joi, 10 septembrie 2009

La Gdansk s-a scris si se mai scrie istorie



Dimineata de 1 septembrie 1939 la Gdansk insemna o pagina in istoria secolului XX . La comemorarea din dimineata de 1 septembrie 2009 de la Gdansk s-a scris o noua pagina in viitorul lumii.

Potrivit manualelor de istorie, totul a început de la câteva bombardamente lansate de pe nava-scoala Schleswig-Holstein catre portul Gdansk.
La putin timp dupa acea rafala, un milion si jumatate de militari germani traversau granita poloneza. Iata cum s-a descris, multa vreme, primele scene din dimineata fatidica în care avea sa înceapa cel de-al doilea Razboi Mondial.
 
De fapt n-a început chiar asa: "... Si, pur si simplu, erau aici - bombe, masinarii de razboi, morti... Si gata. S-a sfârsit". Wladyslaw Bartoszewski a trait acele vremuri. A vazut, pe la orele 4:30 ale diminetii de 1 septembrie, raidul avioanelor germane deasupra oraselului polonez Wielun. Fara vreun avertisment. Fara vreo declaratie de razboi. Pe nepusa masa, surprinzând pe absolut toata lumea. Mai ales la Wielun, unde nu doar ca nu exista nici urma de militar dar nici nu se putea vorbi despre vreo însemnatate strategica. Şi totusi, îsi aminteste cel ce urma sa ajunga, peste decenii, ministru de Externe al Poloniei: în dimineata aceea, totul s-a transformat în moloz si cenusa.
Un sfert de ceas mai târziu, depozitul de munitii din preajma Gdanskului era bombardat de pe nava-scoala germana Schleswig-Holstein. Era dimineata zilei care a declansat invazia în Polonia - sau, cum o numesc polonezii, "Campania din Septembrie".
Evident, Führerul vinde totul ca pe o operatiune de legitima aparare. Masinaria national-socialista de propaganda functiona fara rateuri. Timpul avea sa dovedeasca, însa, contrariul: prezumtivul "atac" al polonezilor asupra Germaniei, invocat de Hitler drept scuza pentru operatiunea din noaptea de 1 septembrie, a fost, de fapt, o provocare a unor agenti SS îmbracati în uniforme poloneze. Pâna la demascarea minciunii, însa, iata, peste Polonia navalisera, deja, un milion si jumatate de soldati germani. "Eliberatori", conform propagandei hitleriste.
Extinderea Reichului era primul dintre visurile lui Hitler. Iar semnarea, cu o saptamâna mai devreme, a tratatului cu Stalin (pactul Ribbentrop-Molotov) îi netezea calea, permitându-i sa înghita buna parte din vecinul de la Rasarit. Cealalta parte urma sa fie invadata de sovietici. Era, încerca Hitler sa explice, "spre binele si linistea Europei". Iar Europa, spunea Führerul, trebuia sa multumeasca Germaniei si Rusiei.

Europa avea sa înteleaga, cândva, ca nu era vorba numai despre extinderea teritoriilor Reichului ci - mai grav - despre pregatirea unor campanii de nimicire în masa a unor popoare. Bombardamentelor fara discernamânt le-au urmat executii sumare de poeti, medici, juristi si profesori. Şi crimele în masa împotriva populatiei evreiesti.
Soarta Poloniei a fost repede pecetluita - nu doar din cauza diferentei de anvergura militara ci si a promisiunilor nerespectate de catre Franta si Marea Britanie. Declaratia de razboi, pronuntata la 3 septembrie 1939, avea sa gaseasca Germania bine instalata în Polonia. Dupa 36 de zile, într-o Polonie împartita, germanii si rusii planuiau o eventuala soarta similara pentru Anglia si Franta. Pentru Hitler, marele razboi de abia începea: "Nu am nici o îndoiala: Germania va învinge".




In secolul XXI in Afganistan

"Ceea ce s-a întâmplat în timpul raidului aerian comandat de germani este o tragedie. Suntem socati si tristi. Pâna acum am crezut ca germanii din regiunea Kundus au grija de civili", a declarat un barbat din aceasta zona.
Este vorba de primul bombardament de asemenea anvergura efectuat de germani în Afganistan. Desi au mai existat incidente, precum cel din iulie, când soldatii Bundeswehr au ucis un tânar deschizând focul asupra unei masini care s-a apropiat prea mult de ei, în nordul Afganistanului predomina imaginea militarului pasnic.
Un locuitor al satului afectat de atac a povestit ca talibanii erau înconjurati de civili când s-a ajuns la bombardament:
"Talibanii au adus doua cisterne pe malul râului si ne-au dat benzina gratuita. Multi au auzit vestea si s-au înghesuit în jurul lor - copii, tarani, saraci, oameni înfometati si însetati... "
Imaginea militarului pasnic apartine trecutului
Pe de alta parte, locuitorii provinciei Kundus le reprosasera germanilor înainte de ultimul bombardament ca Bundeswehrul nu ar face suficiente eforturi în lupta împotriva talibanilor, solicitând ca demersurile soldatilor sa devina mai agresive. Guvernatorul provinciei a declarat initial ca aproba atacul împotriva talibanilor. Exista însa si tot mai multe avertizari, ca cea a unui afgan care a declarat:
"Pâna acum, afganii au crezut ca trupele straine, în special cele germane, au venit în provincia Kundus pentru a-i proteja pe civili. Dar incidentele dramatice de felul ultimului bombardament trezesc tot mai multe suspiciuni fata de soldati."
Cu cât este mai ridicata prezenta talibanilor într-o regiune, cu atât mai greu reusesc soldatii sa câstige sau sa pastreze încrederea populatiei civile. Militarii NATO din alte provincii ale Afganistanului se confrunta deja de multa vreme cu aceasta problema, pe care germanii au constientizat-o cu adevarat abia dupa bombardamentul din 4 septembrie.


