Portret electoral cu monstru tricefal

La sfarşitul acestei saptamani romanii vor vota pentru a alege un nou preşedinte sau pentru a-i oferi un alt mandat actualului preşedinte al Romaniei, democrat-liberalul Traian Basescu.
 
Sentimentalisme cu miza economica

Sistemul politic romanesc a semanat in ultimii ani cu un monstru tricefal, fiecare dintre capete trecand pe la guvernare. analistul politic Costi Rogozanu (voxpublica.realitatea.net) explica inexplicabilul: „Cele mai mari doua partide din Romania au fost aliate, PSD şi PDL. ambele au obtinut in jur de 30% la ultimele alegeri. in urma cu o luna şi jumatate, coalitia s-a rupt: PSD-ul spune ca a fost eliminat de la guvernare, ceilalti spun ca a plecat singur. De aici provine toata criza pentru ca de fapt fiecare incearca sa speculeze electoral acea plecare. E vorba despre un joc electoral care a paralizat bugetul. Nu se poate vota bugetul. Este lupta electorala totala. Singurii bani care mai sunt rulati in Romania, in cantitati uriaşe, sunt din pacate cei incasati de stat. Şi acolo se da lupta. Cred ca nu mai e o lupta politica, este deja o lupta economica. Se bat doua mari corporatii”.
Campania electorala nu are ca tema centrala o problema factuala, ci un sentiment. Cum majoritatea romanilor simt ca sunt furati şi mintiti, discursurile candidatilor cu cele mai mari şanse se invart in jurul acestor senzatii. Loc de nuante nu mai exista demult. Fiecare candidat ii identifica nominal pe furi fara a prezenta insa vreo dovada indiscutabila.

Cele trei capete!
in viziunea candidatului Traian Basescu pradatori sunt politicienii, altii decat cei din propriul partid, şi acei trei miliardari romani care detin trusturi media: „Sunt dupa un mandat de 5 ani. Un mandat greu, in care pe de o parte am avut cam tot timpul o majoritate parlamentara care s-a opus reformei şi nişte trusturi de media care care n-au sustinut nicio clipa actiunea preşedintelui nici atunci cand era in interes national. Singurul lucru pe care ei îl doresc este ca preşedintele sa cada cu ei la pace pentru a le satisface nevoile”. Deşi duce o lupta politica Basescu evolueaza in afara cercului politic, lasand impresia ca adevaratii sai adversari sunt aceşti miliardari şi nu contracandidatii sai directi.
Sondajele spun ca socialistul Mircea Geoana, un diplomat ajuns in fruntea partidului fondat de fostul comunist Ion Iliescu, se afla practic la egalitate cu Traian Basescu. Geoana se opune disponibilizarilor din aparatul birocratic stufos care administreaza Romania şi doreşte sprijinirea industriei de catre stat dar nu uita de cate ori are ocazia sa acuze caracterul conflictual al preşedintelui Basescu: „Nici macar in ultima clipa, dupa cinci ani de scandal, de dezbinare şi de dispret fata de interesul public şi national, actualul preşedinte nu-şi schimba naravul. Vreau sa spun inca odata ca acest joc cinic şi premeditat pe care Traian Basescu îl face pe seama romanilor adanceşte criza şi trebuie sa inceteze”.
Deşi este cotat cu mai putine şanse de a ajunge in turul doi, candidatul liberalilor, Crin antonescu, este politicianul cu cea mai interesanta evolutie marcand cateva puncte importante in batalia politica. antonescu sustine scaderea taxelor şi a impozitelor şi, desigur, vorbeşte despre minciuna şi hotie: „Solutiile economice pentru Romania nu sunt poveştile lui Mircea Geoana, nu sunt amenintarile lui Traian Basescu ci sunt politicile normale, rationale şi de bun simt. Nu mai avem dreptul sa toleram mincinoşi cu megafoane catarati pe garduri care sunt preşedinti de tara şi care îi mint pe oameni ca le vor rezolva problemele”.

