Bulgaria a adoptat stratagema "A traversa marea acoperind ochiii cerului"

Stratagema isi are originea intr-o poveste din filozofia chineza legata de un imparat, Taizong (al doilea imparat al dinastiei Tang, din secolul al 7-lea).
In poveste se spune ca acest imparat, ca sa-si exinda imparatia, voia sa acapareze teritoriile de dincolo de mare. Cand a ajuns împreuna cu oastea pe malul marii, s-a speriat de suprafata imesa a acesteia si de valurile înfricosatoare. I-a întrebat pe cei din jur cum poate sa traverseze marea în conditii de securitate. Dar niciunul dintre acestia n-a stiut ce sa-i raspunda. În acel moment un potentat din partea locului a venit la el si i-a spus sa vina dupa el, ca poate sa-l ajute. Bucuros din cale afara, Taizong si ai lui l-au urmat. Peste putin timp marea a disparut. Împaratul a observat ca în fata lui erau mii si zeci de mii de case. Bogatasul l-a poftit sa intre într-o casa luxoasa, cu perdelele elegante, cu covoare frumoase, cu delicatese pe masa. Taizong, foarte multumit, a sezut la masa si a început sa deguste vinul. Peste putin timp, Taizong a observat ca perdelele încep sa se agite în bataia vantului de afara, iar casa se cutremura, ca se aude chiar zgomotul mare produs de talazuri. Speriat, l-a intrebat pe gazda ce se întampla.
Acesta i-a raspuns: „Majestatea voastra, sunteti la bordul unui vas. Traversam tocmai marea împinsi de vantul puternic." Realitatea a fost ca pentru ca împaratul sa traverseze linistit marea, slujitorii lui au aranjat planul acesta. Asa a aparut stratagema « A traversa marea acoperind ochiii cerului». Numai ca cerul de aici se refera la împarat.