Într-o declaratie facuta astazi 09.09.2009 în Parlament, Merkel a luat partea soldatilor care au participat la actiunea de vineri, declarând ca tara trebuie sa le multumeasca acestora pentru efortul depus în Afganistan.
Sub privirile în parte dezaprobatoare ale parlamentarilor prezenti în Bundestag, Angela Merkel a respins categoric criticile aduse Germaniei de unii din partenerii sai occidentali în Afganistan. Câta vreme nu sunt clarificate circumstantele în care a avut loc atacul aerian al NATO de vineri, criticile sunt inacceptabile. Interventia a fost absolut necesara si în interesul securitatii internationale, a spus Merkel în Parlament.
"Dupa tot ce-am trait în ultimele zile, nu accept astfel de critici din partea nimanui, indiferent daca ele vin din tara sau din strainatate".
La nivel de discurs public în tara lucrurile par a se aseza, chiar daca, deocamdata, situatia este neclara. Liberalul Guido Westerwelle a criticat Guvernul din cauza politicii acestuia de gestionare si transmitere a informatiilor, dar nu a ezitat sa o laude pe Merkel pentru faptul ca a recunoscut o parte din greselile facute de guvern.
Greseli pe care, putin dupa cele întâmplate în Afganistan, le-a punctat de altfel si cotidianul american Washington Post. "Raidul NATO soldat cu victime civile în Afganistan a fost ordonat de un ofiter german în baza unor informatii care au provenit de la o singura sursa, ceea ce ar putea constitui o încalcare a regulilor stabilite de noul comandant al trupelor americane si NATO din Afganistan, Stanley McChrystal", scrie cotidianul american.
Nici contracandidatul Angelei Merkel la functia de cancelar, social-democratul Frank-Walter Steinmeier nu a pregetat sa întareasca spusele acesteia.
"Ceea ce s-a întâmplat în Afganistan este regretabil, însa nu putem accepta condamnarea prematura în strainatate a Germaniei", a spus Steinmeier. Cât priveste o eventuala retragere a trupelor germane din regiune, acest lucru nu trebuie sa aiba loc la întâmplare, fara discernamânt, a subliniat liderul social-democrat.
"Nimeni nu a fost atât de naiv încât sa creada ca putem actiona în Afganistan doar cu mijloace militare. Ne-am concentrat pe reconstructie cu mult înaintea altora. Scopul nostru este acela de a pune pe picioare poporul afgan. Asa cum nu am mers la întâmplare în aceasta tara, nici retragerea noastra nu trebuie sa se întâmple oricum".
Conform anumitor analisti, Germania este momentan amendata de partenerii occidentali pentru politica "timida" în Afganistan, care ar submina utilitatea prezentei sale militare în regiune.
Pe de alta parte, în cadrul Aliantei Nord-Atlantice lipseste în continuare consensul atunci când vine vorba de modul în care ar trebui abordat frontul din Afganistan.
Nu în ultimul rând, razboiul din regiune a început sa creeze nervozitate în rândul populatiei, nu doar în Germania, ci si în Marea Britanie, Franta sau chiar Statele Unite.
Administratia Obama stie însa ca Berlinul nu va lua nici o decizie majora în privinta Afganistanului înainte de 27 septembrie, data alegerilor parlamentare din Germania.


Manifestari contemporane in conditiile impunerii unor "Modele de dezvoltare"


Noua impunere mondiala a facut dovada de pulverizator al culturilor locale si nationale si nivelator al gusturilor si preferintelor umane impunand prin forta un model conceptual denumit “democratia celor ce au reusit”. Aceasta trebuie inteleasa in sensul ei pozitiv, progresist ca o poarta ce se deschide in egala masura saracilor si bogatilor prin care pot comunica si participa la piata mondiala, ca o sansa ca fiecare tara si popor sa se inscrie in cursa dezvoltarii si pietei mondiale cu ce are el mai productiv si competitiv, pentru a-si asigura progresul si un loc in ierarhia de merit a lumii.
Tehnologia informatiei si comunicarii sa fie menita sa faciliteze drumul inclusiv al tarilor sarace si in curs de dezvoltare spre o dezvoltare mai rapida. Actualele mijloace de transport, de transmitere a informatiei si de comunicare le ajuta „sa arda etapele”, sa scurteze drumul spre a atinge o dezvoltare armonioasa si durabila. Visul se destrama prin dependenta de modul cum vor gestiona guvernele lor inscrierea cu succes pe scena mondiala, cum se vor angaja popoarele in cursa profitabila ,si de modul cum vor dirija beneficiile ei actualii decidenti la nivel global atata timp cat acestia sunt vasali conducatorilor de carteluri economice.
Dintr-o multitudine de cauze ale manifestarilor populatiei pe care le-am analizat, cauza primordiala poate fi definita ca “totalitatea actelor deliberate de impunere a noii structuri executate de catre un grup, o organizatie, un stat sau un grup de state, in scopul atingerii unor obiective politice, economice sau de alta natura”. O astfel de presiune nu poate fi exclusa din tipologia manifestarilor contemporane.
O astfel de presiune da nastere formelor de manifestare prin miscari partizanale ce se nasc acolo unde exista regimuri politice oprimante, regimuri politice antisociale aservite unor interese straine, unde exista saracie, coruptie, iresponsabilitate, ineficienta, injustitie si inechitate sociala. Aceasta poate constitui preludiul unei revolte, a unei revolutii sau a unui razboi civil. Formele extreme ale acestui tip de manifestare, de masa, au loc in conditiile ocupatiei militare straine. (Irak, Afganistan sau Palestina).
Luand amploare, aceasta este arma care loveste acele state a caror politica este oprimanta, hegemonista, rapace, neo-colonialista, iar mai nou “globalista” in raporturile cu alte state.
Puterile promotoare ale a noului dictat, precum si statele multinationale devin tinte ale unor lovituri devastatoare. Acesta este motivul pentru care marile puteri actuale sunt primorial vizate de acest flagel. Din acest punct de vedere, S.U.A. si Federatia Rusa se situeaza pe primele locuri. Manifestatiile anti-coloniale (de globalizare) ar putea imbraca in viitor forme violente, inclusiv cu caracter terorist.
Manifestarea partizana poate constitui nu numai preludiul sau pretextul unui razboi civil intern (inter-etnic de exemplu), ci si al unor interventii militare staine cum au fost cele din 1999 Impotriva Iugoslaviei (Serbia si Muntenegru), din 2001-2002 din Afganistan, precum si interventia militara impotriva Irakului, pregatita de S.U.A. si Marea Britanie, si derulata in martie-aprilie 2003.
In formularea cea mai larga, se poate spune ca raspunsul populatiilor dominate poate fi definit, ca un drept in folosirea oricaror mijloace de indepartarea presiunilor facute de dominator.


