Acord climatic neaprobat la summitul de la Copenhaga

Conferinta climatica de la Copenhaga s-a încheiat, reusind sa evite esecul în ultima clipa. Dupa o ultima sedinta-maraton, care a avut loc în cursul noptii, delegatii din 193 de tari au anuntat într-o declaratie finala ca au luat act de asa-numitul Acord de la Copenhaga, fara a-l adopta însa. Documentul este rezultatul negocierilor dintre presedintele american, Barack Obama, premierul chinez, Wen Jiabao si Uniunea Europeana. Mai multe tari în curs de dezvoltare au criticat însa dur acordul. Acesta nu poate fi aprobat decât prin consens, iar în conditiile actuale vor fi mentionate tarile care îl accepta si cele care îl resping, fara a se mai efectua deocamdata un vot asupra textului final.

Argumentele economice elaborarii actului de la Copenhaga

Actiunile la scara globala sunt dificile cât timp exista interese nationale puternice. Avangarda unei politici climatice mondiale combate acest neajuns prin prezentarea unor argumente economice si stiintifice
În capitala Danemarcei toti au venit cu ganduri bune. Oaspeti de onoare, sefi de stat si de guvern, membri ai delegatiilor, ai organizatiilor non-guvernamentale, ai ONU, observatori si activisti ai mediului, oameni de stiinta, economisti, etc.
Printul Charles, mostenitorul tronului Marii Britanii, a declarat la Copenhaga: „În timp ce sistemele care fac posibila salvgardarea vietii pe planeta noastra încep sa intre în colaps si propria noastra supravietuire începe sa fie pusa sub semnul întrebarii, trebuie sa ne gândim la faptul ca ai nostri copii si nepoti nu vor întreba ce a spus generatia noastra ci ce a reusit sa faca. Haideti sa gasim un raspuns la aceste chestiuni, de care sa fim mândri.”
În ciuda faptului ca oamenii de stiinta au calculat de mult câte gaze responsabile pentru efectul de sera mai pot fi emanate pentru a mentine efectul de încalzire sub plus doua grade celsius, sau chiar 1,5 , drumul care trebuie urmat nu este atât de clar.
Limpede este însa, ca o economie ecologica si durabila ar trebui sa arate cu totul altfel decât economia globala de astazi. Este vorba nici mai mult nici mai putin decât despre sfârsitul economiei întemeiate pe carburantii fosili.
Pentru multe tari în curs de dezvoltare si pentru majoritatea organizatiilor non-guvernamentale se anunta nevoia unei schimbari de sistem. Kumi Naidoo, coordonator al actiunii tictac, si presedinte al organizatiei Greenpeace International, a reprodus un citat al lui Albert Einstein, care se potriveste situatiei în care ne aflam.
„Atunci când esti confruntat cu o problema cu adevarat mare, cu o criza veritabila, aceasta nu poate fi rezolvata cu ajutorul acelorasi idei, institutii si modele de gândire care au generat criza. Este necesar un mod nou, diferit de gândire.”
Kumi Naidoo a continuat: „daca vrem sa asiguram fiecarui om de pe pamânt un standard de viata similar cu al locuitorilor tarilor industrializate, am avea nevoie de opt planete cum este pamântul. Nu le avem pe acestea. Si, la prezenta reuniune la vârf nu exista un plan B. Avem un singur pamânt si trebuie sa recunoastem ca resursele sale sunt limitate si ca trebuie sa împartim mai echitabil aceste resurse.”
Între timp, si statele industrializate au realizat ca ne aflam cu totii în aceeasi barca, fiind siliti sa actionam împreuna. Acest fapt a fost subliniat în alocutiunea rostita în fata plenului si de cancelarul german Angela Merkel:
„Trebuie sa ne ajutam reciproc, trebuie de asemenea sa fim pregatiti sa ne schimbam modul de viata. De aceea tehnologia este atât de importanta, de aceea este energia regenerativa atât de importanta, de aceea este atât de importanta realizarea faptului ca traim pe o planeta, ca saracia unuia va fi si saracia celuilalt dupa o anume perioada de timp.”
