joi, 26 august 2010

Un prieten uitat. China







Imi amintesc ca citisem de mult o carte care pe langa frumusetea scrieri prezenta o impotranta deosebita a invataturii capatate. Catrea despre care vorbesc in introducere se numea "Principele" de Niccolò Machiavelli si face recomandarile necesare pentru a fi capabil sa intelegem modul de comportament al societatilor si atitudinea liderilor.
Im amintesc de asemenea cu se facea recomandarea la un moment dat „principelui" sa fie cu grija si sa se inconjoare de consilieri capabili si curajosi care sa-i spuna in fata adevarul si poate recomanda caile de urmat, astfel incat cu totii sa se asume pentru reusita sau pierderea realizata.
Si, apoi sa ne intoarcem la relatiile internationale traditionale sa ne pozitionam in zona in care Romania reusea intregeasca, intr-o diversitate, paleta liniilor comerciale. Din acesta paleta desigur nu a lipsit China, tara care detine locul doi in topul statelor cu cele mai mari economii.



O tara saraca acum 50 de ani care de la an la an reuseste sa uimeasca intreaga lume prin importante cresteri economice. Secretul succesului se datoreaza faptului ca Beijing-ul rasplateste oficialii guvernelor locale prin promovari, in cazul performantelor de gestiune a regiunii. Sau dimpotriva.
Important de inteles din acest act este sistemul de garantare a tuturor celor ce participa la guvernare sa se asume pentru reusita sau pierderea realizata.

Pentru acesta va aduc in atentie interviul acordat de Ambasadorul tarii noastre la Beijing, Viorel Isticioaia-Budura, care sublinineaza prezenta Romaniei in China, care, in acest moment, este mult prea departe de potentialul unor relatii candva foarte apropiate.
Despre schimarile de pozitii ce au survenit in relatiile dintre cele doua tari si cu siguranta o varianta de repliere a revitalizarii relatiilor.


Ce ar trebui sa stim noi, in Romania, despre China si nu stim?

Viorel Isticioaia-Budura: Eu traiesc o mare dezamagire ca n-avem relatii de presa atat de active pe cat ar trebui sa fie. Nu ma refer la un anumit ziar, ci in general, intre lumea presei romanesti si cea chineza. Tocmai pentru a servi cunoasterii reciproce. Daca globalizarea a creat sansa sau ideea unei cooperari, in realitate, au fost momente in care s-a simtit chiar pericolul unei decuplari regionale. Decuplarea asiei de restul lumii. Dimensiunea dezvoltarii Chinei este o sansa de continuare a globalizarii intr-un registru pozitiv.

Cum foloseste Romania sansa aceasta?

Noi ar trebui sa o folosim pentru ca este sansa unei oportunitati economice suplimentare. integrarea n-a fost numai pentru noi, a fost si o noua sansa data Europei in sine, in noul sau proiect economic si politic. acum, globalizarea si relationarea transcontinentala cu asia, in general, si cu China in particular, reprezinta noua sansa pe fondul problemelor create mai ales de criza financiara mondiala. Pentru noi este important ca, ducandu-ne catre Vest, constatam ca Vestul vine spre Est si in principal chiar spre China.

De ce ar veni investitorii chinezi in Romania?

Din doua motive. O data pentru ca au ajuns la un potential ce le permite sa iasa in lume. Un om sarac nu investeste decat daca printr-o minune are o sansa sa o faca din putinul sau. Dar chinezii de acum au un excedent, vorbim numai de surplusul valutar, de peste doua mii de miliarde de dolari. Pe de alta parte, criza generala a dolarului invita la rularea rezervelor valutare care sunt predominant, in China, in dolari. Şi atunci, chinezii investesc anual, in strainatate din ce in ce mai mult.
Investitiile oficiale sunt deja de zeci de miliarde anual. intrarile de capital in China sunt cam de un miliard pe saptamana. Dar in egala masura, China, receptor de investitii straine in ultimii douazeci si ceva de ani, dupa deschiderea din anii '70 - '80 a devenit, la randul sau, emitator de fluxuri investitionale. Noi am avut prioritatea integrarii in Vest, dar trebuie, in egala masura, sa fim constienti, sa ne sincronizam cu noile prioritati ale Vestului, pentru ca suntem parte a Vestului.
A doua ratiune este ca noi suntem un destinar traditional. Romania, in zona noastra de apartenenta geografica, este printre putinii recipenti masivi de investitii chineze. Vom ajunge la 400 de milioane de dolari. avem 300 si ceva de milioane de dolari. Sunt o duzina de intreprinderi chineze create in Romania, cu capital propriu, si rulate, bineinteles, de businessul chinez, cu mana de lucru romaneasca, deci creeaza locuri de munca in Romania.

