Spirala guvernarii se sfarseste la Strasbourg

Incomensurabila prostie guvernamental-prezidentiala

Multe lucruri s-au scris despre actuala guvernare de la Bucuresti, insa nimeni nu s-ar fi gandit ca in cadrul cluburilor internationale la care Romania este parte, sa existe si o masura coercitiva aplicata pe criteriul coercivitati unui presedinte de stat. Si acest lucru este reliefat mai bine de fapte si nu de cea ce se spune de catre unul sau altul.
Televiziunea Romana aloca un amplu reportaj pentru acest eveniment unic in istoria natiunilor Unite ale Europei.
http://www.tvr.ro/articol.php?id=96118&id_media=83370
Pus in centru atentiei Presedintele Basescu raspunde unui interogatoriu din "Banca acuzatiilor" pe care acesta se pare ca nu il constientizeaza.
Henri Paul, ambasadorul Frantei la bucuresti spunea intr-un context similar :
"Nu suntem dispusi la o targuiala cu Administratia de la Bucuresti".
Cea mai expresiva descriere a situatiei delicate in care se gaseste presedintele Traian Basescu apartine deputatului european Cristian Preda. Dupa manifestarile de la iasi dedicate zilei de 24 ianuarie 1859, la care presedintele a fost fluierat si huiduit, fostul consilier prezidential cauta sa prezinte lucrurile intr-o lumina favorabila.
“Faptul ca Opozitia il fluiera pe Traian Basescu, inclusiv pe 24 ianuarie, a scris pe blogul sau Cristian Preda, nu trebuie sa mire pe cineva. Nu e deloc o surpriza, mai intâi de toate, pentru ca intelegerea dintre PSD si ACD are aceeasi substanta ca si, la timpul ei, asa-numita monstruoasa coalitie care l-a indepartat pe Cuza de la putere. Contestatarii care, desi diferiti prin nume, sunt solidari in ura nu s-au nascut ieri. Traditia politicii radicale, a incheiat Cristian Preda, e veche de când statul nostru modern”.
Surprinzator nu este insa actul de loialitate fata de presedinte, ci punctul de vedere fata de domnia lui Cuza. Cristian Preda preia, de fapt, cu naturalete, imaginea impusa de istoriografia national-comunista, potrivit careia un domn pamântean, grijuliu fata de starea taranilor a fost inlocuit, printr-o conspiratie a clasei exploatatoare, de un principe strain, cu toate conotatiile pe care “strain” le vehicula in propaganda comunista târzie.
Este adevarat ca expresia “monstruoasa coalitie” dateaza din epoca detronarii lui Cuza, dar initial avea un sens autoironic si abia istoriografia comunista o va impune ca episod emblematic al urii de clasa.
A existat, desigur, in cultul lui Cuza si un filon popular autentic, unul care l-a proiectat in galeria figurilor memorabile si care l-a ignorat in schimb pe Carol i, pe care n-a reusit sa-l asimileze pe deplin niciodata. Reactii antimonarhiste au existat de asemenea si in sânul elitei politice, dar ele nu s-au constituit intr-o miscare politica veritabila, ingaduind monarhiei constitutionale sa creeze o opera politica remarcabila si fara egal in istoria moderna a românilor.
Ceea ce Cristian Preda trece dezinvolt sub tacere este ca “monstruoasa coalitie” avea un obiectiv politic major, care fusese asumat cu mult inainte de alegerea lui Cuza ca domn. Proiectul, conceput cu ani inainte, a fost enuntat public in Hotarirea Adunarii ad-hoc a Moldovei, adoptata in 7 octombrie 1857. Mihail Kogalniceanu a dat atunci citire unei motiuni care cuprindea la punctul al treilea: “Print strain cu mostenirea tronului, ales dintr-o dinastie domnitoare de-a Europei si ai carui mostenitori sa fie crescuti in religia tarii”.
Complotul impotriva lui Cuza a avut cu siguranta cauze mai complicate, dar ideea monarhiei ereditare cu toate consecintele sale pe plan constitutional a fost principalul sau vector. iata de ce “monstruoasa coalitie” pare sa fi fost, mai curând, expresia cea mai buna a elitei românesti din secolul al XiX-lea, care urmarise cu rara consecventa un proiect politic gândit pentru generatii. Or, Cuza, dincolo de meritele sale, abatuse tara de la obiectivele sale majore, inaugurând stilul intempestiv bazat pe improvizatie, atât de bine ilustrat si astazi.
Prin urmare, lucrurile stau mai curând invers: “Monstruoasa coalitie”, intemeiata pe “ura” ar trebui probabil sa primeasca recunostinta prezentului, intr-o mai ampla reevaluare a istoriei moderne, care, din diferite motive, nu a avut loc. iar unul dintre acestea este, cu siguranta, modul lipsit de scrupule in care trecutul istoric este instrumentat in folosul intereselor partizane.

