Inchisorile secrete CIA – subiect tabu la Bucuresti

Cotidianul „The New York Times“ dezvaluie ca dupa 2003 a functionat la Bucuresti o inchisoare secreta a CiA, destinata teroristilor celor mai periculosi. Oficialitatile române, care au negat in trecut cu hotarire orice legatura cu inchisorile secrete ale CiA, nu ar mai putea nega la fel de usor aceste marturii.
 
Potrivit cotidianului „The New York Times“, fostul sef al unitatii CIA din Frankfurt, Germania, Kyle D. Foggo, a marturisit ca in 2003 doi inalti oficiali ai Agentiei i-au propus sa coordoneze construirea unor inchisori secrete pentru teroristii cei mai periculosi.
Kyle D. Foggo a acceptat misiunea si a construit trei inchisori, fiecare menita sa gazduiasca cel mult sase detinuti. Una dintre ele, a fost construita, utilizind structuri de otel, intr-un loc izolat din Maroc, a doua in preajma unui oras dintr-o tara ex-sovietica al carei nume nu este dezvaluit si o a treia a fost amenajata intr-o cladire renovata de pe o strada aglomerata din Bucuresti.
Kyle D. Foggo, care face aceste dezvaluiri, a ajuns el insusi la inchisoare, dar nu din cauza acestor operatiuni, ci din cauza unor acuzatii de coruptie.
Pe ce strada se afla inchisoarea CIA ?
Intrebarea care vine pe buzele tuturor este unde s-ar putea gasi aceasta inchisoare din Bucuresti, un oras, de altfel, cu foarte multe strazi aglomerate si destule cladiri renovate in ultimii ani.
Oficialitatile din România au negat de fiecare data, in mod categoric, existenta acestor inchisori si orice forma de colaborare la activitatile clandestine ale CiA.
Totusi, la solicitarea Consiliului Europei (Presedintele Adunarii Parlamentare a Consiliului Europei, Rene van der Linden, rostea in 2006 un discurs in Parlamentul de la Bucuresti, solicitind membrilor acestuia sa nu ramina indiferenti), Senatul a constituit o comisie de ancheta condusa de senatoarea PNL Norica Nicolai.
Comisia declara la finalul lucrarilor sale ca nu are absolut nici o dovada care sa indreptateasca acuzatiile formulate impotriva României.
Dupa ce subiectul a fost tratat la Consiliul Europei, organism dedicat Drepturilor Omului, el a fost preluat si de Parlamentul European, care a constituit o sub-comisie menita la rindul ei sa investigheze implicarea unor guverne europene in activitatile clandestine ale CIA.