Acum cativa ani s-a suspendat linia aeriana directa Bucuresti - Beijing. De ce?

La vremea aceea au fost ratiuni, o data, datorita sigurantei zborurilor. Epidemia de pneumonie atipica a obligat nu numai compania Tarom, ci toate companiile, sa-si suspende activitatea in primavara lui 2003. Dupa care o serie de analize de piata de profitabilitate au dus la decizia conducerii de atunci a Ministerului Transporturilor de a suspenda cursa, iar in luna noiembrie s-a lichidat definitiv. anumiti investitori straini au incurajat compania aeriana chineza sa zboare catre Europa in proximitatea noastra, catre vecinii nostri de Vest, si s-a deschis o linie aeriana. Disparitia de pe piata a Taromului a lasat un segment de piata liber, care a fost imediat ocupat de turci, care la vremea aceea nu zburau.
Care au fost consecintele politice si economice?
In acel moment avusese loc vizita presedintelui iliescu, la sfarsitul lui august 2003, se reafirmase interesul Romaniei, la modul general, indiferent de regimul politic din acel moment, pentru continuarea relatiei traditionale cu China si se anunta o suma de proiecte care urmau sa fie aduse in atentie: Podul de la Braila, Şoseaua de Centura si alte relationari. au fost semnale consistente, s-au deschis zone de cooperare, dar un segment care ne-ar fi ajutat foarte tare, cursa aeriana Bucuresti-Beijing a disparut in conjunctura data. Şi eforturile de-al recupera ­n-au mai avut loc.

Un zbor incheiat

Compania Tarom a zburat de la Bucuresti la Beijing din 1974 pana in 2003. Mai era putin si aveam 30 de ani de linie aeriana neintrerupta peste Himalaya. Nu orice pilot de cursa lunga indraznea sa zboare cu o nava de pasageri peste Himalaya, in afara de pilotii romani. Ceilalti ocoleau pe rutele de nord, catre Rusia, sau mai la sud. Desfiintarea acestei curse aeriene, in 2003, a fost o decizie conjuncturala atunci, dar ce a urmat ulterior este problema. N-au mai fost eforturi de a studia din nou piata, de a studia iar resursele noastre pentru a opera o cursa din aceasta transcontinentala.

S-a pierdut un tren in relatia cu China?

Lansarea la Shanghai a brandului Romaniei nu a starnit decat interesul micului grup de chinezi adus special la ceremonie
N-am pierdut un tren. E un tren pe care l-am uitat. Dar care exista. Cele mai mari universitati in domeniul industriei petroliere au fost create de profesori romani si au fost invitati la aniversarea a douazeci de ani de la crearea universitatilor. in presa noastra n-au fost relatari despre aceste evenimente. acesti profesori romani care au fost intemeietori de invatamant universitar petrolist aici nu s-au dus niciodata la niciun ziar, la nicio televiziune, dar aici sunt invitati si respectati pentru asta.
La fel va spuneam de artele plastice. aici avem o traditie a elitei intelectuale, a elitei profesionale in cateva domenii importante. Eu cand merg cu o delegatie de ambasadori, mai ales grupul european merge impreuna, in anumite provincii, cand vizitam o fabrica aud asa: „Este de fata si ambasadorul roman, ambasadorul italian, vrem sa le multumim pentru ca fabrica noastra a pornit de la utilajele importate din Romania si cu care inca lucram, strungurile Carusel". Acum mai exportam strung, de la Bacau, cu comanda digitala germana.

Mai avem inca exporturi in China? Cam de ce valoare?