Programul atomic iranian sub lupa rezolutiei ONU (resolutions 1737 (2006) si 1747 (2007)

Presedintele american, Barack Obama, atentionase Iranul ca discutiile legate de programul atomic trebuie reluate pâna la sfarsitul lunii septembrie, altfel, SUA urmând sa impuna Iranului noi sanctiuni. 
"Tinând cont de situatia interna instabila, nu cred ca Iranul este în masura sa reia negocierile privind programul atomic", a estimat Trita Parsi, membru al Comitetului iraniano-american de la Washington, într-un interviu acordat postului de radio american NPR. Totusi, Parsi a cerut Executivului de la Washington sa nu ia deja de pe acum masuri pripite de sanctionare a Iranului. "Cu cât Guvernul Obama invoca mai des planul B, cu atât pune în pericol planul A", a spus Parsi.
Planul B este însa discutat deja de Congresul de la Washington. Administratia Obama intentioneaza sa impuna sanctiuni Iranului într-un domeniu care pare a fi terenul de joaca al Teheranului si anume petrolul. Chiar daca Iranul este unul din statele cu cel mai mult petrol din lume, tara trebuie sa importe peste 40% din necesarul de benzina, din lipsa de rafinarii. Potrivit Guvernului american, Teheranul încearca în prezent sa construiasca rafinarii cu ajutorul Chinei. O restrictionare a livrarilor de combustibil în urmatorii trei ani ar afecta grav economia iraniana. Ce se va întâmpla însa în cazul în care Iranul va continua programul atomic în pofida noilor sanctiuni?
"Optiunea unei operatiunii militare împotriva Iranului nu a fost înca abandonata", sustine generalul de stat major Mike Mullen. Şeful Pentagonului, Robert Gates a declarat, de asemenea, în repetate rânduri ca: "Statele Unite nu vor tolera un Iran care are acces la arme nucleare, din cauza ca un Teheran cu bomba atomica ar destabiliza situatia din regiune si ar ameninta nu numai siguranta Israelului ci si pe cea a Statelor Unite".
Expertii considera însa ca presedintele Obama va face totul pentru a evita o ofensiva militara împotriva Iranului. Statele Unite nu îsi pot permite sa sustina înca un conflict militar pe lânga cele din Irak si Afganistan. În plus, ofensiva militara americana în Iran nu ar opri programul atomic, ci doar le-ar încetini. "Stiinta nu poate fi distrusa cu bombe", a punctat fostul ambasador american la NATO, Nicholas Burns.
Ramane insa de vazut cât timp Guvernul de la Ierusalim va mai accepta interminabilele tirade din Parlamentul iranian care cheama la "exterminarea Israelului". Vicepresedintele american, Joe Biden, a atras de curând atentia ca Statele Unite nu se vor opune în cazul în care Israelul va decide o ofensiva militara impotriva Iranului.

Autor:Dr.Darius Stan

marți, 8 septembrie 2009

Intrebari indiscrete cu tenta xenofoba."Locuiti in Romania?"

"Locuiti in Romania?"


Un bancomat al Volksbank din Konstanz, un oras german de la granita cu Elvetia, a avut timp de mai bine de doua zile o defectiune curioasa, el confruntand fiecare client care voia sa schimbe bani cu o intrebare indiscreta: "Locuiti in Romania?", relateaza cotidianul Sudkurier.

Automatul de schimbat bani de la subsolul complexului comercial Lago din Konstanz "s-a comportat ciudat in ultimele doua zile si a avut o defectiune de-a dreptul penibila", scriu jurnalistii de la Sudkurier, care s-au deplasat la fata locului pentru a verifica daca, intr-adevar, masinaria punea o asemenea intrebare indiscreta. Drept dovada, ei ofera si o fotografie in acest sens, cu ecranul bancomatului, clientul putand sa aleaga raspunsul "Da" sau "Nu" la intrebarea "Locuiti in Romania?".

"Clientii complexului comercial Lago dau din cap, zambesc amuzati sau sunt revoltati. Inainte sa poata introduce, de exemplu, franci elvetieni in automatul de schimb, fiecare este intrebat, inca de sambata, daca locuieste in Romania. Martori oculari si o incercare a jurnalistilor Sudkurier confirma aceasta practica neobisnuita a bancomatului", arata articolul.

Filiala Volksbank a informat ca luni dupa-masa, de la ora 16.15, automatul a fost scos din functiune si ca a fost dus la verificari. Directorul filialei Roger Winter a respins ideea ca institutia pe care o conduce ar fi introdus in mod voit aceasta intrebare in sistemul de functionare al automatului.

Potrivit lui Winter, banca nu are niciun interes legat de nationalitatea celor care folosesc bancomantul. "Orice forma de nationalism ne este straina", a asigurat directorul Volksbank.

