Sectorul energetic si jocuri de sah in dosarul scutului antiracheta

Scutul american-antiracheta si gafa impardonabila a ministerului roman de externe

Ca Rusia va privi cu suspiciune amplasarea in Romania si Bulgaria a scutului american-antiracheta se stie, insa, intrebarea ingrijoratoare care ridica tensionari in Europa ar putea fi, daca nu cumva conflictul iscat de planurile anterioare, ale  precedentei administratii americane Bush, de instalare a scutului în Cehia si Polonia, se vor extinde vertiginos.
Relund in context informatiile furnizate de ministerul roman de externe, potrivit carora diverse elemente ale sistemului vor fi instalate, intr-o prima faza, pana în anul 2011, pe nave din sud-estul Europei, dar navigand altundeva decat in Marea Neagra, spre a nu fi prea aproape de rusi. 
Intr-o a doua faza ar urma constructia instalatiilor terestre, „cu un sistem radar edificat, de pilda în Bulgaria si amplasarea in Romania a rachetelor de interceptare de tip Standard Missile SM-3 Block 1 B”. In fine, in a treia faza ar urma extinderea sistemului în toate statele membre ale NATO.
Este o gafa impardonabila a ministerului roman de externe de a face angajamente in numele altor state pentru a acoperi erorile administratiei prezidentiale de la Bucucuresti.
Semnalam faptul ca in Bulgaria nu s-a adoptat inca o decizie, iar unul din reprezentantii opozitiei, fostul ministru de externe socialist Ivailo Kalfin, ar fi avertizat guvernul "sa nu puna în pericol relatiile economice dintre Sofia si Moscova".
Trebuiesc avute vedere si luarile de pozitie ostile ale ministrului de externe al Moscovei, Serghei Lavrov si ale generalului rus Nikolai Makarov. Potrivit celui din urma proiectul scutului ar "slabi potentialul militar rusesc" si ar "submina planurile strategice ale Rusiei".
In concluzie, notam ca potrivit concordantelor declaratii ale SUA si Romaniei, "scutul nu se indreapta impotriva Rusiei" . Dar totusi impotriva cui se doreste amplasarea acestor rachete sau impotriva cui se doreste a avea loc intimidarea prin provocarea emisa de la Bucuresti ?
Sa nu pierdem din vedere criza financiara a Greciei ce continua sa fie pe prima pagina a tuturor editorialelor financiare si la fel si speculatiile privind nationalitatea celui ce va prelua carma Bancii Centrale Europene de la francezul Jean-Claude Trichet.
Sunt facute astazi, comentarii ample consacrate, in special, in urma unor pseudo-succese de anvergura ale luptei antiteroriste.  Este vorba de arestarea în Pakistan, prin cooperare americano-pakistaneza, a numarului doi al talibanilor precum si de lichidarea, de catre un comando, a furnizorului de arme iraniene aflat in serviciul organizatiei extremiste islamice palestiniene, Hamas. Retinerea lui Baradar, adjunctul mullahului Omar, seful talibanilor, e "cea mai importanta captura din ultimii trei ani", estimeaza cotidianul conservator german Frankfurter Allgemeine Zeitung, bazandu-se pe faptul ca mullahul retinut ar putea "dezvalui ce legaturi mai exista intre talibani si teroristii islamisti ai lui Bin Laden, pe de o parte, si serviciul secret pakistanez, pe de alta". Totodata, arestarea mullahului Baradar ar putea semnaliza o schimbare in atitudinea pakistaneza, in speta hotararea adoptata de oficialitatile de la Islamabad de a  trece la combaterea autentica si ferma a raului reprezentat de islamismul militant. Sunt astfel create premisele credintei ca autoritatile din Pakistan se pregatesc pentru ziua in care occidentalii isi vor fi retras trupele din Afganistan, si Islamabadul va amorsa un dialog cu talibanii reveniti la putere la Kabul.