Conform statisticii chineze, pe primele cinci luni ale anului, 280 de milioane de dolari. Ceea ce reprezinta aproape tot cat a fost anul trecut. aproape cat a fost tot anul trecut. Dar exporturile Chinei in Romania au fost de 1,4 miliarde de dolari. Proportia ultimilor ani a fost de 1 la 10. acum este de aproape 1 la 6. Deci suntem intr-un progres. Exporturile romanesti au crescut cu 150%. De ce? Pentru ca cererea chineza a crescut. Economia chineza a crescut cu 10,7% in ultimul trimestru al anului trecut. Shanghai-ul a anuntat acum ca pentru prima data, trimestrial vorbind, de la criza de la mijlocul anului trecut, cand cazusera sub doua cifre, ca ritm de crestere sub 10%, pe romaneste, acum au reluat cresterea si au 10% crestere economica si in Shanghai.

„Portile de Fier", copiate in China

Romania a fost dupa Uniunea Sovietica al doilea partener de modernizare industriala al Chinei Populare. De la mijlocul anilor '60 pana la sfarsitul anilor '70, cand diferentul politic cu Uniunea Sovietica i-a departat, zona occidentala nu le era accesibila, din sensibilitati politice, iar Romania, la anii aceia, preluase o parte dintre tehnologiile moderne occidentale si timp de un deceniu si jumatate a participat la modernizarea industriei grele a Chinei. Planul Hidrocentralei de la Portile de Fier, conceput de specialistii romani, a fost dat in intregime prietenilor chinezi care l-au copiat si au construit o hidrocentrala pentru ca nu aveau experienta la vremea aceea.
Romania a fost al doilea partener al acelei decade de industrializare chineza. acum avem o China care are memoria acestui moment de cooperare de un deceniu si jumatate, aproape doua. Tot ca nota de subsol, primii antrenori din China de fotbal, de scrima, de caiac-canoe, de gimnastica au fost romani. Unul dintre cei mai mari instructori de arta plastica a fost pictorul Eugen Popa, care a predat in China intre 1960-1962 si i-a invatat pe chinezi desprinderea de realismul socialist sovietic si i-a instruit ce inseamna arta plastica occidentala prin filtrul romanesc. Şi acum, la atatia ani, maestrul a disparut in 1997, si acum, douazeci si ceva de elevi ai pictorului Eugen Popa s-au adunat sa-si comemoreze maestrul. acesti elevi sunt sefi de academii de arta din toata China, inclusiv presedinele academiei de arta din Shanghai este elevul unui roman.

„Schimburi de un miliard de dolari pe zi"

Ati vorbit de o relatie istorica foarte buna. Şi ati vorbit acum despre un potential pe care China l-ar putea gasi cu ajutorul Romaniei in zona Marii Negre. ar putea exista un parteneriat strategic cu China?
Relatia noastra, asa cum e definita la nivelul politic, este intitulata „Parteneriatul amplu de prietenie si cooperare". Deci nu se regaseste ideea de strategic, nu pentru ca ar lipsi, sa spunem, elemente care, in final, ar putea fi calificate ca avand o greutate strategica in contextul acestei relatii bilaterale. Dar, in egala masura, noi ne regasim, alaturi de ceilalti membri ai Uniunii Europene, intr-o relatie de parteneriat strategic cuprinzator asa cum e definita relatia China-Uniunea Europeana. La ora asta va spuneam, de exemplu, de activizarea interesului economic al Chinei pe cateva axe: Europa de Sud-Est, Europa de Est si, bineinteles, Europa Occidentala. Europa Occidentala este partenerul economic numarul unu pentru chinezi.
Inaintea Statelor Unite?
Sigur ca da. Pe zi, comertul cu Uniunea Europeana este de un miliard de dolari. Un miliard de dolari, dus-intors, adica ansamblu, import-export, intr-o singura zi.
Dumneavoastra stiti limba chineza?
Eu am facut a doua facultate aici. Unul dintre colegii dumneavoastra m-a botezat ambasadorul recordman si asa mai departe. Dar el nu stie ca atunci cand grupul de ambasadori europeni merge in provincie, unde sunt mai putini cunoscatori de limba engleza, ambasadorii europeni ma desemneaza ca purtator de cuvant, sunt si decanul grupului de ambasadori europeni, ma desemneaza ca eu sa tin toasturile, alocutiunile in numele lor. Desi, dupa cum stiti, presedintia, in conformitate cu Tratatul de la Lisabona, revine ambasadorului delegatiei europene. Asta este formatul actual, dar el nu stie chineza, e francez. Dar nu asta e problema. Problema este ca ei incredinteaza unui roman care are expertiza si fluenta comunicarii sa faciliteze comunicarea intre grupuri, nu ca sa traduca.