Romania singura si rebela pe tema Schengen

Romania si Bulgaria trebuie sa adere la Schengen cand vor fi pregatite, intr-un an sau in trei, a declarat intr-un interviu publicat joi de Le Figaro secretarul de stat francez pentru afaceri europene.
Secretarul de stat francez pentru afaceri europene, Laurent Wauquiez, considera, intr-un interviu pentru cotidianul Le Figaro, ca intrararea Romaniei si Bulgariei in spatiul Schengen "trebuie sa se sprijine pe baze solide".
Oficialul francez prezinta, de asemenea, in interviul pentru Le Figaro, motivele care au determinat Franta si Germania sa refuze intrarea in martie a Bulgariei si Romaniei in spatiul Schengen. "Nu exista nicio indoiala: Bulgaria si Romania au vocatia de a intra in spatiul Schengen. Cele doua tari au facut eforturi importante", recunoaste secretarul de stat francez pentru afaceri europene in interviul pentru Le Figaro.
"Dar trebuie oare ca, din motive politice, sa avansam in mars fortat?", se intreaba oficicialul francez. El adauga ca o astfel de decizie are consecinte importante "pentru securitatea noastra interna". "Daca Bulgaria si Romania intra in Schengen, frontierele lor devin ale noastre. In acest caz, se pun doua probleme care necesita o dezbatere europeana", spune Laurent Wauquiez. "Una priveste controlarea fluxurilor migratorii: 75% din imigratia ilegala din Europa trece prin aceasta parte din sud-estul UE", precizeaza oficialul francez pentru afaceri europene. El mai spune ca cea de-a doua problema vizeaza criminalitatea organizata, adica traficul de droguri si de arme.
"Bineinteles, Romania si Bulgaria sunt pregatite, si-au imbunatatit tehnicile de controlare a frontierelor. Dar este suficient?", se intreaba Laurent Wauquiez. El spune ca, de exemplu, Romania a scazut cu 40% salariile vamesilor, ceea ce nu reprezinta cea mai buna garantie ca acestia sunt incoruptibili.
Oficialul a mai spus ca, dincolo de aspectele tehnice, cele doua tari nu au reusit sa elimine coruptia si criminalitatea. "Raportul Comisiei Europene subliniaza slabiciuni persistente. Schengen functioneaza cu o baza de date ultrasensibile. Daca aceasta ar ajunge in mainile crimei organizate, ar fi o adevarata bresa in dispozitivul nostru de aparare si securitate european", sustine el. "Cu cat Europa isi arata capacitatea de a asigura protectia cetatenilor, cu atat mai mare va fi aderarea fiecaruia la proiectul european", adauga oficialul francez in interviul pentru Le Figaro.
Intrebat daca decizia Frantei de a bloca aderarea Romaniei la Schengen reprezinta o masura de retorsiune in urma divergentelor din vara privind romii, oficialul mentioneaza ca "nu se pune problema sa se faca cea mai mica legatura intre cele doua subiecte". "Am intors pagina polemicilor privind romii. Avem acum o prioritate, impreuna cu Brice Hortefeux (ministrul francez de interne - n.r.) si Michèle Alliot-Marie (sefa diplomatiei de la Paris - n.r.) : sa le amelioram situatia in tara de origine", afirma oficialul francez.
Intrebat care ar fi termenul pentru aderarea Romaniei si Bulgariei la Schengen, Laurent Wauquiez a mentionat ca acest lucru se va intampla cand UE va avea toate garantiile ca Bulgaria si Romania au reusit sa elimine coruptia, criminalitatea organizata si ca frontierele lor sunt bine pazite. "Daca cele doua tari sunt pregatite intr-un an, este bine. Dar daca nu sunt gata decat in trei ani, se va intampla in trei ani", a precizat secretarul de stat francez pentru afaceri europene.
El a apreciat amanarea aderarii la Schengen este in interesul Romaniei si Bulgariei, deoarece, daca cele doua tari intra fara a fi pregatite, "acest lucru le va afecta imaginea si credibilitatea". "Noi propunem, de altfel, formarea unui grup de lucru, cat mai extins posibil, la nivel european pentru a le ajuta in aceasta perioada", a mai afirmat oficialul.
Intrebat daca apreciaza drept intempestive reactiile celor doua tari la scrisoarea trimisa de Franta si Germania, el a mentionat ca "le intelege perfect". "Sunt subiecte foarte delicate pentru aceste tari. Ele au inteles ca usa nu le este inchisa. Dar aceasta usa se va deschide doar atunci cand vom siguri ca nu se va produce o furtuna!", a punctat Laurent Wauquiez.
Intrebat daca aceasta decizie inseamna ca extinderea UE a avut loc prea repede si ca Bulgaria si Romania nu au fost pregatite in 2007 pentru aderarea la Uniunea Europeana, oficialul francez pentru afaceri europene a mentionat ca nu crede acest lucru. "In schimb, aceasta decizie vine sa sublinieze ca de acum toate etapele suplimentare trebuie sa aiba loc pe baze solide, pe criterii tehnice si obiective. Nu trebuie sa avansam prea repede. In trecut, am progresat in mars fortat, in timp ce toata lumea nu era pregatita. Cateodata, fara indoiala, au fost acceptate extinderi din motive politice. Este o convinge profunda a presedintelui republicii", a mai declarat oficialul francez.
In ceea ce priveste consecintele asupra viitoarelor extinderi ale UE, Laurent Wauquiez a mentionat ca "c eea ce este valabil pentru spatiul Schengen, este valabil si pentru intrarea in UE". "Nu se face o extindere pentru a face placere unei tari, ci pentru ca este pregatita", a conchis el.