Parlamentarii socialisti, partidele din Opozitie nu raspund invitatiilor la dialog, iar astazi aveti o proba. Partidele de Opozitie din România nu se afla in sala", a afirmat Traian Basescu in fata Adunarii Parlamentare a Consiliului Europei (APCE), unde a fost invitat sa sustina un discurs.

In timpul discursului pe care l-a avut la Adunarea Parlamentara a Consiliului Europei, presedintele Traian Basescu a fost intrebat de un parlamentar rus despre "intentia" Romaniei de anexare a Moldovei. Raspunsul a fost scurt, dar "acid". "Va rog sa notati, domnule parlamentar, ca Romania nu are niciun fel de experienta in anexarea altor state." - a declarat Traian Basescu la Strasbourg.
Raspunsul presedintelui Romaniei a fost urmat imediat de aplauzele celor prezenti la APCE.
In 2005, in timp ce se afla intr-o vizita in SUA, Traian Basescu a facut o declaratie care a ajunscelebra: „Marea Neagra este tratata ca un lac rusesc de sute de ani. Nu v-ati dat seama pana acum?"
Seful statului a tinut un discurs astazi la Strasbourg si a raspuns unor intrebari, formulate de membrii Adunarii Parlamentare a Consiliului Europei, pe mai multe teme.

Sinteza declaratiilor presedintelui Traian Basescu
Minoritatile nationale - romii
Subiectul referitor la romi a fost abordat de mai multe ori in timpul interventiei presedintelui Traian Basescu la APCE, atat in discursul sau, cat si ca urmare a intrebarilor formulate de europeni.
Seful statului a subliniat in primul rand ca si Europa "are obligatii specifice fata de ei", nu numai statul ai carui cetateni sunt.
De asemenea, Basescu a avertizat ca stilul de viata al romilor nomazi "nu poate fi schimbat brutal, prin masuri coercitive", iar institutiile europene au obligatia de a le respecta acestora drepturile, fara discriminare.
Pe de alta parte, presedintele a anuntat ca, anul acesta, Romania va lansa o noua stategie de integrare a romilor, precizand ca Agentia care se ocupa de problemele acestei minoritati va actiona in cadrul ministerului de interne.
Seful statului a mai tinut sa precizeze ca, desi in mod oficial Romania are o jumatate de milion de cetateni care fac parte din aceasta minoritate, in realitate sunt aproximativ un milion si jumatate de romi, "asta pentru ca romii integrati deja nu se mai declara ca apartinand respectivei minoritati".
Autonomia pe criterii etnice
Presedintele Traian Basescu a fost clar: Romania nu este de acord cu autonomia pe criterii etnice, precizand ca nu doar etnicii au nevoie de autonomie. El a facut aceasta declaratie, ca urmare a intrebarii unui parlamentar ungar din APCE, pe tema autonomiei teritoriale pe criterii etnice.
Seful statului a explicat ca, in prezent, comunitatile au politie locala, ca spitalele si scolile sunt transferate catre administratia locala, iar teatrele si obiectivele culturale sunt in administrarea autoritatilor locale.