Cati cetateni chinezi cer viza pentru Romania?

E foarte greu sa va spun. De ce? Din doua motive: o data ca nu e numai suma vizelor pe care le emite ambasada noastra si cele doua consulate: Shanghai si Hong-Kong, ci foarte multe ambasade romanesti din teritoriu, din asia sau din alte parti. Oamenii de afaceri, calatorii chinezi care vor sa ajunga in Romania nu trebuie sa-si ia neaparat viza de la Beijing sau de la Shanghai. Pot sa ia viza si de la New York sau de la Budapesta. Şi o fac. Sunt cel putin 10-15 mii de chinezi care anual vin in Romania.

Testul adevarului: apetitul gigantului asiatic
1 impact. Capacitatea de absorbtie si nevoile Chinei sunt unice. Daca China spune ca vrea aluminiu, maine piata mondiala a aluminiului explodeaza si pretul sare de trei ori. De aceea, uneori, China nu spune ce vrea pentru a nu influenta evolutiile din piata. La ora asta, e unul dintre marii consumatori mondiali ai carui semn de interes arunca in aer tranzactiile pe un anumit produs, de la materii prime la cele finite.
2 Cine sunt exportatorii „romani". Oamenii de afaceri romani prefera sa vanda primului care bate la usa din imediata apropiere.Si atunci, marii exportatori de produse romanesti nu sunt romani, sunt arabi cu lemnul romanesc, sunt olandezi cu navele romanesti, sunt italieni cu textile romanesti, sunt nemti cu anumite produse de masini unelte romanesti. Foarte probabil, comunitatea de afaceri romaneasca, care este in curs de maturizare, care de acum stie foarte bine viata europeana, inca nu are apetitul pentru a produce printr-un efort suplimentar crearea de relatii de afaceri si pe alte continente.
3 Goana dupa pamant agricol. Chinezii sunt mari consumatori si au nevoi din ce in ce mai mari in conditiile in care urbanismul explodeaza si ocupa terenurile agricole. Pierderea de teren agricol, implicit de productie alimentara, este masiva si atunci ei trebuie sa caute furnizori. Si-i gaseste. Nu dam noi cereale, dau Ucraina, Madagascar, Australia, nordul Australiei, sunt zone mai putin accesibile, dar cu terenuri. Si acolo se bat cu achizitorii de terenuri japonezi.
4 Politica regionala. inclusiv in ceea ce priveste cooperarea la Marea Neagra, noi ar trebui sa initiem niste proiecte de conexiune in contextul cooperarii regionale la Marea Neagra, care sa ipostazieze Bucurestiul ca o platforma de conexiune transcontinentala sau regionala. De ce?
Pentru ca Romania are compatibilitati de orice ordin vreti, ca prieten vechi, fara sensibilitati politice, cu toti partenerii sai e oricand legati de interese.


Pentru a demonstra cele sustinute mai sus sa ne amintim cand la data de 22.mart.2006 la Bucuresti are loc evenimentulsub egida "Ei şi-au dedicat viaţa numai relaţiei cu China". Momentul de stralucire il reprezinta lansarea cartii cu titlul „Diplomatia Chineza" a doamnei profesor Anna Budura ce prezenta un nou set de documente atestate ale relatiilor Romano-Chineze, din 1880-1974.
Profesorul Ding Chao, decanul Institutului de Limbi şi Culturi Europene al Universităţii de Studii Străine din Beijing, adresa la acea data:

„Sunt foarte bucuros sa vad si să citesc aceste carţi foarte importante, care au tratat diverse teme foarte importante pentru relaţiile chino-romane. Cred ca aceste carţi trebuie prezentate tuturor cititorilor intersati de relatiile unei prietenii de veacuri. Aceste scrieri trebuiesc cunoscute in primul rand de diplomati, dar nu numai de ei."

