marți, 21 aprilie 2009

Speranta este numitorul comun abordat la Berlin, Havana si Bangkok

Speranta pare a fi numitorul comun în temele abordate astazi de publicatiile germane si internationale.
 
sperante pentru o viata cu mai putini agenti patogeni în Germania, sperante pentru relaxarea embargoului american impus Cubei în urma cu aproape jumatate de secol si sperante pentru linistirea situatiei din Thailanda.
"Germania interzice culturile de porumb modificat genetic" anunta astazi, pe prima pagina, bavarezii de la SÜDDEUTSCHE ZEITUNG, referindu-se la decizia anuntata ieri de ministrul federal al agriculturii, Ilse aigner. Marele perdant este concernul american Monsanto, singurul care avea dreptul de a cultiva cereale modificate genetic, cu nume cifrate: Mon810. Porumbul de acest tip este singura planta modificata genetic acceptata în Uniunea Europeana în scopuri comerciale. Interdictia survine dupa ce mai multe studii efectuate la Luxemburg au dovedit ca Mon810 reprezinta un pericol pentru mediul înconjurator.
 Horst seehofer vrea sa recastige încrederea fermierilorŞi elvetienii de la NEUE ZÜRCHER ZEITUNG anunta decizia luata de Berlin, pe care o interpreteaza însa ca pe un rezultat al presiunilor interne, din randul crestin-socialilor germani, asupra responsabilei pentru agricultura din cadrul Cabinetului Federal. "Dupa ce, la alegerile din toamna anului trecut, CsU a pierdut nu doar majoritatea absoluta, ci si sprijinul fermierilor fideli, panica a pus stapanire pe partid. Întrucat majoritatea fermierilor bavarezi, întocmai ca si populatia, nu aproba culturile de plante modificate genetic, seful CsU si premierul Bavariei, Horst seehofer, crede ca astfel are sansa de a-si recastiga electoratul".
Interese politice
asadar, în spatele unor decizii "cu fata umana", se ascund mai degraba strategii politice, decat grija fata de sanatatea oamenilor. În acest context, merita mentionat statutul Romaniei, care, alaturi de spania, detine cele mai întinse culturi de plante modificate genetic din întreaga Europa.
sperante si în Cuba, dar mai ales în Florida. Presedintele american, Barack Obama a facut cunoscute primele masuri de relaxare a embargoului asupra Cubei, decis în urma aproape cinci decenii.
Jurnalistii de la FRANKFURTER ALLGEMEINE ZEITUNG cred ca masurile de relaxare partiala vor fi pe gustul majoritatii cubanezilor, dar se întreaba daca si regimul de la Havana va manifesta o deschidere fata de noua politica a Washingtonului. Prin vocea unui functionar discret, Barack Obama a anuntat ca americanii de origine cubaneza vor putea sa-si viziteze rudele fara nici un fel de limitari si ca le vor putea trimite chiar ajutoare, sub forma de pachete consistente. Mai mult chiar: si restul americanilor vor putea, în curand, sa aleaga paradisul natural caraibian ca destinatie directa de vacanta, fara a mai fi nevoiti sa ocoleasca prin Mexic sau Canada, pentru a însela vigilenta vamesilor americani.
 Fidel Castro are nevoie de dovezi concretePrimele masuri anuntate de "cel dintai presedinte de culoare american" par umane, dar "cubanezul alb Fidel Castro" nu a ezitat sa condamne deciziile: "Cuba s-a opus si se va opune", dupa cum este citat de publicatia germana. "El Lider Maximo" îi cere presedintelui Obama sa nu se limiteze la relaxarea unor interdictii aplicate cubanezilor din exil ci "sa-si foloseasca talentele în mod constructiv pentru a pune capat unei politici esuate de mai bine de aproape cincizeci de ani".
În Olanda, DE VOLKsKRaNT comenteaza decretul semnat de Obama în noaptea de marti ca fiind doar " o deschidere de o palma a usii. Embargoul comercial care domneste de 47 de ani - devenit în mare parte simbolic - ramane valabil, desi s-a facut o exceptie în bransa telecomunicatiilor. Importanta masurilor de relaxare anuntate este mai mare decat masurile în sine".
În Thailanda, speranta reinstaurarii linistii este pe punctul de a deveni certitudine.
Elvetienii de la NEUE ZÜRCHER ZEITUNG anunta chiar pe prima pagina capitularea simpatizantilor fostului premier thailandez, aflat acum în exil, Thaksin. "Dupa aproape trei saptamani de ocupatie, protestele au fost oprite pentru a nu mai risca noi varsari de sange", anunta unul din liderii Opozitiei, citat de jurnalistii elvetieni.
Dar tot elvetienii se plang la ei acasa ca sunt invadati de cersetori: romi din Romania. Dupa cum anunta site-ul 20 MINUTEN, tramvaiele din Zürich sunt scena de desfasurare a unor adevarate conflicte, pentru ca daca nu primesc sumele sperate, cersetorii devin agresivi. Politia îi avertizeaza însa pe cetateni sa nu intre în jocul bine organizat al cersetorilor, pentru ca acestia "nu au nevoie de bani".

DW Alina Kühnel   

Publicat de Destainuiri ale prezentului la 04:51 1 comentarii

Abonați-vă la: Postări (Atom)

Coloana Infinitului

Persoane interesate

Romania intre mit si adevar. Ajuta-ne sa te identificam Romania!

