Esecurile si reusitele in vreme de criza sunt asa cum le sint oamenii
Masurile de austeritate luate in Romania sunt severe chiar si dupa standardele UE
Mesajul Comisiei Europene referitor la masurile de austeritate luate in Romania "sunt mai mult decat severe" chiar si dupa standardele UE.
Dupa un deceniu de crestere economica, politicienii din intreaga lume si-au dat seama ca trebuie sa faca reduceri dureroase de cheltuieli pentru a insanatosi finantele, dar masurile de austeritate luate in Romania sunt severe, chiar si dupa standardele UE, comenteaza Financial Times.
Daca Guvernul roman ar fi avut indoieli in legatura cu lipsa de popularitate a recentului sau pachet de masuri de austeritate, protestarii stransi saptamana trecuta in fata Parlamentului, care au dat foc mai multor manechine cu fotografii ale ministrilor, pe care inainte le trasesera in teapa, le-au risipit, scrie cotidianul britanic.
Masurile de austeritate din Romania sunt severe, chiar si dupa standardele UE: o reducere cu 25% a salariilor celor 1,4 milioane de bugetari, concedierea a circa 200.000 de angajati din sectorul de stat si o scadere cu 15% a pensiilor si ajutorului de somaj, potrivit FT.
Insa ministrii subliniaza ca, daca aceste masuri nu vor fi puse in practica, deficitul bugetar va creste la peste 9% anul acesta, iar FMI va bloca urmatoarea transa din ajutorul promis.
Romania a fost nevoita anul trecut sa recurga la un imprumut FMI si UE in valoare de 20 de miliarde de euro.
Ministrul de finante Sebastian Vladescu a subliniat ca guvernul "ar fi putut sa mai minta timp de sase luni", dar nu ar mai fi putut sa plateasca salariile si pensiile.
Intr-o tara neobisnuita cu proteste in masa, politicile de austeritate - descrise de opozitia social-democrata drept "genocid social" - au dus la un val de furie publica ce a amenintat pentru scurt timp guvernul, afirma ziarul.
Alegerile privind politicile de austeritate au subliniat si tensiunile cu FMI, dupa ce Fondul a anuntat ca a fost in favoarea unei cresteri a taxelor. Bucurestiul a exclus o crestere a cotei unice de impozitare, pentru ca ar submina recuperarea economica.
Esec al UE în privinta noilor reglementari pentru fondurile speculative
UE a esuat în încercarea de înasprire a reglementarilor privind fondurile speculative de investitii. Legiuitorii europeni si diplomatii din tarile membre nu au reusit sa cada de acord asupra unui set de masuri. Potrivit expertilor, esecul ar putea duce la ratarea reformarii pietelor financiare, o initiativa prioritara pentru greii europeni, Germania si Franta. Presedintia spaniola a UE a anuntat ca membrii Parlamentului European si reprezentantii celor 27 de tari din blocul comunitar, care detin puteri egale în elaborarea legislatiei în comunitatea europeana, nu au reusit sa ajunga la un compromis pe aceasta tema. O decizie a fost amânata prin urmare pentru sesiunea parlamentara din septembrie. Un diplomat european a acuzat legislativul comunitar ca pune în pericol, prin atitudinea sa prea ferma, întreg pachetul de reglementare a functionarii sectorului financiar. Nereusita vine pe fondul summitului G20 de la Toronto, la care cancelarul german, Angela Merkel, si presedintele Frantei, Nicolas Sarkozy, ar fi dorit sa promoveze planurile ambitioase ale blocului comunitar de reformare a lumii finantelor. Pe de alta parte, SUA au finalizat deja un pachet legislativ în acest sens, presedintele american, Barack Obama, urmând sa promulge în curând noile reguli de functionare a pietelor financiare.
Iunie este cea mai neagra luna pentru trupele ISAF, de la debutul campaniei din Afganistan
Iunie a devenit pentru trupele internationale stationate în Afganistan luna cu cele mai grave pierderi, de la debutul campaniei în aceasta tara, în 2001. Conform statisticii întocmite de pagina net independenta "Icasualities.org", în iunie au murit deja 79 de militari ai trupei internationale de protectie ISAF. Cele mai recente victime în rândul militarilor s-au prosdus ieri într-un accident de circulatie. Pâna acum, august 2009 a fost luna cu cele mai numeroase pierderi în rândul trupelor NATO. Atunci cazusera 77 de soldati. În total, anul acesta si-au pierdut viata în Afganistan 299 de membri ai ISAF, pe durata întregului an 2009 s-au înregistrat 520 de decese.
Editia din acest an a Global Media Forum, organizat de Deutsche Welle la Bonn, a avut loc sub motto-ul "The Heat Is On". Timp de trei zile, peste 1000 de experti din 95 de tari au discutat despre modul în care mass-media trateaza sau ar trebui sa trateze fenomenul încalzirii globale. Redactorul-sef DW, Marc Koch, comenteaza.
Este deja o misiune a politicii climatice: cresterea temperaturii medii globale nu trebuie sa depaseasca doua grade. Conform planurilor Uniunii Europene, pentru a atinge acest scop, se impune reducerea drastica a emisiilor de dioxid de carbon cu douazeci de procente pâna în anul 2020.
Ceea ce pare a fi un acord rational, o masura clara de combatere a modificarilor climatice. În ochii opiniei publice se contureaza imaginea unui Occident care ar conduce lupta împotriva efectului de sera, în vreme ce tarile în curs de dezvoltare, precum India sau China, ar încerca sa torpileze aceste planuri, din egoism.
Greseli si costuri
Dar focalizarea bataliei exclusiv pe reducerea emisiilor de dioxid de carbon este o greseala. În fapt, este vorba despre masuri gigantice si extrem de costisitioare, coordonate politic, care, în final, vor costa mai mult decât toate efectele încalzirii globale. Economistul specializat în probleme de clima, Richard Tol, a calculat costurile necesare pentru atingerea scopurilor asumate: 45 de euro taxe pentru fiecare tona de dioxid de carbon emisa. Pâna în anul 2100, reducerea emisiilor de CO2 ar costa de 14 ori mai mult decât pagubele totale produse de încalzirea climatica.
Dar, nu doar din punct de vedere financiar, reducerea emisiilor este pusa sub semnul întrebarii. În tari precum India sau China, masurile nu pot convinge nici macar clasa politica. În China, de exemplu, încalzirea climatica ar putea avea efecte pozitive: productiile agricole ar putea creste, mai putin oameni ar muri de frig, pentru ca temperaturile crescute s-ar resimti mai bine în timpul iernii decât în perioada estivala.
Acest conflict de interese între tarile în curs de dezvoltare si cele industrializate nu va facilita aflarea unor solutii în nici o conferinta pe teme climatice, atât timp cât obiectivul central va ramîne exclusiv reducerea emisiilor de dioxid de carbon. Eficienta si inteligenta ar fi majorarea fondurilor de cercetare pentru obtinerea unor noi surse energetice. Potrivit studiilor, toate sursele de energie curente nu sunt suficient exploatate.
În paralel, necesarul de energie la nivel global se va dubla pâna la mijlocul actualului secol. O situatie pentru care omenirea nu este pregatita nici tehnic si nici politic. Identificarea solutiilor va fi costisitoare, dar, pe termen lung, mult mai eficienta decât actualele, interminabilele conferinte dedicate climei. Generatiile viitoare nu ne vor judeca dupa ce ne-am planificat ci dupa ceea ce am realizat.