China copiaza... e cumva o noutate?
Asia intreaga a copiat pana de curand, cand in sfarsit Japonezii din SUA, adica Lexus, au inceput sa inventeze cate ceva.
Imediat dupa cel de-al doilea razboi mondial, inginerii japonezi erau trimisi in asa zise: "Vizite de informare" de fapt spionaj industrial in toata regula. In urma acestor "vizite" veneau acasa cu tot felul de obiecte cumparate din tarile vest europene sau SUA, le demontau bucata cu bucata si scoteau un model japonez 100 %. Acest lucru se repeta in anii 70-90 cu Coreea de Sud... copiaza orice produs american, vest european sau... japonez si scot unul asemanator dar 100 %, dar sud coreean.
China nu a inceput sa copieze de ieri de azi.
In 1962, in plin conflict sino-indian, suparati ca tovarasii de la nord au vandut noile Mig-uri 21 si imperialistilor indieni, Mao ia decizia sa-l copieze fara acordul URSS, iar alaturi de el Il 28, Tu 16, An 2, automobilele Volga, Zastava, camioanele Zil, Ural... adica tot ce misca.
Asa ca daca in 30 - 40 de ani companiile japoneze si sud coreene au ingropat producatorii americani, cam in 10 ani cei chinezi ii vor ingropa pe europeni. Daca vreti sa stiti cat de departe se poate merge: "The symbol of all things American, the overly big, resource wasting, road hogging SUV come monster truck jeep - the Humvee has an Asian copycat, in terms of the East Wind (Dong Feng in Chinese) EQ2050 and Shenyang Aircraft Industry Co’s SFQ2040 HMWWV
Cat despre modelul CEO el se importa oficial in Romania de un an... fara ca importatorul sa fi facut scandal. Deh..... unii sunt mai egali ca altii.
In alta ordine de idei, la intalnirea economica anuala Bildenberg 2007 ministrul economiei Chinei, domnul XU JIAN, raspundea amendarii ATA (Asociatia Internationala tehnica automobilistica ) pentru gradul scazut al sigurantei pasagerilor.
"In India si Pakistan saptamanal mor aproximativ 1.500 de oameni in fiecare dintre aceste state in accidente feroviare. Intr-o astfel de masina, fabricata in China incap maximum de cinci persoane."
Gigantii auto, speriati de copiile chinezesti
BMW si Mercedes isi simt amenintate pozitiile pe piata europeana de copiile chinezesti foarte ieftine.
BMW a anuntat ca va da in judecata firma chineza care produce modelul Shuanghuan CEO, copie fidela dupa BMW X5, daca masina va aparea la Frankfurt in standul importatorului AZ Motor, noteaza site-ul automarket.ro. Germanii au si de ce sa fie suparati, pentru ca, pe linga faptul ca SUV-ul chinezesc nu poate fi deosebit din lateral de un X5 si are un interior identic cu cel al modelului Toyota Land Cruiser, costa in jur de 25.000 de euro.
Pusi in situatia de a concura la Salonul Auto Frankfurt (13-23 septembrie) cu modelul chinezilor de la Shuanghuan, cei de la BMW ameninta cu tribunalul. Concernul a reactionat deja furios la posibila aparitie a lui CEO pe piata italiana, programata pina la sfirsitul acestui an.
Firma Shuanghuan, infiintata in 1988 ca producator de masini militare, a mai fost data in judecata recent de japonezii de la Honda care i-au acuzat pe chinezi ca le-au copiat SUV-urile.
Si mai recent, Mercedes a anuntat ca va intenta un proces aceleiasi firme chinezesti din cauza faptului ca modelul Noble este aproape identic cu celebrul Smart.
Scandalul s-a iscat tot in urma dorintei chinezilor de a comercializa aceasta masina pe piata europeana.
Si in acest caz, fabricantii germani s-au suparat, de fapt, ca acest automobil va costa in Germania aproximativ 7.000 de euro. Purtatorul de cuvint al constructorului Daimler a declarat ca firma va intenta o actiune in instanta pentru a stopa accesul acestei masini in Europa.
Shuanghuan Noble este in mare parte identic cu micutul Smart, insa chiar si asa inginerii chinezi au reusit sa adauge inca doua locuri in spate si sa ofere soferului o plansa de bord mai traditionala cu indicatoarele in spatele volanului. La capitolul motorizari, noul Noble este oferit cu doua motoare pe benzina care dezvolta 46 respectiv 68 CP. Versiunea mai puternica are o cilindree de 1,1 litri si un moment motor de 88 Nm, noteaza site-ul e-transport.ro.
Pentru anul viitor, piata din Europa va trebui sa primeasca un virf de gama al fabricii Brilliance JinBei Automobile: Brilliance BS6, o masina identica BMW Seria 3 care va costa cam 15.000 de euro. Aceasta va fi echipata inclusiv cu un motor turbo de 1,8 litri si 170 de cai-putere.
