vineri, 11 decembrie 2009

România, blocată în munţii Rusiei


România, blocată în munţii Rusiei

Un articol integral DW
România se învârte într-un montagne-russe uriaş. Au trecut peste două luni de la explozia guvernului Boc, timp în care România a fost guvernată la seral. Politicieni preocupaţi de campania electorală, funcţionari absorbiţi de oportunităţile născute din vidul de putere, obsesia presei către subiectele exclusiv electorale şi o naţiune abandonată în trenuleţul groazei, coborând vertiginos la vale pe şinele şubrezite de criză.

O zi ca oricare alta!

Într-o singură zi, trei ştiri au pocnit în spaţiul public. Zvonurile privind încercarea preşedintelui Băsescu de a-l determina pe Mugur Isărescu să accepte portofoliul de premier au fost infirmate de declaraţia clară a lui Adrian Vasilescu, consilierul lui Isărescu. S-a reţinut că Isărescu se consideră prea bătrân la 60 de ani pentru a mai accepta acest rol.

Justificare menită însă să mascheze certitudinea unuia dintre cei mai puternici oameni ai României: aceea că, în prezent, poziţia de guvernator al BNR este mult mai influentă şi consistentă decât scaunul de premier.

Mai mult general decât parlamentar

Reţinerea senatorului social-democrat, Cătălin Voicu, vicepreşedintele Comisiei de Apărare, a zgâlţâit din nou trenuleţul groazei. Se pare că procurorii DNA consideră că senatorul Voicu ar fi implicat în dezvăluirea unor informaţii clasificate.

Dar Cătălin Voicu, parlamentar cu activitate parlamentară zero, înainte de a fi un ales al poporului este un ales al lui Ion Iliescu şi un favorit al lui Marian Vanghelie. Cătălin Voicu, devenit general SPP la doar 38 de ani în perioada Iliescu, este bănuit de implicare în sustragerea unor arhive secrete intrate, se pare, în posesia social-democratului Vanghelie.

Reacţia lui Ion Iliescu la aflarea veştii reţinerii generalului SPP a fost dură: „E stupefiant că un senator al României e săltat de pe stradă şi arestat. E un lucru revoltător care încalcă orice principii ale democraţiei şi ale drepturilor omului. Este expresia unei ranchiune, a manifestării unui stat poliţienesc. Asta este ceea ce propune domnul Băsescu?”.

Preşedintele Iliescu a uitat de statul bântuit de mineri pe care domnia sa l-a condus mulţi ani. De altfel, social-democraţii nu au întârziat să-l acuze pe Traian Băsescu că acest gest nu este altceva decât o încercare de presiune asupra judecătorilor Curţii Constituţionale.

Aici arde!

De fapt acesta este punctul cel mai fierbinte. În pixul judecătorilor de la Curtea Constituţională stă validarea voturilor a zece milioane de români. Decizia anunţată cu puţin timp în urmă, aceea de renumărare a voturilor nule, este normală şi demonstrează efortul judecătorilor de a-şi păstra echilibrul.

Această decizie este un moment de respiro. Este acea clipă în care trenuleţul groazei se opreşte suspendat în vârful pantei şi în care noi, călători naivi, ne tragem sufletul înainte următoarei căderi ameţitoare.

Munţii Rusiei

Însă acest ritm năucitor de montagne-russe este malign. Pentru că el creează atmosfera perfectă pentru marile hoţii pe banii statului, el întăreşte acea clasă de afacerişti obişnuiţi cu ape tulburi şi zile gri.

Este atmosfera în care clasa conducătoare a Rusiei contemporane s-a întărit până aproape de indestructibil. Să nu uităm că montagne-russe se traduce prin „munţii Rusiei”. Locul unde România pare să se fi blocat acum.

Autor: Vlad Mixich
Redactor: Ovidiu Suciu

Niciun comentariu:


Coloana Infinitului

Persoane interesate

Romania intre mit si adevar. Ajuta-ne sa te identificam Romania!