Basescu si lupta cu Parlamentul - opozitia din Romania
Intrebat cum comenteaza faptul ca exista unele acuzatii la adresa sa, conform carora ar fi "minimalizat" rolul Parlamentului, al Justitiei si al partidelor din opozitie, Traian Basescu a reactionat pe masura.
El a declarat ca, "in realitate", formatiunile din opozitie refuza de fiecare data sa participe la intalnirile organizate cu partidele la Cotroceni.
Cat priveste protestul PSD de la APCE, care a decis ca membrii sai din delegatia romana sa nu mai participe la discursul presedintelui Basescu, seful statului a spus ca, de fapt, social-democratii sunt suparati pentru ca un lider de-al lor (presedintele PSD Arges n.r.) a fost retinut, fiind suspect de frauda.
Relatia Romaniei cu Republica Moldova
Presedintele Traian Basescu a facut apel la Partidul Comunistilor din Republica Moldova sa sprijine Alianta pentru Integrare Europeana sa aleaga un presedinte.
El a explicat ca "o tara precum Republica Moldova nu poate sa sustina alegeri in fiecare an" si sa aiba o dezvoltare economica.
De asemenea, seful statului roman a fost interpelat de un alt parlamentar membru al APCE cu privire la frontiera cu Republica Moldova si la conflictul transnistrean.
"Romania nu a dus niciodata o actiune de nerecunoastere a frontierei actuale cu Republica Moldova. Mai mult, in 1991, Romania a fost primul stat din lume care a recunoscut Republica Moldova ca stat independent, dar nu a pregetat niciodata sa vorbeasca de nevoia de restabilire a integritatii teritoriale a Republicii Moldova prin rezolvarea problemei transnistrene", a punctat presedintele Basescu.
Spatiul Schengen
Basescu a declarat ca Romania nu are niciun motiv sa-si abandoneze obiectivul de integrare in spatiul Schengen, respectiv martie 2011.
In plus, presedintele a avertizat ca "s-ar crea un precedent periculos ca unui stat sa i se adauge obligatii cu cateva saptamani inainte de a se lua o decizie".
Seful statului roman a subliniat, inca o data, ca Romania si-a indeplinit toate obligatiile asumate in Tratat si duce in continuare o lupta de combatere a coruptiei, inclusiv la frontiere. El a dat exemple de arestari sau intocmiri de rechizitorii pentru vamesi si politisti de frontiera.
La Strasbourg, presedintele Traian Basescu a avut intalniri cu presedintele APCE, Mevlüt Çavusoğlu, precum si cu secretarul general al Consiliului Europei, Thorbjørn Jagland.
De asemenea, Traian Basescu a participat la dejunul de lucru oferit de presedintele Adunarii Parlamentare a Consiliului Europei.
Potrivit programului oficial, seful statului va participa si la o ceremonie prilejuita de Ziua Internationala a comemorarii victimelor Holocaustului, in fata sediului APCE, urmata de ceremonialul depunerii de coroane.
Din delegatia Romaniei mai face parte ministrul de externe, Teodor Baconschi.
Ultimul discurs sustinut de seful statului roman in plenul APCE a fost in urma cu cinci ani, in 25 ianuarie 2006.
Membrii PSD ai delegatiei romane de la Strasbourg au decis sa nu mai participe la discursul presedintelui Traian Basescu, in semn de protest fata de "arestarea", miercuri, la Pitesti, a presedintelui Consiliului Judetean, Constantin Nicolescu, presedinte al filialei PSD Arges.
Nicolescu a fost retinut miercuri seara de procurorii DNA Pitesti, dupa ce a fost audiat timp de cateva ore, fiind acuzat de luare de mita si trafic de influenta.
Presedintele PSD, Victor Ponta, a declarat ca refuza sa creada in coincidente, mentionand ca, din cate intelege, Constantin Nicolescu este supus unei anchete "extrem de ciudate", la 24 de ore dupa protestul muncitorilor de la Mioveni.
De asemenea, Adrian Nastase considera ca "arestarea" liderului PSD Arges "reprezinta inca o dovada" ca Traian Basescu "conduce, in Romania, un stat politienesc."



