Economia Asiei in plin avant

Economiile asiatice, cu exceptia Japoniei, isi revin dupa perioada de criza mai repede decat era de asteptat. Potrivit Bancii de Dezvoltare din asia, cele 44 de tari emergente sau în curs de dezvoltare de pe continent vor inregistra în 2010 o crestere economica medie de 8,2%. Institutia amintita sustine ca exporturile asiatice au luat avant, in timp ce consumul privat cunoaste de asemenea o tendinta ascendenta semnificativa.
Conform prognozei, China va avea o crestere economica de 9,6%, Coreea de Sud de sase procente, Taiwanul de 7,7. De asemenea, sporeste puterea economiei indiene, care ar putea inregistra o crestere de 8,5 procente anul acesta. In opinia analistilor, cele mai mari pericole pentru regiunea asiei vin din afara acesteia: si anume evolutiile de pe piata imobiliara americana si posibile falimente de stat în Europa.



Rusia extinde masiv livrarile de energie pe piata chineza
Rusia sporeste masiv livrarile de energie catre China, o tara cu o insemnata crestere economicain ciuda crizei globale. In cursul unei vizite de stat, presedintele Rusiei, Dimitri Medvedev, a semnat la Beijing cu omologul sau chinez Hu Jintao mai bine de 10 acorduri vizand intre altele cooperarea in sectorul energetic, in domeniile atomic si bancar, precum si in cel al combaterii terorismului si separatismului. anul viitor, specialistii rusi vor incepe lucrarile la douareactoare atomice care vor intra in componenta centralei de la Tianwan, in provincia Jiangsu. Cei doi presedinti au semnat si acordul de finalizare a primei conducte de petrol directe intre cele douatari, care va avea pentru inceput o capacitate de 15 milioane de tone anual. in plus, Moscova s-a oferit sa-i acopere Chinei in totalitate necesarul de gaz incepand din anul 2015.
China si Rusia, foarte multumite de relatiile bilaterale
China si Rusia s-au declarat deosebit de multumite de colaborarea lor actuala, care ar fi mai bunaca oricand. Presedintele rus Dmitri Medvedev, aflat la Beijing, s-a intalnit cu premierul chinez Wen Jiabao si cu ministrul de externe Yang Jiechi. Medvedev a laudat increderea faraprecedent dintre cele douatari. Seful de la Kremlin, aflat la a doua vizitain China din acest mandat, va fi primit si de omologul sau chinez Hu Jintao. Cei doi vor discuta in principal despre dosarele nucleare nord-coreean si iranian si despre extinderea colaborarii energetice ruso-chineze.

China si Rusia parteneri strategici
Liderii Chinei si Rusiei au semnat o declaratie de aprofundare a parteneriatului si cooperarii strategice.
Presedintele Hu Jintao si presedintele rus Dimitri Medvedev au inspectat o garda de onoare la o ceremonie de primire, luni la Beijing in Marea Sala a Poporului.
Dupa o intalnire cu usile inchise, cei doi lideri au semnat o declaratie care cheama la aprofundarea larga a ceea ce a fost descris drept "parteneriat strategic pentru cooperare".
Cei doi vecini uriasi au semnat de asemenea acorduri de lupta impotriva separatismului si extremismului precum si acorduri comerciale in privinta carbunelui, energiei nucleare si a bancilor.
Presedintele chinez a aratat o serie de acorduri pentru extinderea cooperarii in comert si economie. El a apreciat in special terminarea primei conducte de petrol din Rusia catre China.
Hu a subliniat proiectul conductei si afirmand ca ambele parti sunt de acord sa ramana fidele principiilor de deschidere si avantaj mutual in continuarea cooperarii in comert, investitii, energie, finante, legislatie si industrii high-tech.
Conducta de petrol de 1000 de km lungime din estul Siberiei pana in China va deveni operationala in noiembrie. Aceasta leaga campurile de petrol din Rusia cu Daqing, o baza majora de procesare a petrolului din nord-estul Chinei.
Sub acord, China imprumuta Rusiei 25 de miliarde de dolari si i se va garanta 300 000 de barili de petrol pe zi pentru 20 de ani. Cele doua parti au cazut de acord sa dezvolte in comun o rafinarie de petrol de 5 miliarde de dolari in China.
Rusia este cel mai mare producator de energie din lume iar China este cel mai mare consumator, depasind anul trecut Statele Unite.
Presedintele rus a spus ca au discutat impreuna modul cum Rusia si China ar putea lucra mai bine impreuna asupra chestiunilor internationale.
Medvedev spune ca el crede ca aceasta cooperare stransa va ajuta ambele natiuni, in cuvintele lui "pentru a infrunta aceasta situatie internationala din ce in ce mai complicata intr-un mod mai bun".
In timpul unei vizite in China a primului ministru rus Vladimir Putin anul tecut, companiile ruse si chineze au semnat intelegeri comerciale de peste 3 miliarde de dolari. Cele doua parti au stabilit de asemenea cadrul pentru un acord separat de mai multe miliarde de dolari pentru constructia a doua conducte de gaz catre China din estul indepartat al Rusiei.
Rusia si China s-au despartit in mod brutal acum 50 de ani din cauza interpretarii diferite a ideologiei comuniste, cu toate ca relatiile s-au imbunatatit in ultimii ani.
Presedintele rus a ajuns duminica in orasul-port Dalian din nord-estul Chinei. Vizita lui de trei zile include o oprire in Shanghai, unde va vizita pavilionul Rusiei la Expozitie.