Bucurestiul si Chisinaul discuta despre participarea Romaniei la scutul antiracheta
Reprezentanti ai Ministerului de Externe de la Bucuresti au joi consultari bilaterale pe probleme de securitate cu partea moldoveana conform declaratiei purtatorului de cuvant al MAE, Lucian Rosenfeld. "In spiritul deschiderii si transparentei aratata de partea romana fata de aceasta tema va fi abordata si participarea Romaniei la sistemul de aparare antiracheta", a mentionat purtatorul de cuvant al MAE. Anterior, omologul sau moldovean, Valeriu Turea, a anuntat ca experti de la Chisinau si Bucuresti vor avea consultari bilaterale in capitala moldoveana despre amplasarea elementelor americane antiracheta in Romania. Asupra necesitatii acestor consultari au convenit ministrul de externe al Republicii Moldova, Iurie Leanca, si omologul sau roman, Teodor Baconschi. Dupa anuntul Romaniei privind acceptarea instalarii elementelor scutului, opozitia comunista de la Chisinau a cerut guvernului sa adopte o declaratie de protest, cerere ce a fost respinsa.

SUA si Rusia "joaca sah pe spatele Bulgariei" in dosarul scutului
Premierul Boiko Borisov a declarat miercuri ca tacticile americane si rusesti in negocierea tratatului pentru armele strategice sunt desfasurate "pe spatele Bulgariei", referindu-se la declaratiile facute de cele doua parti privind implicarea Sofiei in scutul antiracheta, relateaza Standart News. De asemenea, Borisov a negat ca ar exista vreo legatura intre construirea centralei nucleare de la Belene si desfasurarea scutului antiracheta. Miercuri, ministrul bulgar de externe Nikolai Mladenov si ministrul apararii anio anghelov au fost audiati in Parlament in dosarul sistemului antiracheta. Mladenov a dat asigurari ca nicio racheta nu va fi desfasurata in zona orasului Sabla, din nord-estul Bulgariei

Sectorul energetic sarbesc o oportunitate angajata de investitie pentru China si Rusia

Luna aceasta, autoritatile sarbe au semnat trei contracte energetice de importanta strategica.
BERD si Srbijagas au semnat joi (18 februarie) un imprumut de 150 mn euro. Banii vor fi utilizati pentru a imbunatati reteaua de gazoducte a companiei si pentru constructia unui nou depozit subteran in satul itebej din Voivodina.
Depozitul va avea o capacitate de 1 miliard de metri cubi pentru uz strategic si comercial. Intrucat Srbijagas este singurul operator, depozitul va asigura stabilitate in livrarea de gaze naturale si va spori rezistenta regionala in fata potentialelor intreruperi ale livrarilor si schimbarilor de consum sezoniere.
Acest contract este precedat de un acord incheiat in 3 februarie intre compania sarbeasca de distributie a electricitatii Elektroprivreda Srbije si Corporatia Nationala Chineza pentru Utilaje si Echipamente (CMEC) cu privire la un contract preliminar in valoare de 800 mn euro pentru reconstructia termocentralei Kostolac, situata la 100 km sud-est de Belgrad. Centrala va fi de asemenea extinsa in cadrul unui proiect ce urmeaza sa fie finalizat in 2015.
"Contractul de finantare a acestei lucrari ar trebui sa fie finalizat in urmatoarele cateva luni, iar contractele privitoare la efectuarea lucrarii vor fi semnate pe etape", a afirmat ministrul energiei, Petar Skundric.
Cooperarea privitoare la centrala Kostolac este rezultatul unui acord de stat incheiat intre China si Serbia la Beijing in august 2009. Proiectul prevede revitalizarea a doua sectiuni ale centralei de 350 MW, constructia altui "bloc" energetic si marirea capacitatii de excavare la suprafata a minei locale de suprafata de la Drmno la 12 mn tone de carbune pe an.
Banca de Export-import a Chinei va finanta 85% din proiect la o rata anuala fixa de 3% pe 15 ani; restul de fonduri vor fi alocate de compania sarba. aceasta va fi una din cele mai mari investitii de pana acum din sectorul energetic al Serbiei, a declarat Skundric, sporind capacitatea de productie a termocentralei cu cel putin 450 MW.
Wei Xinghua, ambasadorul chinez in Serbia, a afirmat ca implementarea proiectului "va fi un punct de cotitura in relatiile dintre China si Serbia", adaugand ca "exista un mare potential de cooperare intre cele doua tari in domeniul energiei".
Un al doilea eveniment major din domeniul geostrategiei -energetice este constituit de semnarea unui contract intre Serbia si compania ruseasca Gazprom in 5 februarie. Acordul creeaza o companie mixta care va administra depozitul subteran sarbesc de gaze naturale de la Banatski Dvor.
Rusii vor avea 51% din actiunile companiei mixte, iar compania sarbeasca Srbijagas va detine 49%. Gazprom a achizitionat industria Petroliera Sarba (NIS) pentru 400 mn euro in 2009. Prin noul contract, Gazprom si-a consolidat pozitia pe piata energetica sarba.
Prima sarcina a parteneriatului va fi sa extinda capacitatea depozitului de la Banatski Dvor pentru a garanta stabilitatea pietei sarbesti si a celor regionale. Obiectivul urmarit este sporirea capacitatii depozitului la 470 mn de metri cubi de gaze pana in 2011.
In iarna, necesarul energetic zilnic al Serbiei atinge 11 miliarde de metri cubi, iar pana acum acesta a fost satisfacut exclusiv prin exporturile din Rusia. In timpul crizei gazelor naturale din 2009, care a urmat conflictului dintre Rusia si Ucraina, Serbia a ramas fara gaze naturale, partial din cauza ca Banatski Dvor a putut stoca doar cantitati mici. Serbia intentioneaza sa extinda capacitatea de depozitare a acestuia, pentru a se proteja impotriva potentialelor intreruperi de livrare.