Alocutiunea presedintelui Romaniei, Traian Basescu, in fata Adunarii Parlamentare a Consiliului EuropeiPresedintele României, Traian Basescu, efectueaza joi, 27 ianuarie 2011., o vizita la Adunarea Parlamentara a Consiliului Europei (APCE), de la Strasbourg, la invitatia presedintelui acestui for, domnul Mevlüt Çavusoğlu. Cu acest prilej, şeful statului a rostit o alocutiune in plenul Adunarii Parlamentare a Consiliului Europei.
Va prezentam alocutiunea sustinuta de seful statului:
“Stimate domnule Presedinte,
Stimate domnule Secretar General,
Doamnelor si domnilor parlamentari,
Este o deosebita onoare ca, dupa cinci ani de zile, sa ma pot adresa din nou prestigiosului dumneavoastra for. Am acceptat cu placere invitatia de a reveni in Hemiciclu pentru a reitera importanta pe care o acordam Consiliului Europei, intr-un moment marcat de dezbateri cruciale pentru viitorul sau. Va multumesc, domnule Presedinte, pentru aceasta oportunitate.
Nu intâmplator Consiliul Europei se poate mândri cu o imagine atât de buna. Activitatea sa este dedicata edificarii unui spatiu in care drepturile si libertatile fundamentale sunt respectate si in care oamenii isi gasesc implinirea celor mai profunde aspiratii spirituale, culturale sau civice. Respectarea valorilor promovate si aparate de Consiliu – drepturile omului, democratia si statul de drept – permite dezvoltarea unor societati libere, ai caror membri isi pot manifesta fara teama identitatea si pot spera intr-o viata mai buna.
România de astazi, un stat de drept cu o democratie solida, datoreaza mult Consiliului Europei. Prin instrumentele sale de monitorizare, Consiliul a avut un rol esential in crearea si consolidarea institutiilor, a legislatiei si a politicilor specifice statului nostru de drept. Democratia României contemporane este asezata pe temelia construita cu aportul si expertiza Consiliului Europei si Uniunii Europene. Aceasta experienta ne convinge ca organizatia noastra trebuie sa-si continue misiunea de supraveghetor si indrumator al democratiilor inca tinere sau in formare.
Doamnelor si domnilor,
Realitatea prezentă nu mai este aceeasi cu cea de acum douazeci de ani. Au aparut noi state, procesul de unificare a continentului a avansat. Au aparut noi provocari, noi riscuri. Asistam la un proces de adaptare, de reevaluare interna a celorlalte organizatii de pe continent – fie ca discutam despre Uniunea Europeana, NATO, OSCE – prin asumarea de noi obiective, de noi misiuni. Uneori, aceste organizatii au evoluat fara a se coordona reciproc, asumându-si responsabilitati care au dat nastere la suprapuneri si chiar la competitie, prin alocarea de resurse semnificative pentru scopuri de multe ori identice. De aceea, actualul proces de reforma parcurs de Consiliul Europei trebuie sa aiba in vedere avantajele sale specifice: participarea tuturor statelor europene si un cadru juridic complex si bine definit.
România sustine cu toata convingerea acest proces. Fara a pierde din vedere obiectivul sau fundamental, edificarea unui spatiu democratic comun, Consiliul Europei trebuie sa-si regândeasca rolul in actualul cadru politic institutional: sa-si reconfigureze structurile, pentru a le conferi flexibilitate si eficienta sporite, sa-si concentreze actiunile pe directii si proiecte care sa raspunda problemelor si sfidarilor prezentului. Totodata, valorile sale fundamentale – drepturile omului, democratia si statul de drept – trebuie mentinute in centrul atentiei. Pe lânga acestea, agenda de dezbateri trebuie actualizata cu teme de interes european. Suntem convinsi ca initiativa inspirata a presedintiei turce a Comitetului Ministrilor, de infiintare a Grupului Persoanelor Eminente, va avea o contributie insemnata in acest sens.
Aceste directii de actiune nu sunt, insa, suficiente pentru a capta atentia si a asigura sprijinul celor peste 800 de milioane de cetateni europeni. Alaturi de eficientizarea Curtii Europene a Drepturilor Omului, este necesar sa identificam solutii la problemele reale cu care se confrunta europenii.
Un fenomen cu multiple implicatii asupra situatiei de pe continent il reprezinta migratia, subiect care necesita o atentie speciala din partea Consiliului Europei. Potentialul de vulnerabilizare al migratiei este dual: atât a propriilor subiecte, cât si a persoanelor aflate pe traseu sau la destinatie. Noi, liderii politici, trebuie sa combatem lejeritatea prin care, uneori, se transfera responsabilitatea problemelor economice si sociale ale popoarelor europene catre comunitatile de migranti.
Prin intermediul instrumentelor sale de monitorizare, Consiliul Europei poate detecta tensiunile acumulate in anumite societati sau regiuni, inca dintr-o faza incipienta. Evaluarea corecta a informatiilor primite din teren ar permite desfasurarea de actiuni anticipative care sa previna escaladarea situatiilor dificile. Din aceste considerente România a propus instituirea, in contextul procesului de reforma, a unui mecanism de avertizare timpurie, pentru prevenirea riscurilor si disfunctionalitatilor societatilor democratice.
Doamnelor si domnilor parlamentari,