Rezolutia PE condamna complicitatea unor guverne europene
Ultimul act al acestei anchete a fost votarea unei rezolutii care aduce grave acuzatii guvernelor europene acuzate de complicitate cu CIA. Rezolutia a fost adoptata la Bruxelles, la 19 februarie 2009, cu 334 de voturi pentru, 247 de voturi impotriva si 86 de abtineri.
Raportorul acestei comisii de ancheta, deputatul socialist italian Giovanni Claudio Fava, a declarat atunci ca „aceasta rezolutie denunta inertia majoritatii statelor membre si a Consiliului European cu privire la punerea in aplicare a recomandarilor adoptate in 2006.
Rezolutia, a mai spus Claudio Fava, pune de asemenea in lumina ambiguitatea declaratiilor presedintelui american Obama, care a aplaudat initial decizia inchiderii inchisorii de la Guantanamo, pentru ca ulteruior sa-si manifeste ingrijorarea fata de efectele acestei masuri“.
De-a lungul anchetei sale, Claudio Fava a acuzat mai multe state din estul Europei de colaborare la actiunile clandestine ale CIA printre care Ucraina, Polonia si România.
De altfel, la un moment dat, Claudio Fava a declarat ca are marturii potrivit carora un centru de detentie ar fi fost amenajat intr-un fost depozit de munitie sovietic din preajma orasului Kiev. Descrierea corespunde perfect, la prima vedere, cu dezvalurile aparute in „The New York Times“, care evita insa sa precizeze despre ce oras ar fi vorba.
Partidele românesti sint solidare
in ciuda acestor dezvaluiri, este putin probabil ca subiectul inchisorilor CiA sa devina subiect de disputa politica interna la Bucuresti, chiar daca ne aflam in preajma alegerilor prezidentiale.
Am vazut ca dusmanii cei mai inversunati ai presedintelui Traian Basescu de la Partidul National Liberal au pus surdina pe subiect, incercind sa evite declansarea unui scandal. Senatoarea PNL, Norica Nicolai, a condus ancheta in asa fel incit sa etanseizeze complet informatiile, iar fostul ministru PNL al Apararii, Teodor Atanasiu, in ciuda reticentei sale exprimate public fata de angajamentul României in irak, nu a adus niciodata subiectul in discutie.
iar daca dezvaluirile recente sint adevarate, atunci principala raspundere pentru colaboarea cu CiA ar avea-o de fapt PSD-ul, ai carui reprezentanti ocupau in perioada respectiva functiile cele mai sensibile, cum ar fi Ministerul Apararii si serviciile secrete.
Intre 2001 si 2004 portofoliul Apararii era detinut de ioan Mircea Pascu, iar dupa alegeri presedintele Traian Basescu l-a numit in fruntea SRI pe George Maior, un alt membru PSD, care participase la negocierile pentru admiterea in NATO si detinuse in perioada critica functia de secretar de stat la Aparare.
Sursa DW
Autor: Horatiu Pepine
Redactor: Medana Weident

In statele cu democratii puternice si zeii sunt guvernati doar de interese.

Doamne ocroteste-i pe romani

Pentru ca in ultimul timp am ascultat si am comentat destul de mult pe baza evenimentelor din ultima perioada, ma simt obligat sa fac o precizare definitorie cu privire la raporturile dezvoltate cu semeni mei, oamenii .
Nu am facut niciodata o adresa personala, avand ca tinta omul fizic si nici catre cineva din imediata proximitate a castei sociale ce impartaseste cu aproximatie aceeasi necesar fizic al existentei. In schimb, am dovedit analitic incompetenta functionalitatii unor functii. Mai precis nici nu vreau sa nu se faca diferenta intre oameni si functii. Asa este corect fata de noi toti sa nu confundam peroanele cu functioanalitatile activitatilor noastre.
Si pentru ca tot am ajuns aici facand diferentierea intre oameni si functii am observat si diferentele dintre noi, oameni cei ce ocupam si indeplinim functiile. Am observat ca unii oameni au puterea de a crede intr-o putere a rugaciunilor lor. Si asa este drept sa creada in puterea lor. Apoi am observat ca altii oameni au puterea de a crede in guvernarea interesului.
Pentru cei ce cred in puterea rugii lor se vor in vreme de rastriste este data ascultarea si implinirea dorintelor asigurandu-le traiul si existenta. Pe de alta parte, nici cei ce nu cred in ruga lor nu vor fi lasati sa moara si vor urma calea credintei lor in interesul de a lua de la cei ce se roaga. In concluzie cu totii traim si ne place sa sa credem ca prin puterea noastra contribuim la existenta lumii.
Asa suntem si noi romanii in vremuri de criza. Ne place sa credem ca avem puterea. Avem puterea sa credem ca prin cea ce facem salvam o parte a omenirii. Avem puterea noi romanii sa ne rugam cu aceeasi credinta proportionala cu durerea din sufletul natiunii. Si ruga noastra a fost ascultata de fiecare data. Si sau realizat dorintele exprimate in ruga noastra.

Caci la inceput a fost cuvantul.