Fiind un prieten a familiei Budura, pot spune ca fiecare ora petrecuta in compania lor este pur si simplu o invitatie la civilizatie si cultura.



Dr.Darius Stan

marți, 24 august 2010

Scenarii de eleganta cum ar fii "Lovitura de la palat" sau "Manusa de catifea" nu pot fi aplicate in Romania



La comanda gandirii reformatoare a lui Gorbaciov, serviciul extern condus de Igor Gusinski a inceput sa remodeleze Europa de Est inca din 1987. In mai 1988, batranul stalinist Janos Kadar a demisionat din fruntea Partidului Comunist Ungar, lasandu-i locul lui Karoli Grosz. In Polonia, miscarile sindicale anuntau schimbarea. A venit in 1989, pe 4 iunie, cu primele alegeri libere din Polonia si, implicit, din Europa de Est. Aceste actiuni se finalizeaza pe 24 august 1989, cand in Polonia se instaleaza primul guvern necomunist din Europa de Est. Tadeusz Mazowiecki devine prim-ministru dupa ce candidatul comunist nu poate forma un cabinet. In restul Europei intra in actiune scenariile sovietice. Istoricul Alex Mihai Stoenescu a mai explicat mecanismul folosit de oamenii lui Rusiei.
„Cehii, care mai avusesera experienta 1968, tot manevrau. au dat jos lozincile de pe cladiri si spuneau ca fac perestroika, dar ei nu modificau nimic in vechiul sistem de putere. Si atunci oamenii Moscovei au initiat o miscare muncitoreasca de strada: „Revolutia de catifea“. Cu acest incident s-a soldat cu un securist declarat mort.
La Praga, nebunie, manifestatie, un revolutionar omorat de politie, i-a ramas cadavrul acolo. Era de fapt securistul. Asta a starnit furia. Desi seara l-au dat pe ala la televizor ca ofiter de securitate, deci a fost o inscenare. Havel a recunoscut implicarea KGB, cu generalii sovietici veniti special pentru a produce schimbarea“.

Lovitura la nivel inalt
Se explica ce se intampla la acea vreme in Republica Democrata Germana. In RDG, Honecker se incapatana sa reziste. I s-au facut atunci manifestatiile din fata Catedralei Sfantul Nicolae de la Dresda.
Nemtii, organizati, faceau manifestatii. Cand Honecker a cerut Ministerului de Interne sa intervina pentru a pune ordine pe strada, ministrul de interne cu seful armatei si cu seful securitatii au refuzat sa execute ordinul. Au cerut lui Honecker sa-si dea demisia conform cu cele dictate de la Moskova . S-au pus in practica «lovitura de palat». Numirea a fost facuta instant cu Egon Krenz”.
Scenariul «lovitura de palat» de schimbare a liderilor la varf era prin mijloace politice .
Daca acest scenariu nu mergea, le-au organizat manifestatii de strada. De ce?
Pentru ca, din punct de vedere doctrinar, ele erau regimuri ale sustinute de muncitori, iar daca muncitorii ies in strada si iti fac demonstratii, inseamna ca tu nu mai ai legitimitate sa ramai. Actiunile de rasturnare din RDG si Cehoslovacia s-au facut cu securitatea, armata si militia.
Dupa acest scenariu, pe 18 octombrie, Honecker a fost schimbat cu Egon Krenz, iar pe 9 noiembrie incepea demolarea Zidului Berlinului.
In acel moment, singurii care mai rezistau in fata schimbarilor erau Todor Jivkov si Nicolae Ceausescu.

In Romania lui 2010 sunt organizate lovituri succesive de credibilitate
Masele de oameni simpli (muncitorii) ies in strada si fac demonstratii de decredebilizare.
Despre actualul Presedite al Romaniei,Traian Basescu primeste postura de foarte mic cum il numea Vlad Stoicescu de la Evenimentul Zilei. "Cel mai puternic om in stat este la fel de extenuat si neputincios ca institutia pe care o reprezinta. Pentru ca, la un moment dat, a vrut sa faca totul, Traian Basescu s-a trezit in postura omului care nu mai poate nimic".
In tot cazul mai are ani alocati in acest mandat insa nu-i va putea duce pana la capat intr-un mod onorabil .