Ziarele mai noteaza si reactiile unor cetateani de origine româna

Scuza a venit repede şi a fost repetată. Ca atare, am acceptat-o". Sunt cuvintele cu care reprezentanţii Ambasadei României din Berlin, citaţi de ziarul german Bild, consideră că subiectul Jürgen Rüttgers este un caz clasat. Politicienii germani, în schimb, nu par deloc satisfăcuţi de ceea ce pare a fi deznodământul românesc al scandalului. Şi presa germană ţine aproape. E un punct interesant în campania electorală federală.
În editia sa online, revista Focus îl citeaza pe Manfred Ehm, reprezentant al Societatii Germano-Române pentru Germania de Nord: e drept, remarcile lui Rüttgers sunt "nepotrivite" si "luate în ansamblu, false" dar, continua Ehm, nici nu trebuie uitat ca 45 de ani de dictatura perfida lasa urme iar din acest punct de vedere, realitatea din România este, într-adevar, alta decât în Germania. Şi Ehm a tinut sa puncteze pacatul generalizarii.
Colegul lui Ehm de la Berlin, Gerhard Köpernik, completeaza, în Stuttgarter Nachrichten: "Daca e asa cum zice Rüttgers, cum se face ca, din 2006, economia României este în continua crestere cu sapte procente anual?". Ziarul din Stuttgart publica cifre ce plaseaza România în fruntea interesului investitorilor germani, unul dintre acestia, Renate Roca-Rozenberg, apreciind ca "daca toti românii sunt lenesi, toti germanii pleaca de la serviciu sa se îmbete si sa se îndoape cu cârnaciori".
La Bonn, General Anzeiger urmareste atent subiectul. Pe de o parte, începe prin a-i lua apararea, într-un comentariu, premierului de land si nu manifesta nici o retinere în a spune ca nu este vorba despre un politician rasist.
"Dar tocmai aici sta problema", continua General Anzeiger: "Rüttgers schimba mastile cu o repeziciune care, pâna la urma, îi va bulversa pâna chiar si propriul public. Uneori este aparatorul si liderul muncitorilor, alteori este predicatorul neoliberalismului. Rüttgers poate ajunge în punctul în care publicul va vedea un politician cu putine principii, dar ahtiat dupa putere".
Pe de alta parte, Katrin Lauer a fost la Jucu si a adus, pentru acelasi General Anzeiger, o poveste reala, alta decât cea a premierului: oameni, 1200 la numar, care lucreaza în schimburi de 12 ore, pentru un salariu de 250 de euro. Tabloul arata astfel: 11 ore sunt petrecute în picioare, lânga linia de productie - pentru ca, a explicat patronatul, eventualele scaune în preajma ar afecta munca; cele 60 de minute de pauza sunt împartite în trei reprize de 20 de minute. Or, dat fiind ca majoritatea angajatilor sunt navetisti si depind de masinile puse la dispozitie de angajatori, remarca lui Rüttgers despre "vin si pleaca dupa cum au chef" este complet lipsita de sens.
Mai mult, Stuttgarter Nachrichten remarca: "Între cele 27 de tari ale Uniunii Europene, tara cu cel mai lung program de lucru îl are România:
La Bucuresti, media este de 41,8 ore de munca pe saptamâna".
O poveste similara a aparut în mai multe ziare locale germane - Frankfurter Rundschau si Kölner Stadt-Anzeiger noteaza ca daca dorintele producatorilor finlandezi de telefonie mobila nu s-au îndeplinit asa cum sperasera, de vina nu sunt muncitorii, ci criza internationala, cea care a îngreunat dezvoltarea infrastructurii.
În comentariul zilei, "Radicalii de la centru", Frankfurter Rundschau - care adopta de regula o atitudine de centru-stânga - mai observa ca atmosfera risca sa fie otravita daca faptele lui Rüttgers nu sunt clar definite ca manifestari rasiste, cu efect asupra întregii paci sociale. Plus ca, pe plan global, preturile telefoanelor mobile au scazut puternic.
Ziarele mai noteaza si demersul unui cetatean german de origine româna. Chimist, jurnalist freelancer si scriitor, Vlad Georgescu a depus o plângere penala pe numele lui Rüttgers, cerând pedepsirea acestuia în virtutea legii ce condamna manifestarile rasiste.

Oamenii si maladia xenofoba a secolului XXI

Atacurile rasiste din Irlanda de Nord urmeaza sa fie discutate în cursul unei conferinte la Belfast, autoritatile fiind îngrijorate ca astfel de acte lezeaza imaginea orasului, relateaza BBC News online. Delegatii pentru relatiile dintre comunitati vor discuta despre circumstantele în care cei circa 100 de români au fost fortati sa plece  din casele lor din Belfast în iunie.
Ei s-au refugiat mai întâi într-o biserica, apoi au fost gazduiti de autoritati într-un adapost provizoriu. Majoritatea românilor si-au exprimat ulterior dorinta de a se întoarce în tara, în timp ce populatia si politicienii locali au condamnat atacurile. De asemenea, se va discuta despre violentele împotriva imigrantilor dupa meciul dintre Irlanda de Nord si Polonia care a avut loc la Belfast în martie. Primarul Belastului, Naomi Long, a spus ca aceste incidente strica reputatia orasului. "Nu numai rasismul este problema aici, în Belfast. Chestiunea infractiunilor motivate de ura este mult mai ampla si include si discriminarea persoanelor cu handicap sau discriminarea pe motive legate de religie sau orientare sexuala. Ca primar, viziunea mea este aceea a unui Belfast fara bariere, pentru toti", a subliniat ea. Prima conferinta pe aceste chestiuni a avut loc la Belfast anul trecut si, pentru ca a fost un succes, s-a decis ca va avea loc anual.