Noi credem ca procesul de reformare a Consiliului Europei trebuie sa consolideze, printre altele, instrumentele de monitorizare a respectarii drepturilor persoanelor apartinând minoritatilor nationale. Nu trebuie sa ignoram faptul ca exista inca state si regiuni in Europa in care normele si standardele democratice in materie necesita in continuare eforturi serioase pentru a fi pe deplin respectate.
România, cu cele 20 de grupuri minoritare, intelege foarte bine situatia aparte a acestor persoane si nevoia lor de a-si pastra identitatea care ii defineste ca indivizi. Cu sprijinul Consiliului Europei, am parcurs un drum lung si am ajuns in situatia in care putem servi drept model de reconciliere interetnica.
Relatiile cu Ungaria sunt edificatoare: de la suspiciune reciproca la inceputul anilor 1990 am ajuns la parteneriat strategic si la sedinte comune de guvern in prezent. Acest parteneriat presupune sustinerea reciproca a intereselor noastre legitime. Un exemplu recent este atitudinea principiala, parteneriala si corecta a presedintiei ungare a Uniunii Europene care, respectând prevederile Tratatelor Uniunii Europene, confirma indeplinirea de catre România a obligatiilor asumate si recunoaste dreptul legitim de libera circulatie al cetatenilor români.
Stimati parlamentari,
Unul din elementele definitorii ale societatii democratice construite in România dupa decembrie 1989 este sistemul instituit pentru apararea si promovarea drepturilor persoanelor apartinând minoritatilor nationale. România isi trateaza in mod egal cetatenii si se straduieste sa sprijine implinirea aspiratiilor fiecaruia dintre ei. Diversitatea culturala, etnica, religioasa si lingvistica a cetatenilor nostri ne imbogateste si ne creeaza o identitate distincta.
Prin Constitutie, persoanele apartinând minoritatilor nationale din România se bucura de dreptul de reprezentare in Parlament, de dreptul de exprimare in limba materna in fata instantelor de judecata si de dreptul la invatamânt in limba materna. Noua Lege a educatiei nationale, intrata in vigoare la inceputul acestui an, extinde aceste drepturi: asigura invatamânt in limba materna la toate nivelurile de studiu si materialele specifice necesare, predarea tuturor disciplinelor in limba materna si conditiile materiale de invatare in alta localitate, in situatia in care localitatea de domiciliu nu permite studiul in limba materna.
Reprezentantii minoritatilor au dreptul de a crea structuri asimilate partidelor politice, de a face parte simultan din partide si asociatii si de a fi investiti cu functii politice publice. in prezent, minoritatea maghiara participa la actuala coalitie de guvernare, cu efecte benefice pentru societatea româneasca in ansamblu.
Onorata audienta,
O pozitie aparte in politicile privind persoanele apartinând minoritatilor nationale este ocupata de etnia roma. Experienta ne-a invatat ca trebuie sa avem in vedere, in raport cu aceasta minoritate, trei aspecte. in primul rând, romii sunt cetateni ai unui anumit stat, iar acest stat are, fata de ei, obligatiile care tin atât de raportul de cetatenie, cât si de situatia lor de minoritate. in al doilea rând, romii sunt cetateni europeni, ceea ce inseamna ca Europa, prin organizatiile si institutiile sale, are obligatii specifice fata de ei, in primul rând obligatia de le respecta drepturile, de a nu-i trata diferentiat, de a nu-i trata discriminatoriu. in al treilea rând, romii formeaza o minoritate etnica care nu poate beneficia de atentia si de protectia unui stat inrudit. Aceasta situatie creeaza o datorie suplimentara din partea statelor de cetatenie si Europei in ansamblul sau.
România isi va continua eforturile de ameliorare a situatiei romilor, inclusiv prin cresterea absorbtiei fondurilor structurale si implicarea autoritatilor locale in realizarea de proiecte concrete. Cu toate acestea, un mod de viata consolidat pe parcursul a sute de ani nu poate fi schimbat in câtiva ani prin masuri administrative. Traditiile acestei comunitati trebuie protejate, nu suprimate. Stilul de viata al romilor nomazi nu poate fi schimbat brutal, prin masuri coercitive. in special in cazul acestei categorii este nevoie de cooperare intre statele europene, de o strategie cu aplicare regionala. Uniunea Europeana, Consiliul Europei sau OSCE pot juca un rol deosebit de important in acest sens. Plasarea responsabilitatii doar asupra statelor de cetatenie nu este o solutie utila.
Doamnelor si domnilor,
interventia mea de astazi coincide cu Ziua internationala de Comemorare a Holocaustului. Dupa cum se cunoaste, in urma cu 66 de ani cel mai mare lagar nazist de exterminare, cel de la Auschwitz-Birkenau, era eliberat de trupele sovietice. Se punea astfel capat unei orori care a cutremurat constiinta omenirii. Femei, copii, barbati erau torturati si exterminati pentru simplul motiv ca aveau o alta religie. O astfel de monstruozitate nu are voie sa se mai repete si, de aceea, trebuie sa luptam impotriva oricaror masuri de discriminare, de persecutare a unor semeni de-ai nostri pe motive care tin de etnie, religie, cultura sau limba. Consiliul Europei dispune de mecanismele necesare pentru combaterea unor asemenea tendinte, iar România este una din tarile foarte interesate de acest subiect. in ceea ce ne priveste, ne-am asumat responsabilitatea in fata istoriei, iar seria de manifestari dedicate comemorarii Holocaustului a inclus, in 2009, inaugurarea Monumentului Victimelor Holocaustului, dedicat cinstirii memoriei membrilor comunitatilor evreiesti si rome.