Ministerul Rus de Externe raspunde exagerarilor propagandistice
Ministerul Rus de Externe a raspuns declaratiilor presedintelui Traian Basescu cu privire la redobandirea integritatii teritoriale a R. Moldova ca sunt o exagerare propagandistica, ce ar putea trada iritarea fata de esecul misiunii spionului roman prins la Moscova.
Andrei Nesterenko, purtatorul de cuvant al Ministerului rus de Externe, a declarat:"A exagera tema 'ocupatiei rusesti' poate servi unei serii intregi de scopuri propagandistice, chiar si aceluia de a pretinde ca esti aparatorul suveranitatii si integritatii teritoriale a Moldovei. Totodata, poti sa-si manifesti astfel iritarea fata de situatia jenanta a spionului roman prins zilele trecute ca strangea la Moscova informatii secrete".
Acesta reactia a aparut ca raspuns dat din partea oficialului rus unui jurnalist care a dorit sa afle cum comenteaza MAE rus declaratia presedintelui Romaniei, Traian Basescu, facuta in prezenta premierului moldovean Vlad Filat, potrivit careia "ocupatia Moldovei este o amenintare la adresa integritatii sale teritoriale".
Andrei Nesterenko a mai afirmat: "Daca va referiti la prezenta pe teritoriul Transnistriei a Grupului Operational al Fortelor Ruse, care actioneaza ca o misiune de mentinere a pacii, el se afla acolo in virtutea unui acord referitor la principiile unei reglementari pasnice a conflictului armat din regiunea transnistreana a Moldovei, semnat la 21 iunie 1992. (...) Sarcina misiunii de mentinere a pacii este asigurarea stabilitatii regionale necesare rezolvarii problemei. (...) Cheia pentru a ajunge la aceasta este obtinerea de progrese in negocierile in formula 5 plus 2 (Rusia, Ucraina, OSCE negociatori, UE si SUA observatori si partile implicate - n.r.), stabilita pentru a face posibile prin mijloace politice compromisul in legatura cu viitorul statut al Transnistriei si garantarea lui".
Opinia lui Nesterenko contravine celei a presedintelui interimar al R. Moldova, Mihai Ghimpu, expusa la Geneva in perioada 19-21 iulie 2010, unde a participat la Conferinta Mondiala a Presedintilor de Parlament.
In cadrul Conferintei, Ghimpu a cerut colegilor sai sprijinul in procesul de retragere neconditionata, imediata si transparenta a armamentului si munitiilor rusesti de pe teritoriul Moldovei, deoarece „aceasta armata sprijina indirect autoproclamata republica transnistreana”.
„Pe teritoriul republicii continua sa stationeze, fara consimtamantul nostru, o parte din acea armata de ocupatie si munitiile ei, incalcand hotararea de la Istanbul din 1999 si statutul de neutralitate a tarii”... " Retragerea neconditionata, imediata si transparenta a armamentului si munitiilor de pe teritoriul Republicii Moldova depinde si de sprijinul dvs., stimati presedinti de parlamente, de aceea va rog sa ne sustineti, intrucit aceasta armata indirect sprijina autoproclamata republica transnistreana, care este o gaura neagra pentru bugetul Republicii Moldova si o zona de instabilitate nu doar pentru noi, ci si pentru intreaga Europa” declara la sfarsitul discursului sau domnul Ghimpu.