O prietenie tradata,

Referitor la situatia tensionata dintre cetatenii altor state si cetatenii romani pot spune ca de multe ori am citit sau am scris despre situatii similare petrecute cu diverse ocazii pe mapamond.
Insa nici o data nu am realizat incarcatura emotionala pe care o natiune o poate dezvolta in apararea sa. Acum inteleg mult mai bine sentimentalismul implicarii oamenilor si de ce nu, al fortelor nationaliste. Adevarul se afla in diferenta de a judeca detasat dupa informatii, probabile evolutii, in state de care nu esti legat prin sange si sufleteste fata de membrii acelei comunitati si varianta in care esti implicat in totalitate.
Dar ratiunea nu poate avea reactii scontane si partinitoare si de aceea voi evita sa fiu foarte tehnic, dar nici nu voi judeca doar sentimental lucrurile.
Inspirat de raspunsul comisarului european pentru extindere, Olli Rehn, care preciza asupra unei formule a dezvoltarii unei bune relatii intre toti cetatenii europeni ce se afla la guvernele nationale si societatile civile, ne putem indrepta atentia situatia existenta cadru.
Si parca nu era indeajuns situatia deja existenta in Romania in care clanurile infractionale conduc scindarile si bunul mers al celor multi, nu era indeajuns o legistlatie ambigua care este transformabila odata cu fusul orar sau o constructie sanatoasa in zona economicului cu evidente tendinte ale profitabilitatii personale.
La fel cum exista un singur mod de a arata ca om, dorinta remedierii unor efecte constatate si nedorite, la fel singurul mod de a te apara ca stat in asfel de situatii este sa ii faci pe toti sa inteleaga ca nu te jignesc spunandu-ti adevarul si ca de fapt toate acuzele lor erau simple erori.
Si cum spunea si strabunul Machiavelli (care se pare ca era tot din Florenta -Italia) - “ nu exita o fortareata mai buna decat dragostea poporului” asemenea facand ascultare ar trebui sa putem construi aceasta fortareata.
Despre resurse va asigur ca si Italia dar si Romania au facut dovada istorica ca avut si vor avea nascute in permanenta valorii umane, ce pot urma invataturile trecutului care sa asigure un dialog bazat pe luciditate si rationalism.
Despartit de orice forma de partinire, constat consternat de faptul ca in plin secol XXI in Uniunea Europeana exista forte ce cotropesc cu brutalitate principiile evolutive ale omenirii si tratate cu ignoranta de catre conducerea centrala Unionala.
Ma intreb acum daca intre doua state din America s-ar fi intamplat aceste evenimente, administratia de la Casa Alba oare, la fel de relaxat ar fi tratat acesta problema ??
Ma intorc la acelasi strabun Machiavelli care ne spune ca “Toata lumea e libera sa vorbeasca rau de popor chiar si atunci cand el domneste cu deplina putere pe cand nimeni nu vorbeste rau de principi decat cu cea mai mare paza tremuranda”.
Va spun voua, caci sunt un om la fel ca si voi, si simt la fel ca si voi, plang sau rad alaturi de cei dragi mie,la fel ca si voi, alaturi de voi oamenii. Nu sunt nici tigan, nici african, nici italian, si nici ……chinez sau arab. Sunt cea ce sunt si suntem cu totii. Sunt doar un om, si nu a fost alegerea mea sa ma nasc alb, negru, galben sau rosu si pur si simplu m-am nascut si exist contribuind cu toata cunoasterea mea la bunastarea comunitatii in care ma aflu.
Mesajul meu se indreapta catre voi semeni mei, OAMENI, oameni deschisi in ganduri, cu inima curata deschisa, lipsiti de interesele meschine ale rezultatelor politice, lipsiti de tendintele xenofobe sau segregationiste ce ii conduce pe oameni sa ucida. Sa ucida alti oameni.
Nu dusmania este calea rezolvarii la fel cum nu durerea si suferinta aduce pacea.
Calea inteleapta este dialogul dintre oameni, intoarcerea pe pozitii echilibrate si de egalitate din care nimeni sa nu se arate superior in conflict. Caci mai intai a fost cuvantul.
Apoi, gandesc si sustin ideea de a nu se credita segregationismul in Europa si in lume. Sustin ideea ca infractionalitatea nu poate avea culoare partidica, nu tine de rasa, sex si/ sau cu atat mai mult cu originea sau apartenenta de sange sau tara de provenienta.
Sustin ideea din care rezulta ca nu exista criminali, care in functie de statul de provenienta faptuiesc crime mai putin odioase. Orice act de violenta impotriva semenilor tai este la fel de barbar indiferent de culoarea mainilor utilizate.
Sustin ideea din care rezulta ca nu exista infractori care in functie de statul de proveniente faptuiesc infractiuni mai putin periculoase pentru societate.
Exista, si sustin ideea, ca sunt doar clase si interese politice imature ce nu reusesc sa se organizeze eficient respectand conceptul bunei guvernari. Iar pretul acestor erorii, suntem dinnou noi oameni.

Autor:Dr.Darius Stan

Mai exista analfabeti printre urmasii lui Goethe

Invatamantul primar obligatoriu a fost introdus de abia în 1900, cu scopul de a eradica analfabetismul, însa acesta nu a disparut nici în secolul 21. Pe plan mondial, exista în jur de 860 de milioane de adulti analfabeti. Astazi este ziua alfabetizarii.
 