Cerurile se inoureaza dinspre SUA spre China

Un grup de nave de razboi americane a ancorat in Hong Kong in mijlocul tensiunilor crescande dintre China si Statele Unite privind unele probleme diplomatice si comerciale.Grupul de cinci nave, condus de portavionul USS Nimitz, a sosit miercuri in teritoriul chinez. O declaratie emisa de Nimitz sustine ca peste 5.000 de marinari din flota au coborat pe uscat pentru a privi peisajele si pentru diferite activitati. Ancorarea are loc in ciuda amenintarii Beijingului de a suspenda schimburile militare cu Statele Unite dupa ce Washingtonul a anuntat o vanzare de arme catre Taiwan in valoare de 6,4 miliarde de dolari.
Vizita in port are loc de asemenea in ajunul unei intalniri dintre presedintele american Barack Obama si liderul tibetan spiritual exilat Dalai Lama la Casa Alba.
Dalai Lama a cerut o autonomie mai mare pentru teritoriu, dar Beijingul l-a denuntat ca separatist.
Sa nu uitam faptul ca, presedintele USA ,Obama, a evitat in anul trecut ocazia de a-l intalni pe Dalai Lama inaintea summitului cu omologul sau chinez Hu Jintao.
Delegatul special al liderului spiritual, Lodi Gyari, a declarat marti reporterilor ca decizia lui Obama a fost o pierdere pentru cauza tibetana.
Obama va discuta cu colegul sau castigator al Premiului Nobel pentru Pace intr-o camera privata la Casa Alba, si nu in Biroul Oval.
Sa ne mai amintim si faptul ca, la finele anului 2007 China a anulat o ancorare a navei USS Kitty Hawk, dupa ce presedintele de atunci George W. Bush a participat la o ceremonie in care Dalai Lama a fost premiat cu Medalia de Aur Congresionala Americana, una dintre cele mai inalte distinctii acordate civililor in aceasta tara.

Presedintele american Barack Obama s-a intalnit joi cu Dalai Lama, sfidand avertizarile Chinei impotriva acestei intalniri. Presedintele a incurajat tibetanii si guvernul chinez sa isi rezolve neintelegerile prin dialog.
De la calatoria presedintelui american in Beijing, tensiunile dintre Statele Unite si China au crescut in privinta comertului, monedei straine, cenzurii Internetului si vanzarii de arme catre Taiwan de catre Statele Unite.
Sophie Richardson, din cadrul diviziei asiatice a grupului Human Rights Watch (HRW), sustine :
“Unii spera ca schimbarile din ultimele cateva luni au facut administratia Obama sa realizeze ca o abordare blanda a problemelor drepturilor omului nu doar ca nu aduce imbunatatiri in acest sector, dar nici nu aduce mai putine dureri de cap in alte probleme precum vanzarile de arme sau disputele comerciale”, a declarat Richardson.

