duminică, 20 decembrie 2009

Presa internationala trece in revista evenimentele din decembrie 1989, oprindu-si atentia asupra situatiei actuale din Romania

Amintind versurile Adei Milea, care suna asa: „Ceausescu n-a murit!/ Ne vegheaza indarjit/ Ceausescu e o scoala/ Ceausescu e o boala." Autoarea articolului aparut in cotidianul vienez Der Standard , Laura Balomiri, aminteste ca nici pana astazi pentru multi nu e clar daca cele petrecute cu 20 de ani în urma au fost o "revolta populara spontana sau un puci" si puncteaza evenimentele care s-au succedat acelor zile fierbinti de decembrie 89: inducerea în eroare a populatiei, alimentata cu stiri potrivit carora "teroristi straini" ar fi încercat sa destabilizeze situatia; ajungerea la putere a lui Ion Iliescu, fost activist de partid si ministru al tineretului în timpul regimului Ceausescu,care reuseste sa detina chiar trei mandate prezidentiale; sosirea minerilor în 1990, „incurajati" de presedintele Iliescu, care au înabusit protestele pasnice contra „neocomunistilor”. In sfrasit, citim în Der Standard, „vechea garda a devenit noua elita politica si economica a tarii, acaparand averi considerabile, prin împartirea posturilor importante din economie si administratie”. Cotidianul austriac mai scrie: „Profitorii revolutiei furate au fost si sunt pe mai departe fostii membri ai Securitatii, dintre care cei mai multi ocupa posturi importnate în plan politic si economic precum si dubiosii baroni locali.”
În articolul consacrat aceluiasi subiect Oberösterreichische Nachrichten aminteste ca Romania a fost singura tara din estul Europei în care schimbarea regimului a fost însotita de varsari de sange si ca nici pana în prezent crimele comise în timpul regimului comunist n-au cercetate si elucidate.
„În ghiarele Securitatii” este titlul unui interviu publicat de revista Stern cu scriitorul si jurnalistul german Helmuth Frauendorfer, originar din Banat, despre amintarile si presiunile exercitate de politia politica din Romania asupra scriitorilor. Recunoasterea, recenta, în public, de catre scriitorul Werner Söllner, si el originar din Romania, ca a fost informator al Securitatii, a declansat în presa germana o dezatere intensa pe aceasta tema initiata de scriitorii germani din Romania.
Neue Zürcher Zeitung îsi opreste atentia în editia de astazi asupra evolutiilor de pe scena politica de la Bucuresti si apreciaza ca prin propunerea lui Emil Boc pentru functia de premier, presedintele Traian Basescu „alege conflictul”. Ziarul elvetian de limba germana conchide: „În atari conditii nici nu poate fi vorba de un guvern, care sa se bucure de un sprijin larg, de care Romania ar avea atata nevoie si pentru care ar trebui facute unele compromisuri”.

Publicat de Destainuiri ale prezentului la 03:05

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Abonați-vă la: Postare comentarii (Atom)

Coloana Infinitului

Persoane interesate

Romania intre mit si adevar. Ajuta-ne sa te identificam Romania!