Acum mai bine de o suta de ani, cei mai multi miri din mediul rural semnau actele de casatorie doar cu trei cruciulite, pentru ca nu stiau sa-si scrie numele. Problemele de acest fel nu au disparut complet nici macar într-o tara puternic industrializata ca Germania, a apreciat Peter Hubertus de la Asociatia Federala pentru Alfabetizare:
„Exista mereu oameni care stiu sa scrie si sa citeasca doar pâna la un anumit grad de complexitate, iar timp de multi ani, chiar si un analfabet avea posibilitatea de a se integra în societate si de a-si gasi un loc de munca. În societatea noastra complexa, bazata pe cunostinte solide, cerintele sunt însa mult mai ridicate în toate domeniile. Este evident ca nimeni nu poate sa se descurce în Germania anului 2009 daca nu se ridica peste nivelul unui copil din clasa întâi sau a doua în ceea ce priveste scrisul si cititul."
4 milioane de germani nu scriu si citesc mai bine decât un copil din ciclul primar
În prezent exista putine persoane în Republica Federala care nu stiu nici macar sa se semneze, însa numarul celor care nu scriu si citesc mai bine decât un copil din ciclul primar se ridica la aproximativ patru milioane de persoane, estimeaza Peter Hubertus. Majoritatea acestora provine din medii sociale defavorizate sau din familii de imigranti, dar a trecut prin scoala germana. Hubertus considera ca acest aspect reprezinta principala problema. Se pare ca scolile germane nu reusesc sa le ofere tuturor elevilor cunostintele elementare. În acelasi timp, elevii slabi sunt, în general, extrem de frustrati de activitatea scolara în ansamblu.
„Ne este foarte greu sa-i convingem pe tineri sa profite de oferta noastra de cursuri de scris si citit. Cei mai multi dintre ei se bucura când termina scoala si nu mai vor sa auda de un lucru pe care au ajuns sa-l urasca: scrisul. În acest context, nu sunt dispusi sa înceapa un nou proces de învatare", a precizat Hubertus.
Cum se poate fi consolidata comunicarea cu tinerii analfabeti sau semi-analfabeti ? Peter Hubertus încearca sa-i atraga prin intermediul hobbyurilor acestora si al intereselor specifice vârstei, precum muzica si moda, care devin temele cursurilor de alfabetizare. Uneori, asociatia lui Hubertus reuseste chiar sa aduca o vedeta din muzica germana în salile de curs, iar învatatul pare sa devina mult mai usor daca un star îndragit sta la catedra chiar si pentru putin timp. Deficientele în ceea ce priveste scrisul si cititul trebuie sa fie identificate cât mai devreme. 
Vedetele preferate si internetul pot fi de ajutor 
„Trebuie sa sprijinim gradinitele si este important ca educatoarele sa beneficieze de o pregatire mai temeinica. De asemenea, este nevoie de îmbunatatiri în învatamântul primar. Exista însa si aspecte ale scolii primare pe care ar trebui sa le preia ciclul gimnazial si cel liceal. Individualitatea elevului în procesul de învatare si alegerea unor teme cât mai interesante pentru vârsta respectiva ar trebui sa fie accentuate", a opinat Hubertus.
Ce rol joaca raspândirea tot mai mare a Internetului în procesul de alfabetizare? La prima vedere, se pare ca persoanele care nu se descurca prea bine cu scrisul si cititul nu au nici o sansa în spatiul virtual. Adesea, internetul poate fi însa de ajutor, a apreciat Peter Hubertus:
„Exista adulti care se descurca în mod elementar cu cititul si care au doar probleme cu scrisul. Acestia folosesc Internetul foarte des, daca stiu site-urile unde gasesc informatiile relevante legate, de pilda, de hobbyuri sau de vedetele muzicale preferate, iar entuziasmul pentru subiectul respectiv îi ajuta sa descifreze, în mare, textele, si sa faca eforturi sustinute pentru a se descurca si cu pasajele mai grele."
Autori: Klaus Gehrke / Alexandra Sora
Redactor: Vlad Draghicescu

Scandalul Rüttgers - reactii germane, tacere româneasca

 
O înregistrare video lansata pe You Tube de membrii tineretului social-democrat german a stârnit o furtuna politica ale carei valuri au ajuns pâna în România: Jürgen Rüttgers, premierul landului Renania de Nord - Westfalia, a facut, la Duisburg, în cadrul unui miting electoral, remarci jignitoare la adresa muncitorilor din România. Crestin-democratii au vorbit despre o scapare nefericita. Din pacate, lucrurile stau altfel.
 
Declaratiile de la Duisburg ale primului ministru al landului Renania de Nord – Westfalia, Jürgen Rüttgers, nu au fost chiar o „scapare nefericita”, cum reiesise din încercarile liderilor crestin-democrati de dezamorsare a scandalului. Rüttgers a repetat acelasi discurs la adresa muncitorilor din România si cu ocazia unui alt miting, sustinut la Münster, în cadrul aceleiasi campanii pentru alegerile locale desfasurate duminica trecuta.
Înregistrarea discursului electoral de la Münster a aparut pe YouTube la putine ore dupa o prima postare ce reda discursul de la Duisburg. Cuvintele, doar, au fost altele - mesajul fiind identic:
"Pur si simplu nu o scot la capat cu productia. In România nu vin muncitorii, ca muncitorii nostri, în Renania de Nord - Westfalia, dimineata la ora sapte si nu ramân cât dureaza productia - facând la nevoie ore suplimentare. Vin când vor si pleaca la fel, când vor - si de aceea nici nu reusesc sa termine telefoanele". Referirea, lesne de înteles - transferul fabricii Nokia de la Bochum la Jucu, în judetul Cluj.
"Campanie electorala de carciuma"
Conform unor ziare germane, Rüttgers ar fi folosit aceiasi idee si cu o a treia ocazie, tot la un miting electoral, la care a fost prezenta însasi cancelara Angela Merkel.
Intre timp, tot mai multi politicieni germani – din tabere, desigur, adverse lui Rüttgers – se declara public scandalizati de tenta xenofoba pe care a prins-o discursul populist al premierului conservator de la Düsseldorf.
Candidatul social-democratilor la functia de cancelar federal, Frank-Walter Steinmeier, aflat si el în turneu electoral – chiar la Duisburg – a apreciat ca rusinoasa jignirea adusa românilor. Astfel de discursuri sunt apa la moara extremistilor, a punctat social-democratul.
Ulterior, în Leipziger Volkszeitung, Steinmeier a calificat drept "rasism pur" ceea ce, la rândul sau, Georg Gysi, parintele spiritual al noii stângi, post-comuniste, a numit ca fiind "periculos si jalnic". Este, a conchis Gysi, "o campanie electorala de cârciuma, cu sloganuri xenofobe".
Tacere la CDU si Bucuresti
Sambata, candidata ecologistilor la functia de sef al Guvernului, Renate Künast, îi ceruse cancelarei Angela Merkel sa se distanteze de „rasistul” si „recidivistul” Rüttgers - care detine si vicepresedintia Uniunii Crestin-Democrate. La sfârsitul saptamânii, însa, reuniunea de campanie a liderilor CDU a scos la iveala o Angela Merkel stându-i alaturi sefului din Renania de Nord - Westfalia. Subiectul a fost, pur si simplu, ocolit, la întâlnirea staffului conservator.
Interesant este ca, deocamdata, nici Bucurestii nu au reactionat în vreun fel la afirmatiile jignitoare aduse poporului român - în aceeasi saptamâna în care Guvernul condus de Emil Boc s-a aflat la un pas de o criza diplomatica de amploare, atunci când ministrul de Externe, Cristian Diaconescu, anuntase ca îsi anuleaza vizita la Haga pentru critici - percepute ca fiind jignitoare - aduse de Olanda responsabililor cu reforma Justitiei românesti.
Autor:CristianŞtefanescu
Redactor: Petre M. Iancu