Introrcandu-ne la Protocolul de la Kyoto ce a fost semnat in decembrie 1997, de catre 161 de tari, acordul stabilea termenii de punere sub control a gazelor ce cauzeaza efectul de sera si totodata schimbarile climatice majore ale Terrei. Protocolul de la Kyoto isi propunea ca pana in 2012, cantitatea medie de gaze cu efect de sera sa fie redusa cu 5,2% fata de 1990. Dioxidul de carbon, metanul, oxidul de azot, hidrofluorocarburile, perfluorocarburile si hexafluorurile de sulf sunt gazele mentionate ca nocive pentru sanatatea planetei. Cu toate acestea liderii statelor celor mai poluante, China, SUA, Rusia, dar si altii au ajuns, la sfârsitul acestei saptamâni, la un acord istoric cu privire la reducerea încalzirii globale, în cadrul Summitului APEC (Forumul pentru Cooperare Economica în zona Asia-Pacific) de la Sydney, Australia. Criticii sustin însa ca obiectivele stabilite de mai-marii lumii sunt vagi, neangajante si departe de tintele precise stabilite de catre Protocolul de la Kyoto, informa la acea vreme Agentia France Presse.
Presedintele american George W. Bush, presedintele Chinei Hu Jintao si cel al Rusiei Vladimir Putin au reusit sa isi puna de acord viziunile deseori contradictorii si sa adopte „Declaratia de la Sydney” asupra schimbarilor climaterice. „Declaratia” cere statelor membre APEC sa stabileasca obiective voluntare, dar neangajante, pentru reducerea emisiilor poluante, concomitent cu îmbunatatirea eficientei energetice si marirea suprafetelor împadurite.
Liderii din tarile din zona Asia-Pacific au convenit sa adopte ca „scop pe termen lung” reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera, a anuntat cu bucurie premierul australian, John Howard. Oficialul a precizat ca cei 21 de lideri, reuniti la Sydney, au convenit cu privire la nevoia ca toate tarile, atât cele aflate în curs de dezvoltare, cât si cele dezvoltate, sa contribuie pe masura capacitatilor proprii si a circumstantelor la reducerea gazelor cu efect de sera.
„Îmi face placere sa anunt ca, în Declaratia de la Sydney, liderii au actionat pentru a ajunge la un nou consens international”, a afirma primul ministru Australiei, Howard , la sfârsitul primei zile a summitului. „Suntem seriosi cu privire la tratarea într-o maniera sensibila, compatibila cu nevoile economice diferite, marea provocare a schimbarii climatice”, a adaugat premierul australian, care s-a declarat constient ca nu a fost stabilit un calendar ferm, dar a subliniat ca summitul a realizat „ceea ce era de neconceput în urma cu sase luni”, anume sa-i aduca pe liderii Chinei, Rusiei si Statelor Unite pe aceeasi pozitie în ceea ce priveste încalzirea globala.
Desi unii observatori critica maniera neangajanta în care a fost întocmita „Declaratia”, alti experti sunt de parere ca acest document ar putea aduce un plus de greutate discutiilor pe marginea unui „protocol post-Kyoto”. Totusi o serie de întâlniri pe aceasta tema au avut loc la Washington, New York si insula indoneziana Bali, în conditiile în care Protocolul de la Kyoto expira.
În vreme ce discutiile pe marginea schimbarilor climaterice aveau loc în interiorul cladirii Operei din Sydney, 10.000 de persoane au protestat pe strazile din capitala australiana. Manifestantii i-au acuzat pe George Bush si pe John Howard de comiterea unor crime de razboi si au scandat „Howard, Bush, SUA, câti copii ati ucis astazi?”.
Printre demonstranti s-au numarat si militanti ecologisti, nemultumiti ca participantii la summit au adoptat o declaratie fara putere de constrângere.

In Romania domeniul energiilor regenerabile, ignorat de majoritatea factorilor de decizie
Factorii de decizie in privinta dezvoltarii domeniului energiilor regenerabile au atitudine de detasare fata de acest sector, fiind preocupati de alte subiecte, a declarat recent Nicolae Olariu, presedintele Asociatiei patronale Surse noi de energie, (SUNE/APSNE), in deschiderea Forumului destinat sectorului surselor regenerabile, care a fost gazduit recent de Palatul Parlamentului.

„Din punctul nostru de vedere, domeniul energiilor regenerabile este unul strategic pentru Romania“, a declarat Olariu.
Acesta considera ca Romania trebuie sa se alinieze la regulile europene, iar asta trebuie sa se intample „indiferent daca ne place sau nu“; o prima etapa pentru autoritati este anul 2020, termen pana la care trebuie sa raportam o scadere a emisiilor de gaze cu efect de sera cu 20%, informeaza Agerpres.