Autor: Darius Stan

Daca lumea intreaga se streseaza inutil, romanii sunt preocupati de gainile stresate

Daca la Londra s-au descoperit intentiile administratiei lui George Bush de a invada Irakul indiferent daca acesta a acceptat sau nu, inspectiile ONU asupra armelor
Zeci de mii de documente secrete formeaza esenta unei anchete continue asupra razboiului din Irak, a sustinut luni, 8 februarie, presedintele anchetei.
Ancheta a indicat de asemenea ca astfel de documente arata ca oficialii britanici au stiut de faptul ca George Bush intentiona sa invadeze Irakul chiar daca acesta a acceptat inspectiile ONU asupra armelor.
Intr-o declaratie care a marca sfarsitul unei luni de marturii publice din partea membrilor seniori ai corpului decizional, presedintele anchetei Sir John Chilcott a declarat ca documentele secrete au permis comisiei sa vada ce s-a intamplat de fapt.
“Ele ne permit sa aruncam lumina asupra colturilor rareori vazute ale masinii guvernamentale, dezvaluind ceea ce s-a intamplat de fapt in spatele scenei, inainte, in timpul si dupa conflictul din Irak”, a declarat Sir John.
Echipa de anchetare va examina documentele in urmatoarele cateva luni, a declarat Sir John, permitand comisiei “sa vada unde dovezile se leaga si unde sunt scapari.”
Dupa examinarea documentelor, altele noi sosind in fiecare saptamana, echipa de ancheta va fi intr-o pozitie in care sa decida pe cine altcineva va intervieva.
“Nu avem nici un motiv sa credem ca sunt ascunse materiale in mod deliberat”, a declarat Sir John, subliniind ca accesul la documente nu este restrictionat.
Declaratiile lui Sir John au fost urmate de o noua serie de intrebari adresate lui Jack Straw, secretarul de externe la vremea invaziei Irakului.
Comisia de ancheta a avut acces la documente secrete care dezvaluie ca George Bush a planuit sa invadeze Irakul chiar si daca acesta a respectat cererile inspectorilor si s-a aflat in conformitate cu rezolutia ONU 1441.
Sir Lawrence Freedman l-a intrebat pe Straw, “A existat un moment in care Colin Powell v-a spus ca, chiar daca Irakul s-a conformat, presedintele Bush deja decisese ca va intra in razboi?”
Cand Straw a declarat ca nu a fost cazul, “din ceea ce tin minte”, si a discutat mai mult in jurul intrebarii, Sir Lawrence l-a presat de cateva ori pentru a reveni la problema cheie.
Sir Lawrence a declarat, “Aveam de gand sa va sugerez ca poate ati dori sa va uitati peste conversatiile dumneavoastra si sa verificati.”
“Imi voi verifica datele, deoarece cred ca incercati sa imi spuneti ceva”, a declarat Straw.
D-l Straw a declarat de asemenea ca nu isi aduce aminte de acuzatia lui Claire Short ca ea ar fi fost “batjocorita” de membrii Cabinetului cand a chestionat legalitatea invaziei.
“Aceasta a fost o intalnire foarte serioasa a Cabinetului. Am inteles cu totii care este gravitatea deciziei”, a declarat ea. Short a demisionat din functia de secretar al Dezvoltarii Internationale la doua luni dupa invazia Irakului, si a fost un critic puternic al fostului premier britanic Tony Blair si al razboiului din Irak.
Straw a negat acuzatia ca discutia Cabinetului asupra sfatului avocatului general asupra legalitatii invaziei a fost blocata si ca in nici un caz membrii Cabinetului nu ar fi fost constienti de natura foarte fin echilibrata a argumentului legal, tinand cont de atentia sa extinsa in mass media.
El a declarat ca in cadrul Cabinetului sunt oameni cu gandire sanatoasa.
“Nu imi amintesc ca acest Cabinet, ca un intreg, sa fi primit un sfat legal asupra problemei”, a declarat Straw. “Tot ceea ce a dorit Cabinetul a fost sa stie daca este legal sau nu.” Ceea ce s-a cerut la final a fost “in esenta o decizie DA sau NU” din partea avocatului general, a adaugat el.
Straw si-a aparat decizia de a nu actiona pe baza sfatului consilierului legal al Departamentului de Externe, Sir Michael Wood. “Sfatul legal pe care l-a oferit, sincer, a fost contradictoriu si cred ca am fost indreptatit sa ridic acea problema”, a declarat el.
Sir John a declarat ca, comisia de ancheta spera sa se intalneasca cu veterani ai razboiului din Irak mai tarziu in acest an, precum si cu alti oficiali de varf ai administratiei Bush.
Fostul premier britanic Blair a declarat luni la Fox News ca succesiunea de probe asupra invaziei reflecta incapacitatea noastra umana de a fi de acord sau nu.