Ca multe alte lucruri în aceasta tara, dezbaterile în jurul conceptului de imagine de tara, cat si implementarea solutiilor gasite au fost în principal tratate superficial pe un plan secund.
Migrand de la zona plina de patriotism, inainte de 1989, in care mitul romanului apreciat ca fiind extraordinar in tot si toate a fost distrus odata cu deschiderea frontierelor si circulatia romanilor in afara granitelor. Pentru cel putin o perioda de timp in fata prietenilor din afara granitelor, imaginea cetateanului roman, ramane a unui cetatean dintr-o tara necunoscuta, despre care mitul american afirma ca este patria lui Dracula.
Altfel spus, imaginea actuala a Romaniei nu este atractiva pentru turisti sentimentul creat fiind negativ, exprima nesiguranta si poate chiar pericol.
Si descoperim acum, in plina epoca a globalizarii, ca avem nevoie de propria noastra identitate in cadrul acestui spatiu imens creat de deschiderea granitelor deoarece nu mai putem trai sau gandi doar in zona delimitata initial a teritoriului romanesc.
Pe de alta parte, intalnirea cu ceilalti semeni din alte state, oricare ar fi acestea, va începe de la imaginea stereotip asociind personajul interlocutor cu imaginea descrisa de catre ceilalti din zona acestuia de influenta.
În aceast comportament se vor decupa atat stereotipurile din care este formata imaginea prezenta a culturii romane în viziunea unor straini, dar si premisele necesare azi pentru a depasi aceste imagini si de a proclama o identitate demna de incredere.
Situatia este cu atat mai interesanta cu cat aceste stereotipuri sunt rezultatul imaginii pe care noi, ca indivizi sau exponenti ai unei natiuni, o prezentam în fata celor pe care ii intalnim.
Este imperios necesar sa identificam si sa reusim sa promovam o noua imagine - un nou “simbol indicador” pentru Romania.
In ultimile incercari nu s-a gasit un element pur romanesc definitoriu. Imaginea tarii noastre nu a fost asociata cu nici un simbol anume. Nici sarmalele si nici mamaliga nu sunt un simbol pentru Romania, asa cum vedem maslinele ca simbol al Greciei sau gulashul un indiciu clar pentru Ungaria. Nu s-a gasit nici vreun monument care sa aiba o rezonanta la fel de puternica pentru cetatenii altor tari precum Turnul din Pisa - Italia, Turnul Eiffel - Franta sau Big Ben-ul din Londra.
Putem descrie Romania ca un pamant aflat in mijlocul confluentelor civilizatiilor, ca o insula aflata intr-un imens ocean in care dimensiunile spatiului si timpului cuprind toate valurile de cultura ale imperiilor. Iar acest pamant a ramas neclintit zi dupa zi, an dupa an, secol dupa secol.
Tinut vegheat de cetatea Corvinilor, cu triumfatoarea-i intrare prin “Poarta Sarutului “ si poate cea mai simbolica imagine pentru Romania, precum o stea calauzitoare, un semn al recunostintei infinite pentru ospitalitatea acestui popor –Coloana Infinitului.
Apoi sa ne indreptam atentia catre puritatea obiceiurilor acestui popor. O mostrã de autenticitate, o creatie populara unica, Cimitirul vesel de la Sapanta aduce in amintire obiceiurile dacilor, ritualul de înmormântare ce are ca scop unic redarea sperantei in viata de apoi. Caci ce este sacru nu este si trist, la fel cum mormintele nu tin de moarte, ci de renastere.
La fel de important in viata de zi cu zi a oamenilor este cantecul specific, dandu-le acestora posibilitatea de a-si manifesta trairile prin intermediul muzicii, cantecul devenind astfel parte din ritualuri. Venirea sau nasterea unui nou membru al comunitatii, plecarea temporara sau definitiva a unui membru din popor, intampinarea unui anotimp, cu precadere, primavara, simbol al renasterii si revigorarii naturii, strangerea recoltei sau orice alte evenimente au fost prilej de bucurie sau de alinare a sufletului si mereu exprimate muzical. Si apoi cantecele specifice care incearca sa creeze idealuri pentru oamenii simpli si saraci, scotand in evidenta trasaturile demne de lauda ale unor eroi……
Despre marile imperii s-a scris si s-au dezbatut astfel de teme in toatã lumea. Atlase geografice, filme documentare sau artistice, toate vorbesc despre aceste civilizatii megalitice, misterioase, autoare ale unor realizãri tehnice si stiintifice care ne mirã si astãzi.
Insa de partea cealalta nu gasim decat o vaga umbra istorica a ceea ce a insemnat “cel mai numeros popor dupa indieni” dupa scrierea lui Herodot .
Dacã ai ajunge în Egipt nu ai putea intelege cum au fost construite piramidele la fel cum nu ai reusi sã descifrezi în laborator compozitia artistica a picturilor de la Voronet, mostenire artistica de pret a poporului nostru.
La fel cum nu s-a inteles din istorie de ce imparatul Traian a considerat necesar sa precizeze multitudinea bogatiilor ce "nu pot fi transportate in Roma".
Am putea spune ca cel ce crede ca are solutia teoretica a acestor enigme trebuie sã parcurga mii de kilometri pentru a descoperi ca fiecare popor este minunat in felul sau si fiecare civilizatie are valoarea sa pe scena mondiala ce trebuie promovata de cei ce traiesc, graiesc si simt pentru acel loc.

Pentru aceasta suntem onorati sa va alaturati noua si sa dezbatem acesta tema in viziunea dumneavoasta. Fiecare dintre noi poate contribui la identificarea si crearea unui simbol reprezentativ pentru Romania si pentru romani oriunde s-ar afla acestia!

Scris de Darius Stan

Nicolae Titulescu -Gandire diplomatică, europeană şi mondială.