marți, 8 septembrie 2009

Scandalul Rüttgers - reactii germane, tacere româneasca

 
O înregistrare video lansata pe You Tube de membrii tineretului social-democrat german a stârnit o furtuna politica ale carei valuri au ajuns pâna în România: Jürgen Rüttgers, premierul landului Renania de Nord - Westfalia, a facut, la Duisburg, în cadrul unui miting electoral, remarci jignitoare la adresa muncitorilor din România. Crestin-democratii au vorbit despre o scapare nefericita. Din pacate, lucrurile stau altfel.
 
Declaratiile de la Duisburg ale primului ministru al landului Renania de Nord – Westfalia, Jürgen Rüttgers, nu au fost chiar o „scapare nefericita”, cum reiesise din încercarile liderilor crestin-democrati de dezamorsare a scandalului. Rüttgers a repetat acelasi discurs la adresa muncitorilor din România si cu ocazia unui alt miting, sustinut la Münster, în cadrul aceleiasi campanii pentru alegerile locale desfasurate duminica trecuta.
Înregistrarea discursului electoral de la Münster a aparut pe YouTube la putine ore dupa o prima postare ce reda discursul de la Duisburg. Cuvintele, doar, au fost altele - mesajul fiind identic:
"Pur si simplu nu o scot la capat cu productia. In România nu vin muncitorii, ca muncitorii nostri, în Renania de Nord - Westfalia, dimineata la ora sapte si nu ramân cât dureaza productia - facând la nevoie ore suplimentare. Vin când vor si pleaca la fel, când vor - si de aceea nici nu reusesc sa termine telefoanele". Referirea, lesne de înteles - transferul fabricii Nokia de la Bochum la Jucu, în judetul Cluj.
"Campanie electorala de carciuma"
Conform unor ziare germane, Rüttgers ar fi folosit aceiasi idee si cu o a treia ocazie, tot la un miting electoral, la care a fost prezenta însasi cancelara Angela Merkel.
Intre timp, tot mai multi politicieni germani – din tabere, desigur, adverse lui Rüttgers – se declara public scandalizati de tenta xenofoba pe care a prins-o discursul populist al premierului conservator de la Düsseldorf.
Candidatul social-democratilor la functia de cancelar federal, Frank-Walter Steinmeier, aflat si el în turneu electoral – chiar la Duisburg – a apreciat ca rusinoasa jignirea adusa românilor. Astfel de discursuri sunt apa la moara extremistilor, a punctat social-democratul.
Ulterior, în Leipziger Volkszeitung, Steinmeier a calificat drept "rasism pur" ceea ce, la rândul sau, Georg Gysi, parintele spiritual al noii stângi, post-comuniste, a numit ca fiind "periculos si jalnic". Este, a conchis Gysi, "o campanie electorala de cârciuma, cu sloganuri xenofobe".
Tacere la CDU si Bucuresti
Sambata, candidata ecologistilor la functia de sef al Guvernului, Renate Künast, îi ceruse cancelarei Angela Merkel sa se distanteze de „rasistul” si „recidivistul” Rüttgers - care detine si vicepresedintia Uniunii Crestin-Democrate. La sfârsitul saptamânii, însa, reuniunea de campanie a liderilor CDU a scos la iveala o Angela Merkel stându-i alaturi sefului din Renania de Nord - Westfalia. Subiectul a fost, pur si simplu, ocolit, la întâlnirea staffului conservator.
Interesant este ca, deocamdata, nici Bucurestii nu au reactionat în vreun fel la afirmatiile jignitoare aduse poporului român - în aceeasi saptamâna în care Guvernul condus de Emil Boc s-a aflat la un pas de o criza diplomatica de amploare, atunci când ministrul de Externe, Cristian Diaconescu, anuntase ca îsi anuleaza vizita la Haga pentru critici - percepute ca fiind jignitoare - aduse de Olanda responsabililor cu reforma Justitiei românesti.
Autor:CristianŞtefanescu
Redactor: Petre M. Iancu

Niciun comentariu:


Coloana Infinitului

Persoane interesate

Romania intre mit si adevar. Ajuta-ne sa te identificam Romania!

Ca multe alte lucruri în aceasta tara, dezbaterile în jurul conceptului de imagine de tara, cat si implementarea solutiilor gasite au fost în principal tratate superficial pe un plan secund.
Migrand de la zona plina de patriotism, inainte de 1989, in care mitul romanului apreciat ca fiind extraordinar in tot si toate a fost distrus odata cu deschiderea frontierelor si circulatia romanilor in afara granitelor. Pentru cel putin o perioda de timp in fata prietenilor din afara granitelor, imaginea cetateanului roman, ramane a unui cetatean dintr-o tara necunoscuta, despre care mitul american afirma ca este patria lui Dracula.
Altfel spus, imaginea actuala a Romaniei nu este atractiva pentru turisti sentimentul creat fiind negativ, exprima nesiguranta si poate chiar pericol.
Si descoperim acum, in plina epoca a globalizarii, ca avem nevoie de propria noastra identitate in cadrul acestui spatiu imens creat de deschiderea granitelor deoarece nu mai putem trai sau gandi doar in zona delimitata initial a teritoriului romanesc.
Pe de alta parte, intalnirea cu ceilalti semeni din alte state, oricare ar fi acestea, va începe de la imaginea stereotip asociind personajul interlocutor cu imaginea descrisa de catre ceilalti din zona acestuia de influenta.
În aceast comportament se vor decupa atat stereotipurile din care este formata imaginea prezenta a culturii romane în viziunea unor straini, dar si premisele necesare azi pentru a depasi aceste imagini si de a proclama o identitate demna de incredere.
Situatia este cu atat mai interesanta cu cat aceste stereotipuri sunt rezultatul imaginii pe care noi, ca indivizi sau exponenti ai unei natiuni, o prezentam în fata celor pe care ii intalnim.
Este imperios necesar sa identificam si sa reusim sa promovam o noua imagine - un nou “simbol indicador” pentru Romania.
In ultimile incercari nu s-a gasit un element pur romanesc definitoriu. Imaginea tarii noastre nu a fost asociata cu nici un simbol anume. Nici sarmalele si nici mamaliga nu sunt un simbol pentru Romania, asa cum vedem maslinele ca simbol al Greciei sau gulashul un indiciu clar pentru Ungaria. Nu s-a gasit nici vreun monument care sa aiba o rezonanta la fel de puternica pentru cetatenii altor tari precum Turnul din Pisa - Italia, Turnul Eiffel - Franta sau Big Ben-ul din Londra.
Putem descrie Romania ca un pamant aflat in mijlocul confluentelor civilizatiilor, ca o insula aflata intr-un imens ocean in care dimensiunile spatiului si timpului cuprind toate valurile de cultura ale imperiilor. Iar acest pamant a ramas neclintit zi dupa zi, an dupa an, secol dupa secol.
Tinut vegheat de cetatea Corvinilor, cu triumfatoarea-i intrare prin “Poarta Sarutului “ si poate cea mai simbolica imagine pentru Romania, precum o stea calauzitoare, un semn al recunostintei infinite pentru ospitalitatea acestui popor –Coloana Infinitului.
Apoi sa ne indreptam atentia catre puritatea obiceiurilor acestui popor. O mostrã de autenticitate, o creatie populara unica, Cimitirul vesel de la Sapanta aduce in amintire obiceiurile dacilor, ritualul de înmormântare ce are ca scop unic redarea sperantei in viata de apoi. Caci ce este sacru nu este si trist, la fel cum mormintele nu tin de moarte, ci de renastere.
La fel de important in viata de zi cu zi a oamenilor este cantecul specific, dandu-le acestora posibilitatea de a-si manifesta trairile prin intermediul muzicii, cantecul devenind astfel parte din ritualuri. Venirea sau nasterea unui nou membru al comunitatii, plecarea temporara sau definitiva a unui membru din popor, intampinarea unui anotimp, cu precadere, primavara, simbol al renasterii si revigorarii naturii, strangerea recoltei sau orice alte evenimente au fost prilej de bucurie sau de alinare a sufletului si mereu exprimate muzical. Si apoi cantecele specifice care incearca sa creeze idealuri pentru oamenii simpli si saraci, scotand in evidenta trasaturile demne de lauda ale unor eroi……
Despre marile imperii s-a scris si s-au dezbatut astfel de teme in toatã lumea. Atlase geografice, filme documentare sau artistice, toate vorbesc despre aceste civilizatii megalitice, misterioase, autoare ale unor realizãri tehnice si stiintifice care ne mirã si astãzi.
Insa de partea cealalta nu gasim decat o vaga umbra istorica a ceea ce a insemnat “cel mai numeros popor dupa indieni” dupa scrierea lui Herodot .
Dacã ai ajunge în Egipt nu ai putea intelege cum au fost construite piramidele la fel cum nu ai reusi sã descifrezi în laborator compozitia artistica a picturilor de la Voronet, mostenire artistica de pret a poporului nostru.
La fel cum nu s-a inteles din istorie de ce imparatul Traian a considerat necesar sa precizeze multitudinea bogatiilor ce "nu pot fi transportate in Roma".
Am putea spune ca cel ce crede ca are solutia teoretica a acestor enigme trebuie sã parcurga mii de kilometri pentru a descoperi ca fiecare popor este minunat in felul sau si fiecare civilizatie are valoarea sa pe scena mondiala ce trebuie promovata de cei ce traiesc, graiesc si simt pentru acel loc.

Pentru aceasta suntem onorati sa va alaturati noua si sa dezbatem acesta tema in viziunea dumneavoasta. Fiecare dintre noi poate contribui la identificarea si crearea unui simbol reprezentativ pentru Romania si pentru romani oriunde s-ar afla acestia!

Scris de Darius Stan

Nicolae Titulescu -Gandire diplomatică, europeană şi mondială.