Raspuns guvernului Bulgar : Bulgaria va reactiona diferit fata de Romania pe tema Schengen, spune Borisov
Scrisorile Frantei si Germaniei, in care se spune ca aderarea Bulgariei la Schengen ar trebui amanata, sunt fondate, a declarat premierul Boiko Borisov, care a subliniat ca tara sa va reactiona "diferit fata de vecinii romani", relateaza Focus News.
In respectivele scrisori se recomanda, de asemenea, amanarea aderarii Romaniei la Schengen.
Borisov a mai spus ca raportul MCV interimar va fi luat in calcul cand va fi discutata aderarea tarii sale la Schengen.
"Nu cred ca exista bulgar care sa fie de parere ca in tara nu exista coruptie si inefieienta judiciara. Bulgaria va reactiona diferit de vecinii romani. Avem cateva luni la dispozitie. Vom fi in masura sa asiguram suta la suta securitatea granitelor pana in martie", a subliniat premierul bulgar.
Franta si Germania au cerut oficial amanarea aderarii Romaniei si Bulgariei la Spatiul Schengen, declarand ca o astfel de aderare ar fi "prematura" daca s-ar produce in martie 2011, potrivit unei scrisori adresate comisarului pentru afaceri interne, Cecilia Malmstrom.
"Nu sunt reunite toate conditiile pentru aderarea celor doua tari in Spatiul Schengen", scriu cei doi ministri in scrisoarea pe care a putut sa o consulte RFI Romania. Ei vorbesc despre "carente", care au legatura cu securitatea si justitia, cu coruptia si criminalitatea organizata. "Nu este posibil sa nu luam in calcul aceste carente, constatate de Comisia Europeana in Mecanismul de Cooperare si Verificare", spun cei doi ministri.
Aceste carente ar putea avea consecinte grave pentru securitatea interna a Uniunii Europene, mai scriu Brice Hortefeux si Thomas de Maiziere, din cauza influentei pe care o pot avea asupra frontierei si asupra accesului la bazele de date Schengen.
Ca urmare, ignorarea defectelor observate nu ar fi nici realista, nici responsabila, conchid cei doi : "Estimam ca decizia ar trebui luata cand principalele subiecte de preocupare vor fi rezolvate, adica atunci cand vor fi facute progrese ireversibile in lupta impotriva coruptiei si a criminalitatii organizate".
In aceeasi scrisoare se recunoaste insa ca din punct de vedere tehnic, procesul aderarii Romaniei si Bulgariei la Spatiul Schengen este global pozitiv.

La raspunsul diplomatic al presedintelui bulgar Borisov, Franta si Germania raspund: Bulgaria va adera la Schengen in septembrie 2011.

Presedintele Traian Basescu a declarat marti ca pozitia oficiala a statului roman este de a nu accepta o discriminare din partea nimanui, fie ea si din partea "celor mai puternice state din UE", urmand sa incerce, ca sef de stat, sa rezolve chestiunea atat la nivel bilateral, cat si al Uniunii. "Acesta este pozitia statului roman si anume aceea ca nu vom accepta o discriminare din partea nimanui, fie ea si din partea celor mai puternice state ale UE si atentionarea ca un precedent de incalcare a tratatului de aderare a unui stat este un lucru care poate conduce la alte abuzuri in continuare, iar Romania are dreptul sa se bata pentru drepturile ei", a spus presedintele, subliniind ca Romania si-a indeplinit toate conditionalitatile de ordin tehnic.
"Apreciez ca scrisoarea celor doi ministri este un act de discriminare la adresa Romaniei", a afirmat presedintele. Seful statului a explicat ca romanii sunt discriminati din punct de vedere al drepturilor dobandite odata cu intrarea in UE, si anume dreptul de a fi parte a Spatiului Schengen.