Aceeasi tendinta a discursului a avut-o si ambasadorul Marii Britanii in Romania, Robin Barnett, care declara intr-o conferinta internationala ca „este nevoie de concentrarea pe investitii in energii regenerabile si pe stimularea cercetarii in domeniul tehnologiilor verzi. De asemenea, domeniul stocarii si captarii emisiilor de carbon poate genera noi si noi locuri de munca. In acest sector, numai in Marea Britanie au fost create circa 900.000 de locuri de munca“.
Conform Inventarului national de gaze cu efect de sera, intocmit de Ministerul mediului, in perioada 1989-2007, scaderea emisiilor de CO2 (de la 193,307.70 Gg in 1989, la 110,883 Gg in 2007) se datoreaza reducerii cantitatii de combustibil fosil utilizat in sectorul energetic, drept consecinta a declinului activitatii.
Totodata, statistica Agentiei europene de mediu (AEM) releva faptul ca sectorul energetic este cel mai important din Romania, acesta fiind responsabil, in 2007, pentru generarea a 68,3% din gazele cu efect de sera.
Romania detine un surplus de 200 milioane certificate de emisii de bioxid de carbon (CO2), vanzarea acestuia putand aduce la bugetul de stat aproximativ doua miliarde de euro pana in anul 2015, potrivit specialistilor in domeniu.
Cu toate acestea, specialistii considera ca momentul unei astfel de tranzactii nu ar fi prielnic, deoarece vanzarea certificatelor de CO2 nu garanteaza o economisire rapida la bugetul de stat.
In urma Protocolului de la Kyoto, Romania are dreptul sa vanda un surplus de maximum 200 milioane certificate de CO2.
Conform aceluiasi document, fiecare stat semnatar isi asuma obligatia sa nu depaseasca o anumita cantitate de emisii de CO2 in perioada 2008-2012, diferenta fata de tinta fixata putand fi valorificata prin vanzarea de certificate catre alte tari care nu reusesc sa-si atinga tinta.
Romania, una dintre tarile care participa la sistemul european de tranzactionare a cotelor emisiilor de bioxid de carbon, in urma Protocolului de la Kyoto, s-a clasat, in 2008, pe locul noua in Uniunea Europeana, dupa cotele alocate, respectiv 70,65 milioane tone CO2 echivalent, potrivit datelor Comisiei europene. Emisiile de bioxid de carbon verificate ale Romaniei au scazut, anul trecut, cu 8,7% fata de 2007, la 63,5 milioane tone, iar numarul instalatiilor a urcat cu 3,3 procente, la 252.
A doua sesiune de tranzactionare a EU ETS a inceput la 1 ianuarie 2008 si va continua timp de cinci ani, pana la 31 decembrie 2012. In acest interval, tarile industrializate trebuie sa atinga tintele de emisii convenite prin Protocolul de la Kyoto. Incepand cu 1 ianuarie 2013, sistemul de tranzactionare a emisiilor va fi reformat in mod substantial.
Potrivit raportului CE, in 2008, cele mai multe alocari gratuite le-au primit Germania (388,7 milioane tone CO2 echivalent), Marea Britanie (213,5 milioane tone) si Italia (211,7 milioane tone), iar cele mai putine, Malta (2,1 milioane tone), Luxemburg (2,5 milioane tone) si Letonia (2,9 milioane tone).
Vanzarea certificatelor de emisii de CO2 are loc pe burse, iar preturile variaza in functie de cerere si oferta. Cel mai mare pret a fost de peste 30 de euro pe tona, iar cel mai scazut, de jumatate de euro pe tona.
ANRE intarzie sa prezinte modificarile la Legea 220/2008
„Daca Autoritatea nationala de reglementare in domeniul energiei (ANRE) nu a reusit sa prezinte in termen modificarile la Legea 220/2008, este ireal sa credem ca va reusi acest lucru in doua saptamani, cat a mai ramas pana la data limita. Comisia nu va accepta modificari care sa afecteze investitiile in acest domeniu“, a afirmat Silvia Vlasceanu, consilier pe probleme de energie la Comisia de economie si industrie din Camera deputatilor, in timpul discutiilor ce au avut loc in cadrul recentului forum pe teme de energie regenerabila.
Tot pe acest subiect, vicepresedintele SUNE/APSNE, Liviu Bat, a inaintat ideea ca sunt prea multe amendamente la Legea 220, fapt pentru care ANRE s-a pierdut in amanunte: „In loc sa amendam Legea 220, mai bine facem cateva texte de lege separate, care sa se refere strict la subiectele stringente in domeniul energiilor regenerabile. Parerea mea este ca ne pierdem in amendamente.“
Bat a adaugat ca „sistemul de certificate verzi este periculos, daca tinem seama ca cele doua companii transnationale CEZ si Enel isi construiesc, deja, separat parcuri eoliene. Daca aceste companii isi ating tinta de certificate verzi, restul operatorilor mici nu vor mai avea cui sa le mai vanda“.
In cadrul discutiilor din cadrul forumului, presedintele Asociatiei pentru Microhidroenergie (ARMHE), Bogdan Popa, a declarat ca Legea 220 privind stabilirea sistemului de promovare a producerii de energie electrica din surse regenerabile trebuie simplificata, la fel ca si Ghidul solicitantului axat pe aceeasi tema: „Legea nr. 220 din 27.10.2008 este greoaie, in timp ce Ghidul solicitantului finalizat la 19 august 2008 se pierde in amanuntele celor 132 de pagini pe care le contine.“
La randul sau, Eugen Vargolici, prim-vicepresedinte al Asociatiei romane de microhidroenergie (ARME) a sustinut ideea ca domeniul resurselor de energie regenerabila este trecut prea usor cu vederea de catre actualii guvernanti, chiar daca acest tip de energie necesita investitii extrem de mari.
In Romania, la ora actuala, din punct de vedere operational, sistemul de promovare a resurselor regenerabile consta in alocarea de cote obligatorii de energie si certificate verzi, prevazute in Legea 220/2008.
Potrivit Ministerului economiei (ME), prin normele metodologice referitoare la aplicarea Legii 220/2008, si anume HG pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei electrice din surse regenerabile, se prevede ca, la nivel investitional, exista posibilitatea finantarii din fonduri structurale a proiectelor de producere a energiei alternative.
Totodata, prin HG nr. 1.535/2003, ME a promovat „Strategia de valorificare a surselor regenerabile de energie“, prin care se asigura cadrul legal privind promovarea acestui tip de energie.
Conform estimarilor ME, in anul 2010, la nivel national, consumul de energie electrica din surse regenerabile va reprezenta 33% din consumul intern brut de energie electrica al Romaniei, adica aproximativ 11% din consumul total de energie.
Potrivit unui studiu realizat de Administratia meteorologica nationala (ANM), la nivelul anului 2008, energia eoliana produsa in Romania avea o capacitate instalata de 76 MW, in crestere de peste 10 ori fata de anul 2007, cand existau numai 7 MW.
De asemenea, o cercetare efectuata de grupul Erste Bank releva faptul ca, prin intermediul zonei Dobrogea, (judetele Constanta si Tulcea), Romania se claseaza pe locul al doilea in clasamentul european al celor mai bune locatii pentru constructia de ferme eoliene.
Cat priveste capacitatea de productie a acestor parcuri eoliene la nivel national, un studiu al Institutului roman de energie (IRE) arata un nivel de 13 TW pentru nivelul anului 2020.
La ora actuala, in Romania au fost identificate cinci zone distincte cu potential eolian, in conformitate cu cel energetic existent, relieful si conditiile meteorologice.
Conform evaluarilor si interpretarii datelor detinute, in Romania pot fi montate instalatii eoliene cu o capacitate totala de 14.000 MW, echivalent cu un aport de energie electrica de aproximativ 23.000 GWh/an.
ANM a elaborat harta eoliana a Romaniei tinand cont de potentialul energetic al surselor eoliene la o inaltime medie de 50 m, folosind informatii geografice si meteorologice colectate din anul 1990 pana in prezent.
La momentul actual, Grupul CEZ, unul dintre cei mai puternici producatori, furnizori si distribuitori de energie din Europa, construieste in Romania, in zona Dobrogei, in judetul Constanta, cel mai mare parc eolian pe uscat din Europa, cu o capacitate instalata de 600 megawati, reprezentand aproximativ dublul capacitatii de extindere a celui mai mare parc eolian existent acum in Europa si aproape triplu fata de cel mai mare parc eolian operational, in prezent, in Europa. Costurile totale ale acestui proiect vor atinge 1,1 miliarde euro.

Autor:Darius Stan