenilor este cantecul specific, dandu-le acestora posibilitatea de a-si manifesta trairile prin intermediul muzicii, cantecul devenind astfel parte din ritualuri. Venirea sau nasterea unui nou membru al comunitatii, plecarea temporara sau definitiva a unui membru din popor, intampinarea unui anotimp, cu precadere, primavara, simbol al renasterii si revigorarii naturii, strangerea recoltei sau orice alte evenimente au fost prilej de bucurie sau de alinare a sufletului si mereu exprimate muzical. Si apoi cantecele specifice care incearca sa creeze idealuri pentru oamenii simpli si saraci, scotand in evidenta trasaturile demne de lauda ale unor eroi……
Despre marile imperii s-a scris si s-au dezbatut astfel de teme in toatã lumea. Atlase geografice, filme documentare sau artistice, toate vorbesc despre aceste civilizatii megalitice, misterioase, autoare ale unor realizãri tehnice si stiintifice care ne mirã si astãzi.
Insa de partea cealalta nu gasim decat o vaga umbra istorica a ceea ce a insemnat “cel mai numeros popor dupa indieni” dupa scrierea lui Herodot .
Dacã ai ajunge în Egipt nu ai putea intelege cum au fost construite piramidele la fel cum nu ai reusi sã descifrezi în laborator compozitia artistica a picturilor de la Voronet, mostenire artistica de pret a poporului nostru.
La fel cum nu s-a inteles din istorie de ce imparatul Traian a considerat necesar sa precizeze multitudinea bogatiilor ce "nu pot fi transportate in Roma".
Am putea spune ca cel ce crede ca are solutia teoretica a acestor enigme trebuie sã parcurga mii de kilometri pentru a descoperi ca fiecare popor este minunat in felul sau si fiecare civilizatie are valoarea sa pe scena mondiala ce trebuie promovata de cei ce traiesc, graiesc si simt pentru acel loc.

Pentru aceasta suntem onorati sa va alaturati noua si sa dezbatem acesta tema in viziunea dumneavoasta. Fiecare dintre noi poate contribui la identificarea si crearea unui simbol reprezentativ pentru Romania si pentru romani oriunde s-ar afla acestia!

Scris de Darius Stan

Nicolae Titulescu -Gandire diplomatică, europeană şi mondială.