Operatiunea culturala ""Romania se pregateste sa moara"
Asociatia Romana pentru Cultura, Educatie si Normalitate (ARCEN) lanseaza luni campania "Romania se pregateste sa moara", care se va desfasura timp de un an, pana pe 23 august 2011.
Potrivit unui comunicat transmis in aceasta saptamana AGERPRES de ARCEN, campania este organizata la initiativa unor studenti si elevi voluntari, care "au constientizat lipsa societatii civile din Romania, lipsa de reactie a cetatenilor si gradul ridicat de indiferenta manifestat la toate nivelurile societatii".
Titlul campaniei ARCEN reprezinta un avertisment adresat nu atat institutiilor statului si factorilor de decizie, cat cetatenilor, "care se afla de 20 de ani intr-o continua stare de inertie si pasivitate", dupa cum sustin organizatorii.
Scopul proiectului este "trezirea constiintei civice, crearea unei societati civile active si stoparea fenomenului de "pasivitate".
ARCEN isi propune sa atraga atentia intregii societati, dar in special tinerilor romani, asupra importantei solidarizarii si asumarii responsabilitatii in vederea implicarii active in problemele comunitatii, motiv pentru care campania se desfasoara sub sloganul "Fii schimbarea pe care o astepti de la ceilalti!".
Voluntarii ARCEN vor demara campania, luni, 23 august, din zona Pietei Universitatii, unde va fi impartit trecatorilor manifestul campaniei.
In fiecare luni, in perioada 23 august - 13 septembrie, incepand cu ora 20,00, va avea loc lectura stradala si o dezbatere de idei pe esplanada din fata TNB, textele lecturate fiind alese de voluntarii ARCEN.
Intre 24 si 26 august, vor fi trimise scrisori deschise presedintelui Romaniei, Guvernului, Camerei Deputatilor, Senatului, tuturor partidelor parlamentare, Ministerului Culturii si Patrimoniului National, Ministerului Educatiei, Cercetarii si Tineretului, Ministerului Turismului si Dezvoltarii Regionale, Ligii Nationale a Studentilor si Institutului Cultural Roman.
De asemenea, ARCEN va organiza in universitatile din Bucuresti si din tara conferinte cu teme de interes public, dar si legate de arte, cultura si civilizatie sustinute de personalitati ale culturii romanesti, dar si de studenti care vor putea fi incurajati sa-si faca cunoscute opiniile si ideile.
"Romania se pregateste sa moara" vizeaza implicarea directa a tinerilor in actiuni, proiecte, evenimente realizate si gandite in totalitate de tineri, toate avand ca scop incurajarea implicarii in societate si in problemele comunitatii.
Campania ARCEN este apolitica, nu este sustinuta de niciun partid politic, sindicat sau autoritate a statului.


Dr. Darius Stan


Coloana Infinitului

Persoane interesate

Romania intre mit si adevar. Ajuta-ne sa te identificam Romania!