La inceput oamenii acestor locuri s-au rugat ca pamantul lor sa fie bun si roditor. Si ruga lor a fost ascultata. Si au primit o varietate naturala cat sa aduca satisfacerea necesarului de a trai a trei popoare. Apoi s-au rugat sa primesca, tot neamul sau, forta de a muncii astel incat sa poata face pamantul dorit sa rodeasca. Si ruga lor a fost ascultata. Si au primit rabdarea si forta de a munci cat pentru trei popoare. Apoi s-au mai rugat sa primeasca un lider care sa-i conduca si care la fel sa fie un bun gospodar. Si de aceasta data ruga lor a fost ascultata si implinita. Si au primit un neobosit cosas. Un cosas ce a taiat cu putere din tot ce a intalnit mai frumos in neamul romanesc. A taiat intelegerea dintre semeni si a adus vrajba si suspiciunea dintre oameni. A taiat din beneficiile celor ce munceau si a dat roadele celor ce credeau in puterea propriilor interese. A taiat din activitatile functionale ce asigura traiul de pe o zi pe alta, oferind promisiunea ca intr-un viitor vor putea trai mai bine .

Asa se face ca noi cei ce ne-am rugat pentru binele nostru sa ne bucuram ca am primit ajutoare de subexistenta pentru ca populatia sa poata muncii pentru indestularea altora ce au credinta in puterea interesului lor.
La fel ca ceilalti, noi romanii avem un ascultator al rugaciunilor noastre care sa ne implineasca in practica dorintele. Caci noi avem glasul celor multi ce se roaga de durere. In echilibru acestui comentariu, altii au doar interesul ca noi sa ne rugam continuu cu mai multa sarguinta pentru a satisface necesarul lor.
Si excedentul beneficiului poate fi gasit la cel ce crede in puterea interesului.
Asadar doar in statele cu democratii puternice zeii sunt guvernati doar de interese, iar pentru restul, cei multi si simpli din coloniile economice ale secolului XXI exista doar dreptul la rugaciune.


Guvernul din Romania se straduie sa evite reformele dureroase

Am remarcat de la bun început o mare ezitare a Guvernului Roman cît priveste caile prin care va reduce cheltuielile. Primul ministru a evitat subiectul, ministrul Economiei, Adrian Videanu, a dezvaluit totusi cîteva ceva, pentru ca marti ministrul Finantelor Publice, Gheorghe Pogea, sa confirme ca Guvernul va recurge mai ales la amenajari conjuncturale.
Salariatii din sectorul bugetar, a explicat ministrul de Finante, vor intra, intre septembrie si noiembrie, în concediu fara plata, vor avea program de lucru redus la 6 ore sau vor munci efectiv mai putin cu echivalentul a 10 zile, ceea ce va aduce o economie la buget de 0,3% din PIB. „Va fi, a mai spus Gheorghe Pogea, o combinatie în functie de specificul fiecarei activitati, pentru a putea asigura continuitatea serviciilor publice“.

A ramas totusi un lucru neclar. Cum se vor putea asigura serviciile publice, daca angajatii vor sta 10 zile acasa sau vor lucra cu doua ore mai putin în fiecare zi? Guvernul nu pare sa aiba nici o neliniste cu privire la acest lucru, ceea ce înseamna ca, implicit, admite ca domeniul public este suprapopulat si ca pentru serviciile furnizate nu este nevoie de un aparat birocratic atît de extins. Cu alte cuvinte, în administratia publica lucreaza mai multe persoane decît ar fi cu adevarat nevoie.
Presedintele PSD, Mircea Geoana, spunea deunazi ca admite ca birocratia este excesiva si bugetivora, dar ca recomanda o reducere a ei dupa criteriul competentei si nu prin operatii pur statistice. Primul ministru Emil Boc se remarcase la rîndul sau printr-o formulare expresiva, spunînd, în repetate rînduri, ca „statul este obez“.
Dar cu toate acestea nimeni nu ia masuri pentru combaterea obezitatii.
Ministrul de Finante a mai precizat, în fine, ca alte masuri de reducere a cheltuielilor vor fi anularea primelor si neplata orelor suplimentare pîna la finele acestui an.

Cu toate acestea explicatiile au fost insuficiente. Ministrul de Finante a declarat ca aceste masuri vor reduce cheltuielile cu 0,3%, dar nu a spus cum se vor reduce restul de 0,5%, deoarece potrivit acordului cu FMI, Guvernul va trebui sa reduca cheltuielile cu 0,8% din PIB pe anul 2009. Opinia publica asteapta explicatii complete.