Refuzul de a exporta catre China
Exporturile rusesti de armament in China s-au redus in 2007, fata de anul trecut, cu 63%, iar, in total, la nivel mondial, cu 29%. Este concluzia ultimului raport al Institutului International de la Stockholm (SIPRI), document care a vazut ieri lumina zilei. "Este prea devreme sa ne bucuram si sa vorbim despre o perioada de reducere a exporturilor sau macar despre o reducere temporara a cererii", a considerat oportun sa atraga atentia Mark Bromley, analist la SIPRI. Din momentul dezintegrarii Uniunii Sovietice, in urma cu 17 ani, China a fost principalul cumparator de arme rusesti. Din totalul importurilor chinezesti de aceasta factura, 90% proveneau din Rusia. De fapt, chiar si acum, Beijingul continua sa ocupe primul loc, chiar daca, in 2007, exportul de arme destinat Chinei s-a micsorat cu 63% comparativ cu 2006. Fapt ce a condus la o scadere cu 29% a volumului total de arme furnizate de Rusia partenerilor sai din intreaga lume. Ce inseamna asta din punctul de vedere al castigurilor banesti? Potrivit societatii Rosoboroneksport, structura care gestioneaza activitatile comerciale ale complexului militaro-industrial al Rusiei s-a vandut pentru suma de 6,1 miliarde de dolari, adica o pierdere de 1,7 miliarde de dolari fata de 2006.
Pauza strategica
"In 2006, China a inghitit 54% din exporturile rusesti de arme, iar in 2007, acest indicator a urcat doar pana la 28%", a detaliat pentru cotidianul moscovit "RBK Daily", editat in colaborare cu publicatia olandeza "Handelsblatt", coautorul raportului SIPRI, Paul Holtom. El s-a grabit sa precizeze ca aceasta scadere a cererii de armament din partea Chinei a vizat nu numai Rusia. "Explicatia acestui fenomen, considerat surprinzator de numerosi specialisti, ba chiar incredibil, se regaseste in faptul ca autoritatile de la Beijing au finalizat, in linii mari, procesul de modernizare a fortelor militare ale statului", a adaugat expertul. El este convins ca, in viitorul apropiat, China nu va lansa mari comenzi peste hotare. In plus, adauga Hotom, "China copiaza intens armamentul rusesc, desi inca nu a reusit sa reproduca tot". Oricum, motoarele de avion si sistemele de radar trebuie sa le achizitioneze tot din Rusia, alaturi de tehnologie de rachete, elicoptere, precum si submarine. "Industria de aparare a Rusiei a pierdut «perna de oxigen» a Chinei, care a ajutat-o sa se mentina pe linia de plutire in tulburata perioada a anilor iii'90", a constatat, pe de alta parte, expertul rus Ruslan Puhov, director al Centrului moscovit pentru tehnologii si strategii. El crede ca acest dezinteres afisat de Beijing fata de armamentul rusesc nu este altceva decat o pauza strategica luata de China. In opinia expertului, "dupa interventia americana in Irak, doctrina militara a Chinei a suferit modificari substantiale. Ca atare, China va incepe din nou sa depuna cereri pentru fortele terestre".
Rusia a anulat recent o afacere încheiata cu China prin care ar fi vandut Beijingului 50 de bombardiere Su-33. Motivul pentru care Rusia a anulat o asemenea afacere în plina criza economica este simplu: China se pregatea sa cloneze avioanele, relateaza în editia sa de marti Moskovski Komsomolet, preluat de Agerpres. China negocia de mai multa vreme cu Moscova achizitionarea acestui lot de bombardiere. Însa ceea ce a ridicat semne de întrebare a fost conditia pusa de chinezi, ca initial sa îi fie vândute doar doua exemplare ale acestui tip de avion. „De proba”. Iar niste Sukhoiuri „made in China”, mai ieftine, ar fi putut fi achizitionate de tari mai sarace din regiune precum Pakistanul, ceea ce ar dauna în ultima instanta tot bugetului rusesc.
Astfel se contureaza nu ar fi fost pentru prima data, Rusia aproape ca s-a obisnuit cu acest model de „comportament” chinez. Astfel, în 1995, Beijingul a obtinut licenta pentru fabricarea a 200 de avioane Su-27, dar cu conditia sa utilizeze componente rusesti. Apoi s-a razgândit si a început productia avionului cu piese proprii. Chinezii au clonat nu doar bombardierul rusesc Su-27, ci si radare pentru avioane de lupta, statii de radiolocatie, tunuri si sisteme de artilerie Smerci. În plus, China a cumparat si nave de razboi rusesti scoase din uz sau pe jumatate construite din lipsa de finantare, folosindu-le nu ca fier vechi, ci pentru a copia tehnologia de fabricatie.
Autor:Dr.Darius Stan
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu