China este prezenta din ce in ce mai frecvent pe prima pagina a ziarelor

Sa astepti bine odihnit si pregatit inamicul obosit
China este prezenta din ce in ce mai frecvent pe prima pagina a ziarelor dar si a tuturor formelor de manifestare media. Astfel de promovari ale Beijingului in forma prezenta corespunde unei manifestari strategice bine gandite si puse la cale. Foarte aproape de aceasta practica corespunde strategiei mutarii punctelor de interes de la Washinton la Beijing. Strategia „Sa astepti bine odihnit si pregatit inamicul obosit" din Colectia strategica aparuta in China antica ne arata cat de actuala este vorba din trecut a dansului in doi. Conform acestei strategii, la care ne referim astazi, se dovedeste cum un bun comandant de oaste trebuie sa stie sa se fereasca de inamicul in plina putere si cu moralul ridicat, sa tina sub control situatia si sa atace inamicul cand acesta devine obosit si ajunge la capatul rabdarii. Aceasta strategie poate fi aplicata in special cand o oaste mai mica si slaba se intalneste cu una mai numeroasa si mai puternica.

In opinia strategilor chinezi din antichitate, odihna si oboseala se raporteaza una la alta ca ziua si noaptea din cele 24 de ore ale unei zile: Cand ziua este lunga, noaptea devine scurta si invers. In batalie, raportul dintre capacitatea de lupta a celor doua osti angajate in lupta se schimba mereu. Oastea inamica intra intr-o stare pasiva cand pierde conditiile avantajoase de care dispunea. Prin aplicarea acestei stratageme poti pune sub control situatia si castiga batalia fara sa platesti prea scump. in istoria Chinei sunt multe batalii care pot servi ca exemplu in acest sens.

In perioada celor Trei Regate, care a durat intre anii 220 si 280, generalul Guan Yu din statul Shu a fost ucis intr-un razboi cu statul Wu. Suveranul statului Shu, Liu Bei, care se infratise cu generalul, extrem de manios, a pornit o expeditie impotriva statului Wu in fruntea unei osti colosale, cu un efectiv de 700.000 de ostasi. Liu Bei a castigat in prima perioada mai multe batalii.

Suveranul statului Wu l-a numit atunci pe Lu Xun in functia de comandant-sef al armatei tarii ca sa continue razboiul cu regatul Shu. Lu Xun, desi inca tanar, cunostea perfect arta razboiului. Pe baza unei examinari atente a conditiilor existente, a decis ca oastea condusa de el sa faca o retragere strategica. Oastea statului Shu a intrat in stare pasiva, nefiind in stare sa declanseze imediat o batalie decisiva cu inamicul. asteptand mereu batalia, moralul ostasilor statului Shu a scazut din ce in ce mai mult si vigilenta lor a slabit intr-una. 6 luni mai tarziu Lu Xun a constatat ca a sosit momentul pentru lansarea ofensivei. Luata pe neasteptate, oastea statului Shu a fost zdrobita. aceasta batalie este apreciata ca un exemplu in sensul ca o oaste slaba poate birui o oaste puternica prin atacul lansat in momentul in care inamicul ajunge la capatul rabdarii si manifesta oboseala.

Se gasesc si multe exemple de aplicare a acestei stratageme in conflictele militare din epoca contemporana. in razboiul civil din China din anii 30 ai secolului trecut, armata populara condusa de Partidului .Comunist. Chinez avea un efectiv mult mai mic si o dotare mult inferioara fata de armata partidului Kuomintang, aflat la putere. Mao Zedong a elaborat in urma examinarii conditiilor concrete teoria razboiului de partizani, care se exprima in felul urmator: Cand inamicul avanseaza, ne retragem! Cand inamicul se opreste, il hartuim! Cand inamicul incearca sa evite batalia, il atacam! Cand inamicul se retrage, il urmarim!" Prin aplicarea acestei teorii, armata comunista a castigat multe batalii importante. Teoria razboiului de partizani isi gaseste expresia tocmai in a astepta bine odihnit si pregatit inamicul obosit si a transforma conditiile dezavantajoase in avantaje. La aplicarea acestei stratageme, important este sa pui sub control situatia, sa lansezi atacul in momentul oportun, sa manipulezi inamicul fara sa fii manipulat de acesta din urma. De aceea, expreisa a astepta nu trebuie inleasa gresit ca e vorba de o asteptare pasiva.

Strategia „Sa astepti bine odihnit si pregatit inamicul obosit" poate fi insusita cu usurinta, dar nu si aplicata usor in practica. Vrei sa fii bine odihnit si pregatit ca sa ataci inamicul obosit, dar asa vrea si inamicul. in ultima instanta, numai cel care detine initiativa poate aplica aceasta strategie. Se considera ca strategia poate fi aplicata nu numai in confruntarile militare, dar si in concurenta comerciala din epoca noastra. in aplicarea ei se cere ca la negocierile comerciale sa mentii o stare psihica normala, sa ai rabdare, sa nu te lasi momit de favoruri marunte. Numai in felul acesta poti obtine ce doresti cu adevarat.

Secretarul american al Apararii, Robert Gates, se afla in vizita la Beijing
1. Coreea de Sud respinge oferta de dialog a Nordului
Coreea de Sud a respins o noua oferta de dialog lansata de Coreea de Nord. Conducerea statului comunist trebuie sa dovedeasca inainte ca este serioasa cu privire la renunţarea la programul nuclear, a precizat ministerul apararii de la Seul. Mai mult, guvernul sud-coreean asteapta de la Phenian raspunsuri responsabile in legatura cu tirul de artilerie din noiembrie asupra insulei sud-coreene Yeonpyeong si cu scufundarea unei nave de razboi sud-coreene in martie anul trecut. Nordul continua sa nege ca ar fi responsabil pentru scufundarea navei, soldata cu moartea a 46 de marinari sud-coreeni.

2.China si SUA vizeaza imbunataţirea relaţiilor militare

China si SUA doresc sa-si imbunataţeasca relaţiile militare, domeniu in care raporturile dintre cele doua mari puteri au fost tensionate in ultimii ani. Secretarul american al apararii, Robert Gates, aflat in vizita la Beijing, i-a spus omologului sau chinez, Liang Guanglie, ca diferendele dintre cele doua ţari pot fi rezolvate pe calea dialogului. Conducerea Republicii Populare a intrerupt in urma cu un an contactele militare cu Washingtonul, dupa vânzarile americane de arme catre Taiwan. Ministrul chinez al apararii a respins in acest context acuzaţiile potrivit carora noile iniţiative ale Beijingului de modernizare a forţelor armate ar reprezenta o ameninţare pentru alte ţari. Alte subiecte pe care Robert Gates le va aborda in timpul vizitei de patru zile in China sunt dosarele nucleare iranian si nord-coreean.

3.Secretarul american al Apararii, Robert Gates, se afla in vizita la Beijing, unde are programata o intâlnire cu omologul sau chinez. Un subiect interesant pentru SUA ar fi recentele dezvoltari de armament ale Chinei.
Strainii carora li se permite sa-si faca o imagine despre activitatea Armatei Eliberarii Poporului, asista, cu toţii, la aceleasi manevre inofensive, precum exerciţiile de antrenament ale tinerilor recruţi pentru intervenţii in caz de calamitate. Despre vizionarea celor mai moderne echipamente militare, precum noul avion invizibil, nu poate fi vorba. Raspunsul Ministerului de Externe de la Beijing, referitor la acest subiect, a fost evaziv: "China urmareste o dezvoltare pasnica. Urmarim o politica militara defensiva si nu ameninţam nicio ţara".

4.Modificarea prioritaţilor strategice

in domeniul tehnologiei militare, China este cu zece - douazeci de ani in urma SUA. in ultimii ani, bugetul alocat armatei creste constant cu zeci de procente. Anul trecut, China a cheltuit oficial 80 de miliarde de dolari pentru armament, mult mai puţin decât Statele Unite, dar cifra reala este probabil mult mai mare. Cea mai numeroasa armata a lumii este in curs de modernizare. intenţiile strategice ale Chinei sunt insa neclare. Despre ambiţii globale nu poate fi vorba, este de parere Bates Gill, directorul institutului internaţional de Cercetare pentru Pace din Stockholm (SiPRi), care a identificat anumite modificari ale prioritaţilor strategicein ultimii ani:

"Constatam renunţarea la scenariile pericolelor terestre, ca de pilda fosta URSS, india sau Vietnam, in favoarea temerilor legate de ameninţari din aer sau de-a lungul coastelor din estul Chinei. Aceste aspecte impun reorientarea armatei chineze, care a neglijat oarecum pâna in prezent asemenea ameninţari".

5.Noul gardian in Oceanul Pacific?

Anumite surse de informaţii semnaleaza intenţia Chinei de a-si procura un portavion propriu. Se pare, de asemenea, ca Beijingul ar fi dezvoltat o racheta balistica anti-vapor. Noile tipuri de armament ar putea insemna o confruntare cu SUA, puterea care vegheaza asupra ordinii in largul Oceanului Pacific. Pentagonul se teme chiar ca Beijingul ar putea ingradi libertatea de miscare a americanilor in apele Pacificului. Eforturile Chinei de a se impune drept noua putere militara sunt privite cu neincredere si de catre aliaţii regionali ai Statelor Unite - Japonia si Coreea de Sud.