Dr.Darius Stan

Divergente in problema perceptiei razboiului Consiliul ONU

Statele islamice au cautat sa preseze Consiliul ONU pentru Drepturile Omului sa condamne planul suspendat al unui pastor american de a arde copii ale Coranului, sustinand ca planul face parte dintr-un tipar de violenta globala anti-musulmana.
O rezolutie inaintata de Pakistan pentru Organizatia Conferintei Islamice (OCI), care este formata din 57 de natiuni, cere Consiliului sa vorbeasca impotriva a ceea ce OCI a numit un “apel recent din partea unui grup extremist de a organiza o Zi pentru arderea Coranului.”
Rezolutia, despre care diplomatii au declarat ca va fi probabil aprobata deoarece OCI si aliatii sai detin o majoritate in Consiliul format din 47 de natiuni, nu a facut nicio referire la condamnarea planului de catre presedintele american Barack Obama si alti lideri americani si straini.
Dar rezolutia a declarat ca proiectul, sustinut de pastorul din Florida Terry Jones, se numara printre “cazurile de intoleranta, discriminare, profilare si violenta impotriva musulmanilor care au loc in multe parti ale lumii.”
Miscarea are loc in mijlocul unor eforturi tot mai mari ale OCI – care are Rusia, China si alte state asiatice si africane ca aliati in Consiliu – de a presa ONU sa recunoasca “Islamofobia” ca rasism si deschisa pentru contestare sub legea internationala.
De asemenea, miscarea are loc dupa demonstratiile raspandite din lumea musulmana in cadrul carora un anumit numar de manifestanti anti-americani au fost ucisi chiar si dupa ce pastorul Jones si-a retras planul de ardere a Coranului in 11 septembrie, la cea de-a noua comemorare a atacurilor din New York si Washington.
In discursurile din Geneva sustinute in ultimele cateva zile, secretarul general al OCI Ekmeleddin Ihsanoglu din Turcia a declarat de asemenea ca planul lui Jones a subliniat cererile indelungate ale OCI pentru o interidictie sustinuta ONU asupra “defaimarii religiei.”
Tarile vestice si unii aliati din america Latina se opun eforturilor OCI, sustinand ca ele submineaza libertatea de exprimare si libertatea de a discuta deschis despre practicile bazate pe religii care incalca drepturile umane universale.
Saptamana trecuta, academicianul musulman canadian de origine pakistaneza Raheel Raza a declarat Consiliului, ai carui membri includ Libia si arabia Saudita, ca tarile din OCI incalca sistematic drepturile tuturor celor care locuiesc pe teritoriul lor, in special ale femeilor.
Diplomatii europeni au declarat ca este putin probabil ca ei sa voteze impotriva rezolutiei OCI deoarece guvernele lor au condamnat deja ideea arderii Coranului, dar se tem ca aceasta rezolutie va fi folosita pentru a creste presiunea pentru luarea de masuri impotriva defaimarii si “Islamofobiei.”
Rezolutia, alaturi de altele care inca nu au fost trimise Consiliului, probabil va fi supusa votului atunci cand organismul ONU isi va incheia sesiunea curenta de toamna la sfarsitul saptamanii viitoare.

Problema perceptiei razboiului din Afganistan
O noua carte documenteaza diviziunea adanca existenta intre consilierii seniori ai presedintelui american Barack Obama cu privire la strategia razboiului din afganistan - unii oficiali cheie ai administratiei indoidu-se ca planul lui Obama va reusi.
Washington Post si The New York Times, au publicat miercuri fragmente ale unei carti a lui Bob Woodward, un editor asociat la Washington Post, care l-a intervievat pe presedintele Obama si consilierii sai cu privire la noua strategie de razboi.
Conform cartii, Obama preseaza pentru o "iesire" si pentru evitarea unui proces indelungat de "construire a natiunii" in afganistan. Comandantii militari ofera in schimb doar optiuni privind trimiterea de trupe suplimentare pentru a lupta impotriva insurgentei talibanilor.
Presedintele a acceptat in cele din urma sa trimita inca 30.000 de soldati in tara, dar a anuntat un termen limita pentru fortele americane la care va incepe retragerea: luna iulie a anului 2011.
Reprezentantul special al SUa pentru afganistan si Pakistan, Richard Holbrooke, a fost citat spunand ca noua strategie nu va functiona.
Extrase din carte evidentiaza, de asemenea, probleme personale profunde intre oficialii administratiei.
Washington Post afirma, de asemenea, ca Woodward dezvaluie ca CIa are o armata paramilitara de aproximativ 3000 de oameni, formata in mare parte de afgani. Forta sa de elita se pare ca efectueza operatiuni sub acoperire in Pakistan, impotriva Al-Qaeda si a zonelor controlate de talibani. Oficialii americani au confirmat miercuri existenta acesteia.
Un alt fragment din carte sustine ca rapoarte CIA il prezinta pe presedintele afgan Hamid Karzai ca fiind bolnav de paranoia.
Cartea „Razboaiele lui Obama” va fi lansata luni.
Woodward este celebru pentru ancheta dusa impreuna cu jurnalistul Carl Bernstein in cazul scandalului Watergate, care in cele din urma a dus la demisia fostului presedinte Richard Nixon.
Recesiunea globala a dus la o usoara scadere a nivelului mediu al libertatii economice în întreaga lume pentru prima data în 25 de ani, concluzioneaza principalul institut canadian de cercetare a politicii publice în noul raport publicat luni (20 septembrie).