Ministrul Romaniei de Afaceri Externe - Dragi parteneri europeni, dacă vreţi să vă faceţi şi voi datoria, sunaţi-ne!
Apoi Ministrul de externe, Teodor Baconschi, declara intr-un interviu publicat luni de "Adevarul" ca exista posibilitatea ca Romania sa denunte unilateral Mecanismul de Cooperare si Verificare pe justitie, in conditiile in care acesta devine pretext de presiune in alte domenii, cum ar fi Schengen.
Referindu-se la Mecanismul de Cooperare si Verificare, seful diplomatiei a spus ca guvernul care a finalizat negocierile de aderare a tarii noastre la UE "ne-a introdus in Uniunea Europeana cu aceasta ghiulea de picior", iar in conditiile in care acest Mecanism este folosit acum si in alte domenii, el devine un handicap.
"Si trebuie sa ne gandim foarte serios daca mai merita sa continuam acest lucru. Noi am facut progrese in reforma sistemului judiciar. Daca ele nu sunt incurajate mai departe, intr-o logica de cooperare, exista posibilitatea de a denunta unilateral Mecanismul de Cooperare si Verificare, ramanand sa informam Comisia cu privire la progresele noastre in domeniul reformei Justitiei", a declarat ministrul de externe. "Daca MCV va fi folosit nu atat ca mijloc de cooperare, ci mai curand ca pretext de presiune in alte domenii, nu avem de ce sa-l mai mentinem", a continuat Teodor Baconschi.
El a sugerat, de asemenea, ca Romania ar putea conditiona aderarea Croatiei la UE de impunerea aceluiasi mecanim de monitorizare a justitiei. "Haideti sa privim la situatia Croatiei. Noi sustinem orice extindere a Uniunii Europene in Balcanii de Vest. Dar nu putem accepta ca aceasta sa se faca fara MCV, in conditiile in care, in cazul nostru, se mentine MCV", a explicat seful diplomatiei.
In ceea ce priveste strategia pe care Romania o va aplica in incercarea de a rezolva problema pe care o are cu Franta si Germania, care se impotrivesc aderarii noastre la Schengen, Baconschi a precizat ca Bucurestiul va adopta o atitudine demna, nu se va autoculpabiliza si nici nu va intra in negocieri cu cele doua tari. "Putem spune: dragi parteneri europeni, suntem stat membru, ne-am facut datoria. Daca vreti sa va faceti si voi datoria, asa cum e scris in Tratatul de Aderare a Romaniei, sunati-ne! Pentru ca este un contract acolo: scrie ca in momentul in care vom indeplini conditiile tehnice vom adera la spatiul Schengen", a punctat ministrul de externe. El a adaugat ca aceasta varianta i se pare "corecta si demna, din punct de vedere national", pentru ca este vorba despre a "a stopa riscul oricarei discriminari intre statele membre".
In privinta Frantei, ministrul recunoaste ca, din cauza crizei, relatiile economice bilaterale au fost neglijate in ultimii ani. "Noi avem un parteneriat strategic cu obiective pe durata a cinci ani. As fi putin autocritic in legatura cu segmentul economic ale acestei cooperari. Acesta a fost neglijat in ultimii doi ani, din motive de criza economica in Romania. Aici trebuie sa revedem obiectivele si sa revenim la normal. Dar planurile nu trebuie amestecate", a declarat Baconschi, fost ambasador al Romaniei la Paris.
Dupa ce Franta si Germania au anuntat oficial ca se opun aderarii Romaniei la Schengen in martie 2011 si o conditioneaza de progresele din justitie, au existat voci care au sustinut ca supararea Frantei este legata de pierderea unor contracte economice importante in Romania, care a preferat alti parteneri in dezvoltarea unor proiecte.
In ceea ce priveste Germania, ministrul Baconschi a afirmat ca are semnale de la Berlin ca "a existat o insistenta franceza pentru cuplarea celor doi ministri de interne (care au trimis catre CE o scrisoare in care isi anunta impotrivirea fata de aderarea Romaniei si Bulgariei la Schengen - n.r.), dar Germania isi mentine promisiunea unei evaluari obiective, asa cum a fost formulata la Bucuresti de catre doamna Angela Merkel".

Bruxelles-ul îi răspunde lui Baconschi: Suprimarea MCV e o decizie a Comisiei

În mod procedural, suprimarea Mecanismului de Cooperare şi Verificare ar fi bazată pe o decizie a Comisiei Europene, după ce vor fi împlinite cele patru jaloane ale reformei justiţiei care sunt corelate", a declarat Gray pentru RFI. Acest lucru, a adăugat oficialul, „se va face prin continuarea angajamentului politic pentru reformă şi prin cooperare sporită între autorităţile române şi Comisie”. „Este însă decizia Comisiei", a explicat purtătorul de cuvânt.


Romania, condusa de timplari, fochisti si dresori de caini

Sub acoperirea diplomelor pompoase, CV-urile reale ale actualilor guvernanți ascund surprize de mari proporții, cel puțin dacă e să dăm crezare dezvăluirilor făcute de senatorul PSD Valer Marian, într-o declarație politică depusă ieri la Parlament.
Senatorul de Satu Mare se ”ocupă”, în declarația sa, numai de cîțiva demnitari din zona sa politică, ceea ce face, însă, cu atît mai spectaculoase dezvăluirile. El prezintă ceea ce numește caracatița Falcă, adică grupul de interese al influentului primar al Aradului, care ar putea fi viitorul lider al PDL, sau secretar general. ”În ultimii şase ani primarul Falcă şi-a constituit un cerc de putere personal la nivel naţional prin promovarea în funcţii cheie în diverse instituţii fundamentale ale statului a unei suite de apropiaţi şi fideli ai să din judeţul Arad . Exemple sugestive în acest sens sunt secretarul de stat Eugeniu Pistru de la Ministerul Transporturilor, preşedintele Agenţiei pentru Ocuparea Forţei de Muncă, Silviu Bian, preşedintele ANAF, Sorin Blejnar, ministrul Educaţiei, Daniel Funeriu, chestorul Alexandru Tonca, adjunct al şefului IGPR, secretarul de stat Ioan Dascălu de la MAI, ministrul Traian Igaş, şi generalul Florian Coldea, primul adjunct al directorului SRI, şeful de facto al acestei instituţii” scrie senatorul, în declarația sa.
Bombele de abia de aici încep, însă, în momentul cînd Valer Marian prezintă și meseriile de bază ale celor în cauză: ”Eugeniu Pistru a fost tinichigiu şi şofer, după care a absolvit liceul şi facultatea la distanţă (ID). Nu numai Eugeniu Pistru a avut o meserie stimată de preşedintele Traian Băsescu, ci şi alţi discipoli ai primarului Falcă: ministrul de interne Traian Igaş a fost tâmplar, preşedintele CJ Arad, fostul senator Nicolae Ioţcu, a fost fochist, deputatul Iustin Arghir Cionca a fost chelner, iar deputatul Lucian Riviş Tipei a fost dresor de câini şi patron al unei firme de bodiguarzi (care a avut contracte bănoase cu Primăria Arad)”.
Senatorul PSD oferă și alte informații interesante despre ministrul de Interne: ”Am adresat ministrului Traian Igaş o întrebare privind pregătirea sa juridică, solicitându-i să-mi comunice la ce vârstă a absolvit Facultatea de Drept, la ce formă de învăţământ universitar (la zi sau la fără frecvenţă), cu ce medie generală, precum şi dacă a fost jurist practicant (judecător, procuror, avocat, notar sau consilier juridic) şi în ce perioadă. Ministrul Igaş mi-a transmis săptămâna trecută un răspuns impertinent prin care mă trimite să consult site-urile www.igas.ro şi www.mai.gov.ro. Pe site-urile respective este menţionat doar că este licenţiat al Facultăţii de Drept a Universităţii de Vest "Vasile Goldiş" din Arad , astfel că am fost obligat să mă adresez altor surse. Astfel, am aflat că Traian Igaş este de meserie tâmplar şi că s-a remarcat ca disk-jockey în localitatea natală Pecica. Şcoala generală a absolvit-o în comuna Cristian din judeţul Sibiu , unde se spune că a rămas repetent un an. A absolvit liceul în forma de învăţământ la distanţă şi cu mare dificultate, în jurul vârstei de 30 de ani, respectiv a început studiile la liceul din Pecica şi a trebuit să se transfere la un liceu din Nădlac pentru ale finaliza. A absolvit Facultatea de Drept în jurul vârstei de 40 de ani, tot la forma de învăţământ la distanţă (fără frecvenţă), obţinând note mediocre şi având o medie generală în jur de 8. Probabil că l-a ajutat faptul că rectorul acestei universităţi îi era coleg de partid, acesta candidând în 2008 pentru un mandat de senator în judeţul Arad. După absolvirea Facultăţii de Drept, Traian Igaş nu a fost jurist practicant, nici măcar ca şi consilier juridic, deci aprecierile şi aşteptările şefului statului nu prea au acoperire. Realitatea este că ministrul de interne a absolvit o facultate de drept privată, la fără frecvenţă şi cu note mediocre, şi nu are nicio experienţă în domeniul juridic şi nici în administraţia publică în funcţii executive. Singura sa legătură în ministerul de interne este faptul că tatăl său a fost şef de post în regimul comunist în comunele Apaţa din judeţul Sibiu şi Pecica din judeţul Arad”.
Nu în ultimul rînd, Valer Marian îl acuză pe ministrul Educației, originar tot din Arad , care ”a absolvit doar 11 clase şi nu şi-a echivalat studiile liceale şi superioare în România. Un ministru care confundă cetăţenia cu naţionalitatea (a se vedea CV-ul, în care a consemnat „Naţionalite: Română, Franceză”) şi care nu şi-a învăţat propriul şi unicul copil să vorbească limba română. în ultimii 20 de ani şi discriminează elevii proveniţi din rândul populaţiei majoritare”.
Contactat de Inpolitics, Valer Marian a precizat că informațiile conținute în declarația sa politică nu sunt bulevardiere, ci obținute pe baza unor investigații serioase: ”Sunt jurist de profesie, am formație de procuror, nu îmi permit să mă joc cu vorbele, e vorba de informații verificate, unele dintre ele fiind puse la dispoziția mea chiar de către colegi de partid ai celor în cauză. Drama este că eu m-am ocupat doar de oamenii PDL din zona Aradului, dar am informații că în alte zone ale țării sunt cazuri încă și mai spectaculoase”.
Reamintim că informații similare s-au vehiculat în presă și în legătură cu alte nume marcante ale PDL, precum deputatul Costică Canacheu, președinte al Comisiei de Apărare, care are doar liceul și a fost electrician, ori Monica Ridzi, cunoscută ca fostă dansatoare prin cluburile de noapte hunedorene. Însăși fiica președintelui, Elena Băsescu, a stîrnit controverse, după ce s-a dovedit că presupusa diplomă a unei universități americane era, de fapt, un stagiu de cîteva săptămîni.


Dr. Darius Stan

Afacerile si/sau drepturile omului

Incepand de la sfarsitul anilor 1980 si inceputul decadei 1990, odata cu prabusirea Zidului de la Berlin si destramarea URSS, ordinea economica si politica mondiala a fost, pentru ceva mai mult de un un deceniu, “formulata” dupa criterii eminamente occidentale: economie de piata, adica bazata in proportie covarsitoare pe proprietatea privata, (sau chiar, in inchipuirile unor fanatici ai neoliberalismului anglo-american chiar total-doctrina “statului minimal”), mondializare, adica liberalizarea cat mai avansata a comertului si democratie de tip occidental, axata pe drepturile individuale, impusa, la nevoie nu doar prin constrangeri economice, ci chiar si prin interventii armate.

Ultimii patru cinci ani au marcat, insa, mai ales dupa izbucnirea crizei economice mondiale, rasturnarea spectaculoasa a acestei viziuni. Semne ale inconsistentei acestei abordari, de “export” cu orice chip al modelului occidental in celelalte civilizatii ale lumii, se manifestau de mult, insa ele erau sistematic minimalizate de masinaria fara cusur a presei occidentale (sau pro-occidentale din statelenon-occidentale). Argumentul lor forte, candva greu de contracarat era urmatorul: Occidentul are monopolul tehnologiei avansate si in plus detine si cele mari disponibilitati financiare din lume, astfel ca pentru a se dezvolta, o tara oarecare in curs de dezvoltare sau subdezvoltata trebuie nu doar sa se modernizeze, ci si sa se occidentalizeze in plan politic, institutional, al obiceiurilor si mentalitatilor. Aceasta teza a estompat pentru aproape zece ani si voci dintre cele mai competente din lumea occidentala care atrageau atentia asupra inadevrtentelor si chiar a riscurilor pentru securitatea mondiala pe care le incumba un astfel de “imperialism cultural” occidental. Expresia ii apartine lui Samuel Phillips Huntington, de la a carui moarte se implinesc (la 24 decembrie) doi ani, care in celebra lucrare “Ciocnirea civilizatiilor si refacerea ordinii mondiale” (1996) aducea cel putin cinci contra-argumente dintre cele mai solide: 1.a prevazut resurectia puterii ruse sub un presedinte atasat de traditionalismul rus (Vladimir Putin s-a botezat ortodox la maturitate, din convingere), cu care liderilor occidentali le va fi incomparabil mai greu sa trateze decat cu un fost comunist, 2. a ridiculizat teza cum ca tari non-occidentale precum China, Rusia, Japonia ori Iranul si chiar Brazilia sau India ar putea pune vreodata libertatea individului deasupra “ratiunii de stat” sau a apartenetei religia si traditiile lor culturale, centrate, spre deosebire de Occident, pe respectul fata de superiori, parinti, seful statului, patrie, mentori religiosi etc. 3. a evocat riscul unui conflict (care deocamdata e doar economic) inclusiv armat intre Occident si o coalitie a celorlalte lumi (el vorbeste, explicit, despre o axa chino-nipono-musulmana), 4. a subliniat cresterea importantei factorului religios-cultural in ecuatia geopoliutica mondiala, care ar castiga teren, atat in fata paradigmei geopolitice clasice, axate pe interesul exclusiv al statelor natiune, atat in plan economic, cat si, mai ales, a factorilor ideologici (mergand de la binomul capitalism-comunism pana la raportul individ-stat), 5. a intuit corect ca statele pe care le numeste “sfasiate”, nu neaparat teritorial, ci mai ales divizate ideologic intre propria identitate si dorinta de occidentalizare a unor lideri politici (Turcia, Ucraina, Mexicul si alte statele latino-americane) nu vor avea succes in demersul lor de modernizare, succes pe care, dimpotriva, il obtin regimuri autocrate in plan politic precum cele din China, Iran, Vietnam si iata, in ultimii ani Rusia lui Putin sau India, parlamentara, dar in care religia, departe de a fi separata de stat ca in Occident, joaca un rol covarsitor in viata de zi cu zi a populatiei.