duminică, 6 septembrie 2009

Listening to the wind of change


Totul arata ca proiectul vizand instalarea in Polonia si Cehia a sistemului american de aparare antiaeriana, asa-numitul scut antiracheta, a fost arhivat de Administratia lui Barack Obama. Ambele tari centro-europene, desi au acceptat ideea si chiar au semnat respectivele acorduri cu presedintele George W. Bush, vor ramane fiecare, cehii fara puternicul radar, iar polonezii fara bateriile de rachete antiaeriene, noteaza ziarul La Vanguardia.
Dezmintirile timide ale Departamentului de Stat de saptamana trecuta, in sensul ca guvernul lui Obama "inca nu a terminat de studiat" strategia antiaeriana americana, nu au facut decat sa coroboreze informatia principalului ziar polonez Gazeta Wyborcza, care joi 27 august a dezvaluit ca Obama practic a renuntat la costisitorul si controversatul proiect.
Citand surse ale lobby-ului care pleda la Washington pentru realizarea scutului, conceput ca un sistem de aparare impotriva rachetelor cu raza lunga de actiune pe care tari precum Iranul le-ar putea lansa spre SUA, sau membri NATO din Europa, ziarul polonez informa ca guvernul lui Obama este dispus sa asculte in sfarsit energicele proteste impotriva scutului facute de Rusia de-a lungul ultimilor ani si sa studieze posibilitatea construirii unui sistem de aparare antiaeriana alternativ, instalat la bordul navelor de razboi sau in baze precum Israel sau Turcia, in loc de Cehia si Polonia, vecine Rusiei.
Intre motivele abandonarii ideii, Ricky Ellison, presedintele lobby-ului care sprijinea proiectului, cita costul ridicat precum si incertitudinea privind eficienta tehnologica a proiectului. Echipa lui Barack Obama a concluzionat ca multe probleme ale lumii ar fi mai usor de rezolvat alaturi de Rusia. Pentru ei prioritatea este dezarmarea si sunt dispusi sa sacrifice mult pentru a obtine un nou acord privind reducerea armelor strategice. In primavara discutiile erau in curs, insa azi decizia a fost practic luata, spune Ellison.
Deja in martie Ellen Tauscher, responsabilul cu probleme de dezarmare din Departamentul de Stat, se indoia de viabilitatea scutului iar in aprilie ministrul apararii, Robert Gates, informa despre reducerea fondurilor destinate proiectului cu 1,4 miliarde de dolari. Scutul antirachete a fost conceput de Administratia Bush, insa mult timp proiectul a ramas pe hartie, in pofida succesivelor guverne poloneze care visau la acest plan, cu semne insa de nemultumire din partea multor membri ai NATO, ca o dovada ca intre Polonia si SUA exista relatii privilegiate.
Totul s-a schimbat brusc anul trecut, cand razboiul dintre Rusia si Georgia pentru controlul Osetiei a accelerat negocierile. In august anul trecut SUA au cedat cererii poloneze ca in schimbul gazduirii scutului, guvernul american sa ofere Poloniei ca garantii aditionale de securitate, o baterie de rachete Patriot si finantarea de rachete antiaeriene. Acordul, incheiat in august anul trecut, includea o declaratie speciala prin intermediul careia SUA oferea Poloniei asistenta militara "in caz de agresiune din partea unui al treilea stat", precum si instalarea unei baze americane incepand din 2012.
Proiectul a contat inca de la inceput cu o feroce opozitie a Rusiei care in repetate randuri a amenintat cu masuri de reciprocitate impotriva fostilor sai sateliti, un motiv in plus pentru ca polonezii sa pledeze pentru acest proiect ca parte integrala a sistemului lor de aparare impotriva ambitiilor Rusiei.
Luna trecuta, un grup de fosti liderilor din Europa centrala si de est, intre care fostii presedinti polonezi Lech Walesa si Aleksander Kwasniewski, alaturi de cehul Vaclav Havel, slovacul Mihal Kovach, romanul Emil Constantinescu, lituanianul Valdas Adamkus si letona Vaia Vika Freiberga, i-au cerut lui Barack Obama ca SUA sa-si mentina angajamentul strategic in regiune si sa nu sacrifice securitatea de dragul unei ameliorari a relatiilor cu Rusia, care "redevine o putere cu ambitii hegemonice folsind metodele secolului al XXI-lea".
Pentru a-si extinde zona de influenta in Europa centrala si a sumbina orientarea sa atlantista, Rusia recurge la metodele fatise si disimulate ale razboiului economic, de la blocaje energetice si investitii motivate politic si pana la manipulari mediatice", se arata in text. Fostii presedinti au citat proiectul scutului drept "o dovada a credibilitatii americane". Acum, vor fi multi cei dezamagiti.

Abhazia ordona distrugerea navelor georgiene din "spatiul sau maritim"
Abhazia a ordonat marinei sale sa distruga navele georgiene care ii incalca spatiul maritim, a anuntat miercuri liderul acestei regiuni separatiste, Serghei Bagaps, în replica la "un act de piraterie" din partea Tbilisi, potrivit Interfax, relateaza AFP. "Le-am ordonat fortelor militare martitime sa distruga navele georgiene care încalca spatiul maritim al Abhaziei. Aceasta masura se explica prin actele de piraterie comise de partea georgiana", a spus el. La sfarşitul lunii august, o nava sub pavilon panamez, care transporta petrol din Turcia spre Suhumi, a fost oporita de autoritatile georgiene conform unei legi ce interzice activitatile economice în teritoriile separatiste Abhazia şi Osetia de Sud fara aprobarea Georgiei. Capitanul turc al navei a fost condamnat luni la 24 de ani de închisoare pentru "contrabanda şi încalcarea legii georgiene privitoare la teritoriile ocupate"

Autor:Dr.Darius Stan


Coloana Infinitului

Persoane interesate

Romania intre mit si adevar. Ajuta-ne sa te identificam Romania!