Ca multe alte lucruri în aceasta tara, dezbaterile în jurul conceptului de imagine de tara, cat si implementarea solutiilor gasite au fost în principal tratate superficial pe un plan secund.
Migrand de la zona plina de patriotism, inainte de 1989, in care mitul romanului apreciat ca fiind extraordinar in tot si toate a fost distrus odata cu deschiderea frontierelor si circulatia romanilor in afara granitelor. Pentru cel putin o perioda de timp in fata prietenilor din afara granitelor, imaginea cetateanului roman, ramane a unui cetatean dintr-o tara necunoscuta, despre care mitul american afirma ca este patria lui Dracula.
Altfel spus, imaginea actuala a Romaniei nu este atractiva pentru turisti sentimentul creat fiind negativ, exprima nesiguranta si poate chiar pericol.
Si descoperim acum, in plina epoca a globalizarii, ca avem nevoie de propria noastra identitate in cadrul acestui spatiu imens creat de deschiderea granitelor deoarece nu mai putem trai sau gandi doar in zona delimitata initial a teritoriului romanesc.
Pe de alta parte, intalnirea cu ceilalti semeni din alte state, oricare ar fi acestea, va începe de la imaginea stereotip asociind personajul interlocutor cu imaginea descrisa de catre ceilalti din zona acestuia de influenta.
În aceast comportament se vor decupa atat stereotipurile din care este formata imaginea prezenta a culturii romane în viziunea unor straini, dar si premisele necesare azi pentru a depasi aceste imagini si de a proclama o identitate demna de incredere.
Situatia este cu atat mai interesanta cu cat aceste stereotipuri sunt rezultatul imaginii pe care noi, ca indivizi sau exponenti ai unei natiuni, o prezentam în fata celor pe care ii intalnim.
Este imperios necesar sa identificam si sa reusim sa promovam o noua imagine - un nou “simbol indicador” pentru Romania.
In ultimile incercari nu s-a gasit un element pur romanesc definitoriu. Imaginea tarii noastre nu a fost asociata cu nici un simbol anume. Nici sarmalele si nici mamaliga nu sunt un simbol pentru Romania, asa cum vedem maslinele ca simbol al Greciei sau gulashul un indiciu clar pentru Ungaria. Nu s-a gasit nici vreun monument care sa aiba o rezonanta la fel de puternica pentru cetatenii altor tari precum Turnul din Pisa - Italia, Turnul Eiffel - Franta sau Big Ben-ul din Londra.
Putem descrie Romania ca un pamant aflat in mijlocul confluentelor civilizatiilor, ca o insula aflata intr-un imens ocean in care dimensiunile spatiului si timpului cuprind toate valurile de cultura ale imperiilor. Iar acest pamant a ramas neclintit zi dupa zi, an dupa an, secol dupa secol.
Tinut vegheat de cetatea Corvinilor, cu triumfatoarea-i intrare prin “Poarta Sarutului “ si poate cea mai simbolica imagine pentru Romania, precum o stea calauzitoare, un semn al recunostintei infinite pentru ospitalitatea acestui popor –Coloana Infinitului.
Apoi sa ne indreptam atentia catre puritatea obiceiurilor acestui popor. O mostrã de autenticitate, o creatie populara unica, Cimitirul vesel de la Sapanta aduce in amintire obiceiurile dacilor, ritualul de înmormântare ce are ca scop unic redarea sperantei in viata de apoi. Caci ce este sacru nu este si trist, la fel cum mormintele nu tin de moarte, ci de renastere.
La fel de important in viata de zi cu zi a oamenilor este cantecul specific, dandu-le acestora posibilitatea de a-si manifesta trairile prin intermediul muzicii, cantecul devenind astfel parte din ritualuri. Venirea sau nasterea unui nou membru al comunitatii, plecarea temporara sau definitiva a unui membru din popor, intampinarea unui anotimp, cu precadere, primavara, simbol al renasterii si revigorarii naturii, strangerea recoltei sau orice alte evenimente au fost prilej de bucurie sau de alinare a sufletului si mereu exprimate muzical. Si apoi cantecele specifice care incearca sa creeze idealuri pentru oamenii simpli si saraci, scotand in evidenta trasaturile demne de lauda ale unor eroi……
Despre marile imperii s-a scris si s-au dezbatut astfel de teme in toatã lumea. Atlase geografice, filme documentare sau artistice, toate vorbesc despre aceste civilizatii megalitice, misterioase, autoare ale unor realizãri tehnice si stiintifice care ne mirã si astãzi.
Insa de partea cealalta nu gasim decat o vaga umbra istorica a ceea ce a insemnat “cel mai numeros popor dupa indieni” dupa scrierea lui Herodot .
Dacã ai ajunge în Egipt nu ai putea intelege cum au fost construite piramidele la fel cum nu ai reusi sã descifrezi în laborator compozitia artistica a picturilor de la Voronet, mostenire artistica de pret a poporului nostru.
La fel cum nu s-a inteles din istorie de ce imparatul Traian a considerat necesar sa precizeze multitudinea bogatiilor ce "nu pot fi transportate in Roma".
Am putea spune ca cel ce crede ca are solutia teoretica a acestor enigme trebuie sã parcurga mii de kilometri pentru a descoperi ca fiecare popor este minunat in felul sau si fiecare civilizatie are valoarea sa pe scena mondiala ce trebuie promovata de cei ce traiesc, graiesc si simt pentru acel loc.

Pentru aceasta suntem onorati sa va alaturati noua si sa dezbatem acesta tema in viziunea dumneavoasta. Fiecare dintre noi poate contribui la identificarea si crearea unui simbol reprezentativ pentru Romania si pentru romani oriunde s-ar afla acestia!

Scris de Darius Stan

Nicolae Titulescu -Gandire diplomatică, europeană şi mondială.