Stimati membri ai Adunarii Parlamentare,
Printre temele aflate pe agenda actualei sesiuni a institutiei dumneavoastra se numara si situatia din Balcani. De altfel, o serie de lideri din regiune au vorbit deja despre evolutiile imbucuratoare din tarile lor, stimulate de procesul de integrare europeana si euroatlantica.
Anul 2010 a fost, din aceasta perspectiva, unul incurajator, in ciuda problemelor persistente care tin de trafic, frauda sau nerespectarea drepturilor persoanelor apartinând minoritatilor nationale. Consiliul European a acordat Muntenegrului statutul de candidat la aderare, iar Albaniei si Bosniei Hertegovina liberalizarea regimului de vize. Croatia si Serbia au demonstrat vointa politica in lupta impotriva coruptiei si in procesul de reconciliere bilaterala. Toate acestea sunt motive de satisfactie pentru noi, care am facut din integrarea Balcanilor de Vest in structurile europene si euroatlantice o constanta a politicii noastre externe.
Pentru România, democratizarea tarilor din vecinatate reprezinta un interes de securitate nationala, intrucât numai institutiile si politicile specifice unui stat de drept constituie garantia stabilitatii in regiune. Desi semnalele de reconciliere interetnica sunt tot mai puternice, amintirea razboaielor din Balcani, cu toate suferintele provocate, este inca vie. Toate aceste tragedii au avut la origine discriminarea pe criterii etnice sau religioase, subiect care ne preocupa in cea mai mare masura. Suntem foarte interesati ca integrarea europeana si euroatlantica a statelor din Balcani sa se desfasoare cu respectarea normelor si standardelor Uniunii Europene si Consiliului Europei in materie de protectie a minoritatilor nationale. Avem asteptari mari atât de la aceste state, in calitatea lor de tinere democratii, cât si de la organizatia noastra, care trebuie sa-si utilizeze cu maxima eficienta instrumentele de care dispune pentru pastrarea si afirmarea identitatii etnice, culturale, lingvistice si religioase a persoanelor apartinând minoritatilor nationale.
Un mecanism care si-a dovedit eficienta in aceasta directie este monitorizarea. Necesitatea mentinerii sale este cu atât mai evidenta cu cât mai multe minoritati, inclusiv cea româna, se confrunta cu dificultati in pastrarea si afirmarea identitatii lor culturale, cu refuzul recunoasterii drepturilor lor identitare, cu discriminarea pe motive lingvistice si cu asimilarea fortata.
Desi normele internationale acorda un rol important statelor in mentinerea legaturilor culturale si lingvistice cu minoritatile inrudite, responsabilitatea primara pentru protectia acestora revine statului de cetatenie. Pentru noi, probleme suplimentare apar atunci când unele state vecine recunosc comunitatilor românesti doar statutul de minoritate lingvistica, negând astfel României dreptul de stat inrudit.
România va urmari respectarea drepturilor românilor din strainatate prin cooperarea cu statele de origine, in baza mecanismelor europene si internationale. Vom intreprinde demersuri in vederea recunoasterii statutului de minoritate româneasca pentru aromâni, vlahi, istroromâni si meglenoromâni. Prin tratate si acorduri bilaterale ne-am asumat in mod deschis interesul fata de comunitatile românesti din vecinatate. Cooperarea bilaterala are la baza si interesul nostru legitim de includere a tarilor vecine intr-o zona de stabilitate si de securitate. in acelasi scop ne vom intensifica eforturile in cadrul organizatiilor europene responsabile de protejarea minoritatilor nationale pe continent, printre care o pozitie aparte este ocupata de Consiliul Europei.
Vom depune eforturi pentru valorificarea potentialului politic, economic, social si cultural al personalitatilor reprezentative ale comunitatilor românesti din strainatate, nu prin extragerea lor din tarile de cetatenie, ci incurajându-i ca, in calitate de cetateni loiali, sa contribuie la strângerea legaturilor dintre România si statele in care s-au nascut si traiesc.
Doamnelor si domnilor,
inainte de a incheia, permiteti-mi sa ma folosesc de acest prilej pentru a transmite, in numele poporului român si al meu personal, cele mai sincere condoleante familiilor si popoarelor victimelor cumplitului atentat terorist de la Moscova, alaturi de intreaga noastra compasiune si solidaritate cu cei raniti si cu rudele lor. România condamna in termenii cei mai fermi acest atac abominabil si las la adresa unor oameni nevinovati si isi reafirma angajamentul ferm in lupta impotriva terorismului, alaturi de aliatii din NATO, de Federatia Rusa si de toate statele participante la coalitia internationala antiterorista.
Va multumesc pentru atentie.”
Departamentul de Comunicare Publica
27 ianuarie 2011