Minoritatea conducatoare
Cum vor vota romanii la sfarşitul acestei saptamani? Nu este aceasta interogatia-problema, ci cati romani se vor duce la vot? analistul Costi Rogozanu: „Zona administrativa fiind atat de politizata, foarte multi romani sunt implicati direct: de exemplu daca se schimba un prefect intr-un judet se schimba o intreaga scara de angajati. aceştia sunt foarte interesati de politica. Dar ei sunt o minoritate, sunt acei 30% care vin tot timpul la alegeri pentru ca sunt de fapt mobilizati de partidele de care apartin. Printre romanii care nu au un interes direct in politica discursul principal este „mi-e scarba, m-am saturat de ei, nu mai vreau sa aud de ei”. E o polarizare periculoasa intre o bucata de public, de votanti, care sunt prea interesati de politica pentru ca sunt implicati intr-un fel sau altul şi o mare masa de oameni indiferenti”. in fapt, cu cat participarea la vot va fi mai scazuta cu atat rezultatele vor fi mai previzibile şi viata partidelor mai facila.
Gri!
Dupa trei saptamani de campanie electorala loviturile politice spectaculoase vin mai degraba dinspre un univers gri. Un fost procuror cu acces la documente secrete face dezvaluiri incomode despre preşedintele Traian Basescu, iar inregistrarea şantajarii unui inalt demnitar loveşte in inamicii media ai aceluiaşi Basescu. in acest mediu caracterizat de confuzie şi dezamagire putini romani mai cred ca vor putea struni vreodata monstrul tricefal al politicii de la Bucureşti.

Parodie politică la Bucureşti?

Sub acest titlu, ziarul german de stânga, Süddeutsche Zeitung, care a susţinut în campania electorală germană tabăra înfrântă a social-democraţilor lui Frank-Walter Steinmeier, încearcă să-i dea o mână de ajutor lui Mircea Geoană. Potrivit subtitlului articolului din ziarul muenchenez, preşedintele Băsescu şi-ar "satisface capriciile cu Parlamentul, timp în care situaţia economică" a ţării s-ar "deteriora rapid".

Amplul comentariu, semnat de Klaus Brill, reia pe larg istoria desemnării diverşilor premieri eşuaţi în ultima vreme, prevede şi insuccesul lui Liviu Negoiţă şi preia punctul de vedere al lui Geoană, acuzându-l pe preşedintele ţării că ar prelungi criza în mod voluntar, spre a se perpetua la cârmă.

Reliefând că, până la instituirea unui guvern stabil, FMI reţine plata unui credit imperios necesar spre a se evita riscul unui faliment, articolul din ziarul citat atacă indirect şi partidul lui Crin Antonescu în măsura în care constată că proasta gestionare economică a început sub guvernul liberal precedent. Autorul pune degetul pe rană, scoţând în evidenţă "cadourile electorale" făcute anul trecut, cu sprijinul "unei largi majorităţi parlamentare", când s-a procedat la sporirea masivă a pensiilor şi salariilor din serviciul public, golindu-se visteria României.

Ziarul mai semnalează că "FMI solicită drastica reducere a pensiilor şi salariilor precum şi majorarea vârstei de pensionare" şi că revendicările instituţiilor monetare au provocat încordări şi tulburări sociale. Articolul consemnează în fine şi „accesele de luciditate" ale clasei politice, manifestate în decizia partidelor parlamentare de a însărcina guvernul interimar Boc să introducă în forul legislativ proiectul de buget pe 2010.

Frankfurter Allgemeine Zeitung îşi informează cititorii cu privire la certurile politice de la Sofia şi la posibila suspendare din funcţie a preşedintelui socialist Parvanov, la cererea formaţiunilor de centru-dreapta care domină parlamentul bulgar. Parvanov formulase anterior acuze grave la adresa executivului sofiot, condus de conservatorul Bojko Borisov.

Ample spaţii se alocă în presa occidentală şi criticilor, de-o virulenţă fără precedent, exprimate de preşedintele Rusiei, Medvedev, pe tema înapoierii în care se zbate Rusia. „Medvedev i-a silit pe liderii societăţii ruse să asculte acest discurs de 100 de minute, la finele căruia Vladimir Putin a uitat să bată din palme", afirmă Sueddeutsche Zeitung. Deşi pe Putin "ar fi trebuit să-l apuce tremuratul, auzind modul în care Medvedev a analizat starea economică a Rusiei, actualul premier n-are motive să se teamă, întrucât popularitatea lui Putin continuă s-o depăşească pe cea a lui Medvedev".

Nici Frankfurter Allgemeine Zeitung nu-şi ascunde scepticismul în legătură cu posibilitatea Rusiei de a se moderniza în toate domeniile, aşa cum i-a cerut Medvedev. Ziarul conservator din Frankfurt nu consideră credibilă promisiunea preşedintelui, potrivit căreia "cuprinzătoarea modernizare a societăţii ruse ar urma să se întemeieze, pentru prima dată în istorie, pe valorile democraţiei. Fiindcă Medvedev n-a dovedit câtuşi de puţin că nu mai este la cheremul lui Putin".

Autor- DW: Vlad Mixich, Petre M. Iancu
Redactor: Medana Weident