Netanyahu va presa Rusia sa nu vanda arme sofisticare Iranului

Liderul israelian se va intalni cu liderii rusii pentru a discuta despre o escalare a crizei asupra programului nuclear israelian.
Premierul israelian Benjamin Netanyahu cere actiuni mai dure impotriva Iranului.
El s-a adresat Cabinetului inainte sa se indrepte spre Rusia, care a evitat sa impuna sanctiuni datorita puternicelor sale legaturi militare si economice cu Iranul.
Netanyahu a declarat ca Rusia este o superputere importanta si un prieten important al statului israelian, si ca Iranul va fi pe lista discutiilor de acolo. El a declarat ca va exprima viziunea Israelului ca trebuie sa fie impusa “presiunea puternica” asupra Teheranului.
Iranul sustine ca programul sau nuclear are scopuri pasnice, dar saptamana trecuta a inceput sa grabeasca imbogatirea uraniului la un grad superior. Israelul a declarcat ca miscarea este o dovada suplimentara ca Iranul dezvolta arme nucleare.
Amenintarea nucleara iraniana a trezit profunde ingrijorari in Ierusalim deoarece presedintele Iranului a amenintat ca va sterge Israelul “de pe harta”.
Liderii israelieni au avertizat in repetate randuri ca ei nu vor permite Iranului sa achizitioneze arme nucleare, si daca daca diplomatia esueaza, statul israelian va lansa un atac preventiv asupra unitatilor nucleare iraniene.
Mass media israeliana a declarat ca Netanyahu va presa Rusia sa nu vanda arme sofisticare Iranului. Israelul este ingrijorat in special de rachetele antiaeriene rusesti care ar imbunatati apararea iraniana impotriva unui posibil atac israelian.

In Romania suntem preocupati de gainile stresate

In opinia reprezentantilor organizatiei Vier Pfoten: "Ouale romanilor sunt de proasta calitate"

Stampilele care incep cu cifra 0 arata ca ouale provin de la gaini crescute în aer liber si hranite cu hrana ecologica, iar 1 ca gainile au fost crescute in aer liber si hranite cu hrana de buna calitate, dar ne-ecologica. De evitat sunt, în opinia reprezentantilor "Vier Pfoten", acele produse a caror stampile incep cu 2 si 3: arata ca gainile au fost tinute în baterii si nu prea sanatos hranite, cea mai proasta mâncare primind-o gainile care fac ouale inscriptionate cu cifra 3. "
Am demarat acesta campanie dupa ce am vazut rezultatele preliminarii ale unui studiu, care arata ca oamenii nu stiu ce înseamna stampila de pe ou. Noi vrem ca gainile sa nu mai fie crescute în baterii, mai ales ca o directiva europeana spune ca din 2012 trebuie eliminate total bateriile". Si Gheorghe Mencinicopschi, directorul stiintific al Institutului de Cercetari Alimentare spune ca din 2012 UE vrea ca gainile sa nu mai creasca în baterii si crede ca ouale provenite de la o gaina prost hranita nu au cum sa fie sanatoase. "Este bine ca oamenii sa invete sa citeasca stampila de pe oua si sa cumpere numai oua stampilate cu 0 si cu 1".


Autor: Darius Stan