Dr. Darius Stan

Elasticitatea statelor Miscarea de eliberare in intreaga lume araba

Daca pana mai ieri vorbeam despre intensitatea miscarilor din Tunis, astazi putem urmarii aceleasi miscari intense la Cairo, Sanaa sau Damasc. Aceaste miscarii de eliberare sau asa zise revolutii fac dovada respectarii unui plan de actiune bine conturat . Poate aici ar trebui sa ne oprim si sa explicam mai pe larg de ce sunt importante aceste miscari. Plecand de la ipoteza ca aceste miscari se pot raspandi in intreaga lume araba pentru a scapa poporul de dictatori ar trebui vazuta motivatia. Astazi regimuri autoritare - maine democratie?
Incercam mai zilele trecute sa va amintesc cum dupa intreaga bulversare a lumii dupa prima conflagratie mondiala, Winston Churchill, 12 martie 1921 se grabeste sa dea o noua lovitura pentru a acupla noi colonii arabe imperiului Britanic.
Harta lumii primeste o noua configuratie. State cum ar fi fost Persia sau Turcia au fost aproape desfintate. Populatiile fostelor natiuni sunt mutate pe alte teritorii. La inceputul de secolul al XX-lea, multi sefi de stat, printre care si Winston Churchill, au folosit termenul Noua Ordine Mondiala pentru a se referi la o nouă perioada a istoriei care atesta schimbarea dramatica in gandirea politica a lumii si schimbarea echilibrului de putere dupa Primul Război Mondial . In acest concept s-au vazut toate aceste transformari pe perioade diferite, ca posibilitati de a pune in aplicare propunerile idealiste sau liberale pentru o guvernarea asa zisa mondiala, numai in sensul unor eforturi colective noi si doar de pe pozitii de suprematie.
Astazi raspandirea protestelor de la o tara la alta in lumea araba poate fi explicata prin similitudinea motivelor si a obiectivelor vizate. Demonstratiile se indreapta impotriva puterii si elitei care dirijeaza in interes propriu atat economia cat si politica. In timp ce conducatorii se lafaie de mai multe decenii in jilturile puterii, ei au pierdut din vedere nevoile oamenilor din afara palatelor. Ei au uitat ca poarta raspunderea politica si ca dezvoltarea nu poate avea loc doar pentru elita de la carma tarii, ci trebuie sa se intample si pentru marea masa a populatiei. Oligarhii din palatele lumii arabe au pierdut de mult contactul cu realitatea si nu mai cunosc grijile populatiei, care sunt, in fond, foarte simple. Am cu ce plati painea de maine? Voi gasi serviciu? Care sunt perspectivele de viitor?
Totusi, este putin probabil ca din Tunis sa porneasca o revolutie asemanatoare celei din Europa de Est, din cauza ca - spre deosebire de Uniunea Sovietica, care era dirijata central de la Moscova - centrele puterii din lumea araba sunt diversificate.
In acelasi timp, exista forte care trezesc in lumea araba un sentiment de solidaritate si care transporta furia protestatarilor de la o tara la alta. in primul rand posturile de televiziune aL-Jazeera si Al-Arabiya, care transmit imaginile si informatiile in intreaga lume.
Cenzura informationala functioneaza poate in tarile sarace din africa, in tarile arabe a devenit insa aproape imposibila. Societatea civila nu conteaza in ochii regimurilor din lumea araba, dar pe internet ea are un cuvant greu de spus.
Egiptul incearca in continuare sa opuna rezistenta concurentei arabe prin intermediul televiziunii de stat, insa masinaria propagandista a pierdut de mult orice urma de credibilitate. iar jurnalistii sunt pusi sub presiune in intreaga lume araba, pentru ca puterea stie ca presa libera poate deveni foarte periculoasa.
Motivele sociale ale protestelor pot fi in parte ameliorate, ramane insa de vazut daca protestatarii se vor multumi cu mici reforme ici-colo.
Care este un posibil rezultat al protestelor?
Mass-media europeana schiteaza deseori scenarii in care intreaga regiune araba va fi subjugata de forte radical-islamice. Impotriva unui astfel de scenariu se poate argumenta prin vasta participare a populatiei la proteste.
Societatea civila va iesi probabil castigatoare, daca pe alocuri se va ajunge la o schimbare de putere, daca parlamentele vor avea mai multa influenta si spectrul partidelor politice va deveni mai larg - toti pasi importanti spre mai multa democratie.

Rascoala anti-Mubarak in Egipt
Bulgarele tunisian continua sa reziste caldurilor din bazinul arab al Mediteranei: egiptenii au iesit si ei in strada, cerand libertati civile, in timp ce o tensionata liniste s-a asternut peste Liban.
Politia a intervenit la cam o ora dupa miezul noptii - mai intai cu tunuri de apa si gaze lacrimogene, pentru a recurge, mai tarziu, la bastoane si gloante de cauciuc impotriva celor ce solicitau, la Cairo dar si in alte orase egiptene, "paine, libertate, demnitate".
Miscarea pro-democratica, pe care observatorii o califica drept cel mai amplu protest de la instalarea presedintelui Hosni Mubarak, in 1981, a izbucnit de Ziua Politiei, prin traditie nelucratoare in statul arab de la gurile Nilului.
Initial, atmosfera, in Piata Eliberarii din capitala, a semanat chiar a sarbatoare populara si, chiar daca peste zi multimea a tot crescut constant si au aparut si primele scandari anti-prezidentiale, politia a pastrat o distanta considerabila fata de manifestanti. Pana tarziu in noapte, cand au inceput confruntarile soldate, pana acum, cu cel putin patru morti - trei civili si un politist - si sute de raniti.
Arsenalului fortelor de ordine, protestatarii i-au raspuns cu pietre. La aflarea vestii ca, spre dimineata, politia a operat arestari in masa, lumea a iesit in strada si in alte orase egiptene.
Pentru mare parte dintre cei razvratiti, rebeliunea de marti a fost primul act de nesupunere civica din viata - impinsi fiind de cresterea preturilor alimentelor si de somaj, dar si de falsificarea alegerilor parlamentare din toamna trecuta si de coruptia unei politii din ce in ce mai politizate.