Ca multe alte lucruri în aceasta tara, dezbaterile în jurul conceptului de imagine de tara, cat si implementarea solutiilor gasite au fost în principal tratate superficial pe un plan secund.
Migrand de la zona plina de patriotism, inainte de 1989, in care mitul romanului apreciat ca fiind extraordinar in tot si toate a fost distrus odata cu deschiderea frontierelor si circulatia romanilor in afara granitelor. Pentru cel putin o perioda de timp in fata prietenilor din afara granitelor, imaginea cetateanului roman, ramane a unui cetatean dintr-o tara necunoscuta, despre care mitul american afirma ca este patria lui Dracula.
Altfel spus, imaginea actuala a Romaniei nu este atractiva pentru turisti sentimentul creat fiind negativ, exprima nesiguranta si poate chiar pericol.
Si descoperim acum, in plina epoca a globalizarii, ca avem nevoie de propria noastra identitate in cadrul acestui spatiu imens creat de deschiderea granitelor deoarece nu mai putem trai sau gandi doar in zona delimitata initial a teritoriului romanesc.
Pe de alta parte, intalnirea cu ceilalti semeni din alte state, oricare ar fi acestea, va începe de la imaginea stereotip asociind personajul interlocutor cu imaginea descrisa de catre ceilalti din zona acestuia de influenta.
În aceast comportament se vor decupa atat stereotipurile din care este formata imaginea prezenta a culturii romane în viziunea unor straini, dar si premisele necesare azi pentru a depasi aceste imagini si de a proclama o identitate demna de incredere.
Situatia este cu atat mai interesanta cu cat aceste stereotipuri sunt rezultatul imaginii pe care noi, ca indivizi sau exponenti ai unei natiuni, o prezentam în fata celor pe care ii intalnim.
Este imperios necesar sa identificam si sa reusim sa promovam o noua imagine - un nou “simbol indicador” pentru Romania.
In ultimile incercari nu s-a gasit un element pur romanesc definitoriu. Imaginea tarii noastre nu a fost asociata cu nici un simbol anume. Nici sarmalele si nici mamaliga nu sunt un simbol pentru Romania, asa cum vedem maslinele ca simbol al Greciei sau gulashul un indiciu clar pentru Ungaria. Nu s-a gasit nici vreun monument care sa aiba o rezonanta la fel de puternica pentru cetatenii altor tari precum Turnul din Pisa - Italia, Turnul Eiffel - Franta sau Big Ben-ul din Londra.
Putem descrie Romania ca un pamant aflat in mijlocul confluentelor civilizatiilor, ca o insula aflata intr-un imens ocean in care dimensiunile spatiului si timpului cuprind toate valurile de cultura ale imperiilor. Iar acest pamant a ramas neclintit zi dupa zi, an dupa an, secol dupa secol.
Tinut vegheat de cetatea Corvinilor, cu triumfatoarea-i intrare prin “Poarta Sarutului “ si poate cea mai simbolica imagine pentru Romania, precum o stea calauzitoare, un semn al recunostintei infinite pentru ospitalitatea acestui popor –Coloana Infinitului.
Apoi sa ne indreptam atentia catre puritatea obiceiurilor acestui popor. O mostrã de autenticitate, o creatie populara unica, Cimitirul vesel de la Sapanta aduce in amintire obiceiurile dacilor, ritualul de înmormântare ce are ca scop unic redarea sperantei in viata de apoi. Caci ce este sacru nu este si trist, la fel cum mormintele nu tin de moarte, ci de renastere.
La fel de important in viata de zi cu zi a oamenilor este cantecul specific, dandu-le acestora posibilitatea de a-si manifesta trairile prin intermediul muzicii, cantecul devenind astfel parte din ritualuri. Venirea sau nasterea unui nou membru al comunitatii, plecarea temporara sau definitiva a unui membru din popor, intampinarea unui anotimp, cu precadere, primavara, simbol al renasterii si revigorarii naturii, strangerea recoltei sau orice alte evenimente au fost prilej de bucurie sau de alinare a sufletului si mereu exprimate muzical. Si apoi cantecele specifice care incearca sa creeze idealuri pentru oamenii simpli si saraci, scotand in evidenta trasaturile demne de lauda ale unor eroi……
Despre marile imperii s-a scris si s-au dezbatut astfel de teme in toatã lumea. Atlase geografice, filme documentare sau artistice, toate vorbesc despre aceste civilizatii megalitice, misterioase, autoare ale unor realizãri tehnice si stiintifice care ne mirã si astãzi.
Insa de partea cealalta nu gasim decat o vaga umbra istorica a ceea ce a insemnat “cel mai numeros popor dupa indieni” dupa scrierea lui Herodot .
Dacã ai ajunge în Egipt nu ai putea intelege cum au fost construite piramidele la fel cum nu ai reusi sã descifrezi în laborator compozitia artistica a picturilor de la Voronet, mostenire artistica de pret a poporului nostru.
La fel cum nu s-a inteles din istorie de ce imparatul Traian a considerat necesar sa precizeze multitudinea bogatiilor ce "nu pot fi transportate in Roma".
Am putea spune ca cel ce crede ca are solutia teoretica a acestor enigme trebuie sã parcurga mii de kilometri pentru a descoperi ca fiecare popor este minunat in felul sau si fiecare civilizatie are valoarea sa pe scena mondiala ce trebuie promovata de cei ce traiesc, graiesc si simt pentru acel loc.

Pentru aceasta suntem onorati sa va alaturati noua si sa dezbatem acesta tema in viziunea dumneavoasta. Fiecare dintre noi poate contribui la identificarea si crearea unui simbol reprezentativ pentru Romania si pentru romani oriunde s-ar afla acestia!

Scris de Darius Stan

Nicolae Titulescu -Gandire diplomatică, europeană şi mondială.