Ultimii cinci ani au confirmat cat se poate de spectaculos viziunea civilizationista a politologului american, ba mai mult, teoria sa a capatat si o solida dimesniune economica.

China, Japonia, Rusia, Taiwanul, Arabia Saudita, India, Coreea de Sud, Brazilia si regiunea speciala chineza Hong Kong detin, in aceasta ordine prime noua pozitii in clasamentul mondial al rezervelor valutare din bancile centrale, unde nu figureaza dupa cum se poate vedea nicio forta geopolitica a Occidentului, ci doar Elvetia ocupa locul al zecelea. Si in planul economiei reale, raporturile de forte s-au schimbat enorm in ultimii zece ani. China este acum a doua economie a lumii inaintea Japoniei, iar influenta ei este uriasa, practic, in toate regiunile geopolitice majore: in America de Nord detine peste jumatate din datoria publica a SUA, in Asia-Pacific are cea mai importanta zona de liber schimb, reunind cele zece natiuni din ASEAN si Taiwanul, in Africa elimina incet-incet, impreuna cu India, influenta occidentala prin credite neconditionate de democratizare, in America Latina profita de ascensiunea stangii nationaliste alimentata de ostilitatea regiunii fata de SUA, in CSI isi adjudeca petrolul si gazul turkmen si kazah cu sau, mai degraba, fara acordul Rusiei, iar in Europa salveaza Grecia si Portugalia de la faliment. In sfarsit, in lumea musulmana, China ramane principalul investitor in Iranul supus sanctiunilor ONU si devine un client tot mai consistent al regatelor petroliere arabe din Golful Persic. Nici Asia de Sud nu este neglijata: Pakistanul, Nepalul, prin intermediul maoistilor si Sri Lanka, unde insurgenta tamila a fost strivita de guvernul militar cu sprijinul politic si in armament al Beijingului, alcatuiesc o veritabila “centura” in jurul Indiei, rival in Himalaza al Beijingului.

La randul ei, Rusia a revenit puternic in arena mondiala, inclusiv prin mijloace economice: scoaterea, temporara sau chiar definitiva de pe piata rusa a produselor orginiare din state membre ale UE si CSI, ostile sau incomode politic pentru Kremlin, (Polonia, Ucraina, Belarus, Georgia, Republica Moldova), amenintari cu sistarea exporturilor ruse de busteni pentru Suedia si Finlanda daca nu vor accepta trecerea conductei Nortth Stream prin apele lor teritoriale si promovarea unor relatii bune la nivel bilateral cu statele doritoare de gaz rusesc (Germania, Franta, Italia, Ungaria, Bulgaria), sunt doar cele mai semnificative exemple in acest sens.

Atitudinea occidentalilor este, asadar, oarecum diferita in cazul Rusiei si, respectiv, in cazul Chinei: daca in ce o priveste pe prima criticile referioare la reprimarea cecenilor, razboiul din Georgia, agresarea sau chiar uciderea in miezul zilei a ziaristilor trec in plan secund, cand vine vorba de China, se acorda Premiul Nobel unui opozant incarcerat al Beijingului, i se decerneaza medalii lui Dalai Lama, se descopera cazuri de sclavie a unor personae cu handicap, nu se trece cu vederea descoperirea de lapte contaminat cu melamina etc. Diferenta ce pare a indica graitor pe care dintre cele doua o considera occidentalii ca fiind principalul rival pe esichierul mondial. Doar ca, intr-un eventual conflict deschis cu interesele financiare si economice vitale ale statelor (piata de desfacere uriasa si in dezvoltare, forta de munca ieftina si calificata, credite disponibile din belsug prezente sau viitoare), drepturile omului au doar sanse teoretice de victorie.





Friday, 24 December 2010 12:49
Autor: Constantin Tranca