Robert Gates, secretarul american al Apararii, va prezenta, in cadrul vizitei sale la Beijing, sugestii de soluţionare a tensiunilor si conflictelor din regiune inca inainte ca acestea sa izbucneasca, anume prin mai multa transparenţa si dialog. Si Beijingul este interesat, inaintea vizitei presedintelui Hu Jintao la Washington, de saptamâna viitoare, intr-o atmosfera biletarala pozitiva. Aceasta cu siguranţa ca nu va implica insa oferirea de informaţii referitoare la avionul invizibil.

5. O poveste de succes: parteneriatul economic sino-german
Vicepremierul chinez Li Keqiang, potenţial succesor al premierului Wen Jiabao, aflat intr-o vizita in Germania, scrie intr-un articol pentru Süddeutsche Zeitung ca economiile Germaniei si Chinei sunt complementare.
Intr-adevar, in toiul crizei economice si financiare, cele doua ţari s-au dovedit a fi o combinaţie eficienta.

Achim Haug, expert pentru spaţiul Asia-Pacific in cadrul Germany Trade and invest, a subliniat: "Echipa Germania si China va coopera excelent si in continuare. Poate ca procentele gigantice de crestere se vor mai reduce, dar cresterea va continua." Haug nu este singurul optimist in privinţa perspectivelor de cooperare dintre China si Germania. Si Jörg Krämer, economist-sef al Commerzbank, este incântat de mai multa vreme de ceea ce el numeste "noua axa de crestere intre Berlin si Beijing".
Mai ales pentru Germania, cooperarea cu China s-a dovedit un mare noroc. Graţie giganticului program de stimulare a economiei, dotat cu multe sute de miliarde, China a depasit rapid efectele crizei, reusind sa obţina si in 2010 o crestere de aproximativ 10 la suta. De aceasta crestere profita toate ramurile industriei germane. industria electronica, de pilda, datoreaza cresterea cu 12 la suta a cifrei de afaceri numeroaselor comenzi venite din China. Constructorii de automobile VW, Daimler si BMW si-au dublat vânzarile in cea mai populata ţara de pe glob. industria chimica, in primul rând concernele Bayer, BASF si Lanxess, profita de faptul ca Republica Populara a devenit un important importator de material plastic si produse chimice.
Relaţiile economice dintre cele doua ţari au devenit in totalitate cu mult mai strânse graţie crizei, daca se poate spune asa. Pentru prima data, China a ajuns sa ocupe locul intâi pe lista ţarilor de provenienţa a marfurilor importate de Germania, ţara asiatica devenind si cel mai important partener comercial al Republicii Federale din afara UE. invers, pentru China, Germania este cel mai important investitor din Europa.
Parteneriatul de succes germano-chinez nu se va incheia prea rapid, fiindca in martie la Beijing va fi adoptat noul plan cincinal. Accentul se pune in acest plan pe dezvoltarea durabila. O componenta importanta va fi economisirea energiei si resurselor ceea ce va face ca tehnologiile favorabile mediului sa fie la mare cautare. Expertul Achim Haug a precizat: "China este o piaţa uriasa pentru tehnologia ecologica, si aici firmele germane se situeaza pe primul loc in lume. Apoi, se preconizeaza inbunataţirea infrastructurii de transport in marile orase, inclusiv cai ferate de mare viteza si aeroporturi. Peste tot exista mari sanse pentru furnizorii de subansamble. China tocmai vrea sa-si transforme baza industriala mizând pe inovaţie. Masinile, echipamentele si instalaţiile performante pot fi livrate de Germania. Potenţialul pentru cooperarea bilaterala se intinde cu usurinţa peste urmatoarele doua decenii."
Noul plan de dezvoltare pentru urmatorii cinci ani al Chinei prevede desparţirea de o economie axata pe export si bazata pe investiţii, si stimularea consumului intern. Fiindca puterea de cumparare le creste continuu, din ce in ce mai mulţi chinezi devin interesaţi de marfurile de calitate "Made in Germany". Astazi deja, patru din cinci masini de lux sunt in China de fabricaţie germana. Experţii se asteapta ca piaţa chineza a automobilelor de lux sa absoarba pâna in 2015 o cantitate dubla faţa de cea de acum, anume 600.000 de unitaţi. De aceea nu trebuie sa mire ca BMW, Daimler si Audi vor sa-si extinda masiv capacitaţile de producţie din China.

Dr. Darius Stan