In Birmania sau Republica Myanmar situatia se mentine in rafale de vant de dezinteres.


S-a intamplat într-o sala tribunal aflata în celalalt colt al pamantului: lumea se ridica, chiar si judecatorul, atunci cand Ministrul de Interne intra. Doar o doamna, imbracata in roz si gri, ramane asezata pe scaun.
Ministrul anunta ca sentinta care o condamna pe femeia de 64 de ani la trei ani lungi de munca fortata a fost redusa prin gratia guvernului la 18 luni de arest la domiciliu. Aung San Suu Kyi se ridica abia acum si raspunde sarcastic: „va multumesc pentru verdict”.
Aung Suu Kyi a primit în 1991 premiul Nobel pentru pace. Tatal ei, un general, s-a numarat printre fondatorii republicii Myanmar Conducatorii statului care ar trebui sa se mandreasca cu ea au tinut-o în schimb dupa gratii, vreme de 14 ani în ultimile doua decenii. Pentru dictatura militara din Myanmar, aceiasi care în urma cu doi ani a înnabusit revoltele calugarilor budisti, Aung San Suu Kyi reprezinta o amenintare uriasa.
Aung Suu Kyi a studiat la Oxford si s-a casatorit în Marea Britanie cu un profesor. Împreuna cu cei doi fii ai sai, destinul parea sa curga catre o viata de familie linistita. Dar în 1988, în timpul unei vizite în tara de bastina, în Myanmar au izbucnit mai multe proteste împotriva militarilor care încercau sa acapareze puterea. Aung Suu Kyi a devenit liderul multimilor care cereau libertate si,
in 1989, a fost arestata de dictatura militara. Discursurile prin care aceasta femeie a reusit sa înflacareze zeci de mii de oameni aveau un punct central: non-violenta. Pentru acest crez Aung Suu Kyi a primit premiul Nobel în timp ce se afla sub arest. Sotul ei britanic a murit fara sa i se acorde permisiunea de a o vizita. In timp, aceasta femeie a devenit un personaj cunoscut în toata lumea. Nu destinul ei tragic a transformat-o într-un erou, ci curajul de a lupta pentru libertate. Libertate: in occidentul civilizat doar un cuvant, in obscurul Myanmar un vis pentru care merita sa suferi.
Da, era de asteptat ca ceea ce se numeste comunitatea internationala sa sara în apararea dizidentei. Nicolas Sarkozy si Gordon Brown au vorbit revoltati în numele Uniunii Europene. Ministrul de Externe olandez a condamnat si el verdictul, în timp ce omologul sau norvegian a cerut secretarului general al Natiunilor Unite, Ban Ki-Moon, masuri urgente. Ban Ki-Moon este însa deja recunoscut pentru ezitarile sale, la fel cum este cunoscut ca declaratiile politicienilor indignati nu vor starni nici macar o adiere de vant în Myanmar.
Inca o dovada ca vantul marilor puteri democrate va bate doar pe acolo pe unde trece interesul economic. Petrolul sau gazele naturale, elemente ce pot asigura existenta, materii prime sau dezvoltarea unei industrii subjugate sau orice poate fi folosit la bunastarea unei natiuni formeaza credinta intr-un interes.

In 2010, dictatorii din Myanmar vor încerca sa organizeze primele alegeri libere. Însa intentiile lor sunt stravezii: femeia de 64 de ani a fost condamnata pentru ca un cetatean american s-a strecurat în casa ei fara permisiunea autoritatilor. Aung San Suu Kyi intra în al 15-lea an de detentie, cetateanul american putrezeste si el în închisorile Indochinei, iar liderii lumii libere îsi exprima indignarea. Desi Aung San Suu Kyi a acceptat Nobelul pentru pace, ea înca mai asteapta ca occidentul sa i-l ofere.


Autor:Dr.Darius Stan