Acord-surpriza in disputa privind programul nuclear iranian

Iranul a facut o concesie in disputa privind programul sau nuclear, fiind dispus sa-si imbogateasca uraniul in strainatate. Un acord in acest sens a fost semnat astazi intre Republica Islamica pe de-o parte si Brazilia si Turcia pe de alta. Evenimentul este privit ca o ultima sansa a Iranului de a scapa de noi sanctiuni.

Evenimentul constituie in buna masura o surpriza si este rezultatul unor negocieri bine chibzuite. In ceasul al 12-lea, presedintele Braziliei, Ignacio Lula da Silva, si premierul turc, Recep Tayyip Erdogan, au reusit sa convinga guvernul de la Teheran sa aprobe imbogatirea uraniului iranian in tari terte.
Acordul, incheiat astazi la Teheran, prevede transportarea in Turcia a 1,2 tone de uraniu iranian, imbogatit in proportie de 3,5 procente. Acolo, sub supravegherea Agentiei Internationale pentru Energie Atomica (AIEA), Iranului i se va da la schimb uraniu imbogatit in proportie de 20 la suta, provenit din Rusia si Franta, de care Republica Islamica afirma ca are nevoie pentru un reactor de cercetari medicale. Targul fusese propus Iranului deja din toamna trecuta dar Teheranul insistase pana acum ca schimbul sa se efectueze pe teritoriul national.
Dupa intelegerea la care s-a ajuns, da Silva si Erdogan s-au aratat vizibil usurati iar negociatorul-sef iranian, Ali-Akbar Salehi, a declarat: "Pentru a ne demonstra vointa (noastra) de cooperare cu AIEA am aprobat schimbul fiind de acord si cu transferarea uraniului nostru intr-o tara terta, o procedura asupra careia au insistat tarile occidentale."
Initial, Erdogan si-a contramandat vizita la Teheran, fiind indispus de pozitia inflexibila a Iranului, in conditiile in care Turcia s-a oferit de mai multe ori sa medieze in conflictul nuclear. Ieri dupa-amiaza insa, cand tratativele dintre da Silva si guvernul de la Teheran au inceput sa dea roade, premierul turc s-a decis sa zboare totusi la Teheran. Actiunea lui Erdogan a fost calificata in urmatorii termeni de catre cunoscutul politolog turc Mustafa Kibaroglu: "Faptul ca discutiile au ajuns in acest stadiu permite sa se vorbeasca despre un succes diplomatic al Turciei. Evenimentul nu este de lepadat, dar aceasta nu inseamna ca acum au fost rezolvate toate problemele dintre occident si Iran."
Intr-adevar, acordul semnat astazi nu rezolva decat in mica parte litigiul provocat de programului atomic iranian, fiindca nu exclude posibilitatea existentei unei componente militare a acestuia. In ciuda neclaritatilor, seful diplomatiei turce, Davutoglu, a estimat ca, macar pentru moment, eventuale noi sanctiuni impotriva Iranului nu s-ar justifica.
SUA si aliatii lor amenintasera cu noi sanctiuni in cazul in care Iranul nu va ceda. In plus, administratia americana a calificat reuniunea de la Teheran drept "ultima sansa inaintea unei noi rezolutii a Consiliului de Securitate". In rastimp, presedintele Iranului, Mahmud Ahmadinejad, a anuntat ca a venit vremea pentru noi discutii intre guvernul sau si cele cinci tari cu drept de veto in Consiliul de Securitate ONU plus Germania.

Iranul continua imbogatirea uraniului la 20%

Seful Organizatiei pentru Energie Atomica de la Teheran, Ali Akbar Salehi, a precizat ca tara sa va continua sa imbogateasca uraniu la 20%, fara ca acordul incheiat cu Turcia si Brazilia sa afecteze procesul de imbogatire a uraniului care are loc in uzinele speciale din Iran. Anterior, presedintele iranian, Mahmoud Ahmadinejad, lansase un apel marilor puteri occidentale sa reia negocierile privind programul nuclear al tarii. "Dupa semnarea acordului de schimb de uraniu imbogatit cu Turcia si Brazilia, a sosit timpul pentru discutii in format 5+1 bazate pe onestitate, dreptate si respect reciproc", a declarat presedintele republicii islamice.

Occidentul, ramane rezervat cu privire la acordul nuclear incheiat de Iran, Turcia si Brazilia

Acordul dintre Iran, Turcia si Brazilia privind schimbul de uraniu imbogatit ar putea creste credibilitatea Teheranului pe plan extern, dar nu rezolva deloc problemele create de programul nuclear iranian. Afirmatia apartine ministerului francez de Externe, care a precizat ca Parisul ar dori sa vada detaliile documentului inainte de a se pronunta asupra acestuia. Germania si Franta au atras atentia ca singura varianta acceptabila pentru rezolvarea crizei nucleare iraniene este una care are aprobarea Agentiei Internationale pentru Energie Atomica. Si Marea Britanie continua sa se arate ingrijorata de activitatile nucleare iraniene. Londra sustine ca discutiile privind noi sanctiuni impotriva Iranului trebuie sa continue pana cand acesta tara dovedeste clar ca programul sau nuclear are doar scopuri pasnice. Pe de alta parte, presedintele brazilian, Lula da Silva, care a negociat acordul in capitala iraniana, a apreciat ca acesta reprezinta o victorie a democratiei.
Premierul turc, Recep Tayyip Erdogan, crede la randul sau ca noi sanctiuni nu sunt necesare.

China saluta acordul nuclear semnat de Iran

China a salutat acordul dintre Iran şi Turcia in dosarul nuclear, facand din nou apel la negocieri in acest conflict. "China saluta" planul privind schimbul de uraniu, a declarat Yang in cursul unei vizite in Tunisia. "China a luat nota de informatiile relevante şi işi exprima (...) aprecierea fata de eforturile diplomatice facute de partile implicate in gasirea unei solutii adecvate la dosarul nuclear iranian", a adaugat el. China se numara printre marile puteri care au discutat despre eventuale noi sanctiuni vizand Iranul, care refuza sa puna capat procesului de imbogatire a uraniului. Yang nu a precizat daca Beijingul considera in prezent ca aceste sanctiuni sunt necesare in continuare sau nu, dar a subliniat ca regimul comunist prefera o solutie negociata.

Rezolutiile impotriva Iranului au fost o utopie

In anii recenti, sapte companii mari au castigat aproape 1 miliard de dolari in contracte guvernamentale in timp ce fac afaceri in sectorul energetic iranian. Contractele par sa fie in conflict cu Actul de Sanctionare a Iranului din 1996, care restrictioneaza companiile straine si domestice sa faca afaceri cu guvernul SUA daca fac afaceri si cu Iran.
Biroul federal pentru Responsabilitate Guvernamentala (GAO) a identificat 41 de companii straine care au facut afaceri in sectorul energetic din Iran. Dintre acestea, sapte companii au primit sume combinate de 880 milioane de dolari de la Departamentul de Aparare.
Saptamana trecuta, membrul de top din Comitetul Securitatii Nationale si a Afacerilor de Guvern, Susan Colling (R-Maine) si presedintele Joe Lieberman (I-Conn.) au criticat trecerea cu vederea si incalcarea actului de sanctionare, care s-a intamplat intre 2005 si 2009.
"Presedintii ambelor partide nu au reusit sa aplice legea", a declarat sen. Lieberman in timpul unei audieri in congres pe 12 mai. "Drept rezultat, multe companii care fac bani de la guvernul SUA continua sa faca afaceri cu Iran, ajutand in mod direct sau indirect la sustinerea regimului fanatic anti-american din Teheran, care promite in mod regulat "Moarte Americii"".
Unele contracte sunt cel de 319 milioane dolari catre Repsol din Spania si 312 milioane catre Total din Franta pentru cumpararea de combustibil. De asemenea mai sunt 111 milioane catre Daelim Industrial Co din Coreea de Sud pentru construirea de locuinte familiilor militarilor din Coreea.
Sub actul de sanctionare, contractele federale care sustin companiile ce fac afaceri in sectorul energetic din Iran ar trebui oprite. Insa, nici o companie nu a fost sanctionata in peste un deceniu.
La inceput, aceasta lege se aplica doar companiilor implicate in contracte de guvern. Dar in timpul audierii de saptamana trecuta, senatorii Lieberman si Collins au avertizat impotriva companiilor care fac afaceri comerciale in Iran. Ei spun ca ele ar trebui fortate sa aleaga intre pietele celor doua tari.
Sen. Lieberman a spus ca acelor companii care fac afaceri in ambele locuri ar trebui sa li se dea sa aleaga de a face afaceri doar intr-un loc sau altul, dar nu in amandoua. Sen. Collins a sustinut aceasta opinie, spunand ca practica de a face afaceri cu corporatii care fac afaceri cu Iran este impotriva intereselor de securitate nationala a Americii.
"Sunt foarte ingrijorata de descoperirile GAO cum ca guvernul SUA a dat aproape 880 milioane de dolari in contracte cu sapte companii straine care aveau investitii in sectorul energetic din Iran", a spus sen. Collins in timpul audierilor. "Nu pot sa explic de ce guvernul Statelor Unite ar trebui sa faca afaceri cu companii care, cel putin indirect, ajuta si incurajeaza ambitiile nucleare ale Iranului".



O declaratie determinanta- R. Moldova şi Transnistria trebuie sa fie o singura tara,

Moldova si regiunea transnistreana trebuie sa fie o singura tara, cu armata si zona economica unica - asta se prevede in declaratia comuna a presedintilor Rusiei si Ucrainei, Dmitri Medvedev, respectiv Victor Ianukovici, relateaza UNIMEDIA.
In textul declaratiei se mentioneaza ca Rusia şi Ucraina vor ca solutia problemei transnistrene sa fie identificata doar prin mijloace politice pasnice, dar in baza unui dialog egal dintre autoritatile de la Chisinau şi Tiraspol cu scopul determinarii unui statut special pentru regiunea transnistreana in cadrul suveranitatii şi integritatii teritoriale a R. Moldova, neutralitatii constitutionale si formarii unei zone economice si a apararii unice, scrie gazeta.ru.
Moscova si Kievul vor continua sa depuna eforturi pentru restabilirea intelegerii reciproce intre Moldova si Transnistria si "fac apel catre ambele parti sa se abtina de la actiuni unilaterale", se spune in declaratia semnata de Dmitri Medvedev şi Victor Ianukovici, citata de Ria Novosti.

Autor: Darius Stan