Ca multe alte lucruri în aceasta tara, dezbaterile în jurul conceptului de imagine de tara, cat si implementarea solutiilor gasite au fost în principal tratate superficial pe un plan secund.
Migrand de la zona plina de patriotism, inainte de 1989, in care mitul romanului apreciat ca fiind extraordinar in tot si toate a fost distrus odata cu deschiderea frontierelor si circulatia romanilor in afara granitelor. Pentru cel putin o perioda de timp in fata prietenilor din afara granitelor, imaginea cetateanului roman, ramane a unui cetatean dintr-o tara necunoscuta, despre care mitul american afirma ca este patria lui Dracula.
Altfel spus, imaginea actuala a Romaniei nu este atractiva pentru turisti sentimentul creat fiind negativ, exprima nesiguranta si poate chiar pericol.
Si descoperim acum, in plina epoca a globalizarii, ca avem nevoie de propria noastra identitate in cadrul acestui spatiu imens creat de deschiderea granitelor deoarece nu mai putem trai sau gandi doar in zona delimitata initial a teritoriului romanesc.
Pe de alta parte, intalnirea cu ceilalti semeni din alte state, oricare ar fi acestea, va începe de la imaginea stereotip asociind personajul interlocutor cu imaginea descrisa de catre ceilalti din zona acestuia de influenta.
În aceast comportament se vor decupa atat stereotipurile din care este formata imaginea prezenta a culturii romane în viziunea unor straini, dar si premisele necesare azi pentru a depasi aceste imagini si de a proclama o identitate demna de incredere.
Situatia este cu atat mai interesanta cu cat aceste stereotipuri sunt rezultatul imaginii pe care noi, ca indivizi sau exponenti ai unei natiuni, o prezentam în fata celor pe care ii intalnim.
Este imperios necesar sa identificam si sa reusim sa promovam o noua imagine - un nou “simbol indicador” pentru Romania.
In ultimile incercari nu s-a gasit un element pur romanesc definitoriu. Imaginea tarii noastre nu a fost asociata cu nici un simbol anume. Nici sarmalele si nici mamaliga nu sunt un simbol pentru Romania, asa cum vedem maslinele ca simbol al Greciei sau gulashul un indiciu clar pentru Ungaria. Nu s-a gasit nici vreun monument care sa aiba o rezonanta la fel de puternica pentru cetatenii altor tari precum Turnul din Pisa - Italia, Turnul Eiffel - Franta sau Big Ben-ul din Londra.
Putem descrie Romania ca un pamant aflat in mijlocul confluentelor civilizatiilor, ca o insula aflata intr-un imens ocean in care dimensiunile spatiului si timpului cuprind toate valurile de cultura ale imperiilor. Iar acest pamant a ramas neclintit zi dupa zi, an dupa an, secol dupa secol.
Tinut vegheat de cetatea Corvinilor, cu triumfatoarea-i intrare prin “Poarta Sarutului “ si poate cea mai simbolica imagine pentru Romania, precum o stea calauzitoare, un semn al recunostintei infinite pentru ospitalitatea acestui popor –Coloana Infinitului.
Apoi sa ne indreptam atentia catre puritatea obiceiurilor acestui popor. O mostrã de autenticitate, o creatie populara unica, Cimitirul vesel de la Sapanta aduce in amintire obiceiurile dacilor, ritualul de înmormântare ce are ca scop unic redarea sperantei in viata de apoi. Caci ce este sacru nu este si trist, la fel cum mormintele nu tin de moarte, ci de renastere.
La fel de important in viata de zi cu zi a oamenilor este cantecul specific, dandu-le acestora posibilitatea de a-si manifesta trairile prin intermediul muzicii, cantecul devenind astfel parte din ritualuri. Venirea sau nasterea unui nou membru al comunitatii, plecarea temporara sau definitiva a unui membru din popor, intampinarea unui anotimp, cu precadere, primavara, simbol al renasterii si revigorarii naturii, strangerea recoltei sau orice alte evenimente au fost prilej de bucurie sau de alinare a sufletului si mereu exprimate muzical. Si apoi cantecele specifice care incearca sa creeze idealuri pentru oamenii simpli si saraci, scotand in evidenta trasaturile demne de lauda ale unor eroi……
Despre marile imperii s-a scris si s-au dezbatut astfel de teme in toatã lumea. Atlase geografice, filme documentare sau artistice, toate vorbesc despre aceste civilizatii megalitice, misterioase, autoare ale unor realizãri tehnice si stiintifice care ne mirã si astãzi.
Insa de partea cealalta nu gasim decat o vaga umbra istorica a ceea ce a insemnat “cel mai numeros popor dupa indieni” dupa scrierea lui Herodot .
Dacã ai ajunge în Egipt nu ai putea intelege cum au fost construite piramidele la fel cum nu ai reusi sã descifrezi în laborator compozitia artistica a picturilor de la Voronet, mostenire artistica de pret a poporului nostru.
La fel cum nu s-a inteles din istorie de ce imparatul Traian a considerat necesar sa precizeze multitudinea bogatiilor ce "nu pot fi transportate in Roma".
Am putea spune ca cel ce crede ca are solutia teoretica a acestor enigme trebuie sã parcurga mii de kilometri pentru a descoperi ca fiecare popor este minunat in felul sau si fiecare civilizatie are valoarea sa pe scena mondiala ce trebuie promovata de cei ce traiesc, graiesc si simt pentru acel loc.

Pentru aceasta suntem onorati sa va alaturati noua si sa dezbatem acesta tema in viziunea dumneavoasta. Fiecare dintre noi poate contribui la identificarea si crearea unui simbol reprezentativ pentru Romania si pentru romani oriunde s-ar afla acestia!

Scris de Darius Stan

Nicolae Titulescu -Gandire diplomatică, europeană şi mondială.