Libertatea economica mondiala
Recesiunea erodeaza libertatea economica mondiala, se arata într-un raport
"Ca raspuns la declinul economic din 2008, multe tari au optat pentru extinderi de credite si politici de reglementare gresite, deteriorand libertatea economica si împiedicand cresterea economica viitoare", a declarat Fred McMahon, vicepresedintele Institutului Fraser din Vancouver, specializat în cercetarea politicii internationale. "[Dar], chiar si în urma recesiunii, calitatea vietii în natiunile cu piete libere si deschise este net superioara celei din tarile cu economii controlate de guvern".
Punctajul mediu a scazut de la 6,74 în 2007 la 6,67 în 2008 (ultimul an din care au fost disponibile date), arata institutul în raportul sau anual Libertatea Economica a Lumii (LEL), care acopera 141 de jurisdictii.
Grupul evalueaza si clasifica natiunile si teritoriile studiate într-un clasament succint, folosind 42 de variabile pentru cinci categorii generale: dimensiunea aparatului bugetar, sistemul legislativ si asigurarea drepturilor de proprietate, accesul la finantare, libertatea comertului international si reglementarea creditelor, pietei muncii si afacerilor. Gradul de libertate economica pentru fiecare componenta este masurat pe o scara de la 1 la 10, 10 fiind punctajul maxim.
Cu un punctaj general de 9,05, Hong Kong se mentine pe primul loc în clasamentul LEL din acest an si este din nou urmat de Singapore (8,70) si Noua Zeelanda (8,27). La fel ca în 2009, Zimbabwe (3,57) s-a clasat pe ultimul loc dintre cele 141 natiuni în ultimul clasament LEL.
Institutul Fraser a inclus Turcia pe tarilor în care nivelul relativ al libertatii economice s-a îmbunatatit semnificativ în ultimele trei decenii. aceasta tara, care a obtinut doar 3,77 puncte în 1980, a primit punctajul general de 6,82 puncte în raportul pe 2010, în crestere fata de cele 6,44 din clasamentul de anul trecut. acest lucru a permis Turciei sa urce 18 pozitii, pe locul 74, în clasamentul LEL publicat luni.
Punctajul Turciei se apropie de media Europei de Sud-est (ESE) – 6,81 – care este de asemenea peste nivelul mediu mondial de 6,74, dupa criteriile de masurare ale institutului canadian.
Alte sase tari ESE -- albania, Bulgaria, Croatia, Cipru, Macedonia si Muntenegru – au obtinut de asemenea note mai bune fata de anul trecut. Cu un punctaj general de 7,54, Cipru a reusit sa urce 11 pozitii, ocupand locul 20 în clasamentul tarilor cu cea mai libera economie, fiind liderul regiunii.
Pe langa acestea, singurele tari din ESE situate de asemenea printre primele 50 de natiuni sunt Bulgaria, clasata pe locul 36 în baza punctajului sau general de 7,31, si albania, care ocupa locul 48 cu 7,18 puncte. ambele tari au urcat cate cinci pozitii în clasamentul LEL 2010.
Punctajul de 6,90 a permis Muntenegrului sa ocupe pozitia 66, în urcare fata de pozitia 78 din clasamentul de anul trecut. Macedonia a urcat opt pozitii, pe locul 72, cu 6,83 puncte. Croatia se mentine pe pozitia 87 cu 6,51 puncte, cu doar 0,02 puncte mai mult fata de punctajul acordat de Institutul Fraser anul trecut.
Celelalte patru tari din ESE incluse în noul raport -- Bosnia si Hertegovina (BiH), Grecia, Romania si Serbia – au coborat în clasamentul LEL.
Grecia a coborat o pozitie, pe locul 60, cu un punctaj de 6,95. BiH, codasa regiunii, a mai pierdut sapte pozitii, ajungand pe locul 111, în baza punctajului sau general de 6,03.
Libertatea economica a scazut si în Romania, care a fost lovita de criza financiara si economica mondiala la scurt timp dupa ce aceasta a început sa se raspandeasca la sfarsitul 2008. Tara a coborat noua pozitii, pe locul 85, cu un scor de 6,58.
Serbia a coborat zece pozitii, pe locul 97, în baza punctajului de 6,31, penultimul din regiune.
Autor:
Dr. Darius Stan