Ca multe alte lucruri în aceasta tara, dezbaterile în jurul conceptului de imagine de tara, cat si implementarea solutiilor gasite au fost în principal tratate superficial pe un plan secund.
Migrand de la zona plina de patriotism, inainte de 1989, in care mitul romanului apreciat ca fiind extraordinar in tot si toate a fost distrus odata cu deschiderea frontierelor si circulatia romanilor in afara granitelor. Pentru cel putin o perioda de timp in fata prietenilor din afara granitelor, imaginea cetateanului roman, ramane a unui cetatean dintr-o tara necunoscuta, despre care mitul american afirma ca este patria lui Dracula.
Altfel spus, imaginea actuala a Romaniei nu este atractiva pentru turisti sentimentul creat fiind negativ, exprima nesiguranta si poate chiar pericol.
Si descoperim acum, in plina epoca a globalizarii, ca avem nevoie de propria noastra identitate in cadrul acestui spatiu imens creat de deschiderea granitelor deoarece nu mai putem trai sau gandi doar in zona delimitata initial a teritoriului romanesc.
Pe de alta parte, intalnirea cu ceilalti semeni din alte state, oricare ar fi acestea, va începe de la imaginea stereotip asociind personajul interlocutor cu imaginea descrisa de catre ceilalti din zona acestuia de influenta.
În aceast comportament se vor decupa atat stereotipurile din care este formata imaginea prezenta a culturii romane în viziunea unor straini, dar si premisele necesare azi pentru a depasi aceste imagini si de a proclama o identitate demna de incredere.
Situatia este cu atat mai interesanta cu cat aceste stereotipuri sunt rezultatul imaginii pe care noi, ca indivizi sau exponenti ai unei natiuni, o prezentam în fata celor pe care ii intalnim.
Este imperios necesar sa identificam si sa reusim sa promovam o noua imagine - un nou “simbol indicador” pentru Romania.
In ultimile incercari nu s-a gasit un element pur romanesc definitoriu. Imaginea tarii noastre nu a fost asociata cu nici un simbol anume. Nici sarmalele si nici mamaliga nu sunt un simbol pentru Romania, asa cum vedem maslinele ca simbol al Greciei sau gulashul un indiciu clar pentru Ungaria. Nu s-a gasit nici vreun monument care sa aiba o rezonanta la fel de puternica pentru cetatenii altor tari precum Turnul din Pisa - Italia, Turnul Eiffel - Franta sau Big Ben-ul din Londra.
Putem descrie Romania ca un pamant aflat in mijlocul confluentelor civilizatiilor, ca o insula aflata intr-un imens ocean in care dimensiunile spatiului si timpului cuprind toate valurile de cultura ale imperiilor. Iar acest pamant a ramas neclintit zi dupa zi, an dupa an, secol dupa secol.
Tinut vegheat de cetatea Corvinilor, cu triumfatoarea-i intrare prin “Poarta Sarutului “ si poate cea mai simbolica imagine pentru Romania, precum o stea calauzitoare, un semn al recunostintei infinite pentru ospitalitatea acestui popor –Coloana Infinitului.
Apoi sa ne indreptam atentia catre puritatea obiceiurilor acestui popor. O mostrã de autenticitate, o creatie populara unica, Cimitirul vesel de la Sapanta aduce in amintire obiceiurile dacilor, ritualul de înmormântare ce are ca scop unic redarea sperantei in viata de apoi. Caci ce este sacru nu este si trist, la fel cum mormintele nu tin de moarte, ci de renastere.
La fel de important in viata de zi cu zi a oamenilor este cantecul specific, dandu-le acestora posibilitatea de a-si manifesta trairile prin intermediul muzicii, cantecul devenind astfel parte din ritualuri. Venirea sau nasterea unui nou membru al comunitatii, plecarea temporara sau definitiva a unui membru din popor, intampinarea unui anotimp, cu precadere, primavara, simbol al renasterii si revigorarii naturii, strangerea recoltei sau orice alte evenimente au fost prilej de bucurie sau de alinare a sufletului si mereu exprimate muzical. Si apoi cantecele specifice care incearca sa creeze idealuri pentru oamenii simpli si saraci, scotand in evidenta trasaturile demne de lauda ale unor eroi……
Despre marile imperii s-a scris si s-au dezbatut astfel de teme in toatã lumea. Atlase geografice, filme documentare sau artistice, toate vorbesc despre aceste civilizatii megalitice, misterioase, autoare ale unor realizãri tehnice si stiintifice care ne mirã si astãzi.
Insa de partea cealalta nu gasim decat o vaga umbra istorica a ceea ce a insemnat “cel mai numeros popor dupa indieni” dupa scrierea lui Herodot .
Dacã ai ajunge în Egipt nu ai putea intelege cum au fost construite piramidele la fel cum nu ai reusi sã descifrezi în laborator compozitia artistica a picturilor de la Voronet, mostenire artistica de pret a poporului nostru.
La fel cum nu s-a inteles din istorie de ce imparatul Traian a considerat necesar sa precizeze multitudinea bogatiilor ce "nu pot fi transportate in Roma".
Am putea spune ca cel ce crede ca are solutia teoretica a acestor enigme trebuie sã parcurga mii de kilometri pentru a descoperi ca fiecare popor este minunat in felul sau si fiecare civilizatie are valoarea sa pe scena mondiala ce trebuie promovata de cei ce traiesc, graiesc si simt pentru acel loc.

Pentru aceasta suntem onorati sa va alaturati noua si sa dezbatem acesta tema in viziunea dumneavoasta. Fiecare dintre noi poate contribui la identificarea si crearea unui simbol reprezentativ pentru Romania si pentru romani oriunde s-ar afla acestia!

Scris de Darius Stan

Nicolae Titulescu -Gandire diplomatică, europeană şi mondială.