America pro-Mubarak, Europa de partea protestatarilor
Hillary Clinton, sefa diplomatiei de la Washington, principalul aliat al regimului de la Cairo, a vorbit despre o situatie stabila si eforturi ale guvernului Mubarak de a rezolva cererile egiptenilor.
In schimb, spre deosebire de momentul izbucnirii protestelor din Tunisia, de data aceasta, institutiile europene nu s-au mai plasat de partea sefului statului, solicitand autoritatilor egiptene sa respecte "cererile legitime" ale cetatenilor, sa le protejeze dreptul de a-si manifesta aspiratiile politice, inclusiv prin demonstratii pasnice.
Vorbind despre presedinte, media de expresie araba din Statele Unite vorbeste despre plecarea la Londra a lui Gamal Mubarak, fiul considerat mostenitor, acesta fiind insotit si de familia sa.

Calm relativ in Liban
Situatia, transmit agentiile de stiri, este aparent calma, in aceasta dimineata la Cairo. Un calm care s-a asternut si in Liban, dupa instalarea candidatului sustinut de gruparea paramilitara radical islamista Hezbollah in fruntea guvernului de la Beirut.
Prosperul om de afaceri siit Najib Mikati, care a mai detinut functia de premier, a obtinut, in Parlament, opt voturi peste actualul premier, Saad Hariri. Sunitii au protestat in ultimele doua zile, acuzand Hezbollahul de puci impotriva fostului guvern pro-occidental.
In tentativa de a evita escaladarea conflictelor dintre cele doua ramuri musulmane, dar si pentru a nu-si plasa tara in izolare internationala, Mikati a lansat propunerea unui guvern de uniune nationala - propunere sustinuta si de liderul suprem al Hezbollah, Nasrallah.

Schimbare de putere in Liban
Dupa protestele din intreaga tara impotriva numirii sale in functia de premier, Najib Mikati a inceput negocierile vizand formarea unui nou cabinet. Noul prim ministru libanez spera sa castige pentru noul guvern reprezentanti din toate taberele politic.
Viata de zi cu zi din Liban este marcata de tensiunile dintre siiti, suniti si crestini. Oamenii nu se orienteaza dupa partide politice ci dupa structurile de clan si apartenenta religioasa. iar majoritatea populatiei are incredere in indrumarea externa.
"Fiecare grupare din Liban are astfel de legaturi. avem nevoie de reguli clare pentru ca la noi fiecare crede ca are dreptul de a guverna. Executivele din ultimii cinci-sase ani au fost un esec. altfel ar fi stat lucrurile daca am fi avut o armata puternica sau daca presedintele ar fi avut mai multa putere de decizie. Nu exista pedepse. Ei pot face tot ce vor. Oamenii au obosit si vor sa duca o viata normala", spune Ahmed, un cetatean.

Frustrarea duce la o atmosfera de resemnare si neincredere
Doar putini sunt cei care deplang rasturnarea de la putere a fostului presedinte Hariri, pentru ca miliardarul s-a dovedit a fi un politician neiscusit. iar Hisbollah, deja de mult cea mai mare putere militara din Liban, a devenit acum si cea mai mare putere politica, chiar daca refuza sa comenteze evolutia politica din "tara cedrilor". Analistul politic Kamal Wazne incearca sa schiteze un posibil viitor sub regimul noului premier Najib Mikati: "Mikati a spus raspicat ca va sustine rezistenta si rolul rezistentei iar cand tribunalul ONU va formula oficial capetele de acuzare, guvernul sau va trebui sa mearga pana la capat si va infrunta atat sperjururile martorilor din interiorul Libanului cat si acuzatiile venite din partea Statelor Unite si comunitatii internationale. aceasta pozitie pentru rezistenta a premierului Mikati este sustinuta de gruparea extremista Hisbollah."

Cat de independent este Najib Mikati?
Toate aceste aspecte submineaza incercarile primului ministru libanez de a se prezenta drept independent si premier al tuturor libanezilor.
Sub guvernul Mikati, Libanul va sista colaborarea cu Tribunalul ONU, va retrage avocatii si va retrage fondurile pentru aparare in procesul care vizeaza clarificarea asasinarii fostului premier Rafik Hariri. Ca urmare, tabara Hariri il acuza pe actualul premier ca a fost numit de Khamenei, liderul spiritual al iranului, un apropiat al gruparii Hisbollah.
Cu toate ca schimbarea de putere de la Beirut a survenit in mod democratic, Mikati adunand mai multe voturi decat fiul premierului asasinat Hariri, Libanul ramane o tara scindata si - vazuta prin prisma valorilor europene - de neinteles.


Dr. Darius Stan