Marile puteri nu adera la coaliţii, ci le creeaza

Intalnirea intre cei doi sefi de stat, respectiv Preşedintele Ucrainei, Viktor Iuşcenko si Preşedintele Rusiei, Dmitri Medvedev a avut loc, la reuniunea şefilor de stat CSI din Moldova din 07.10.2009. Este prima intrevedere intre cei doi lideri după deteriorarea relatiilor bilaterale în august.
Medvedev a criticat dur, în august, atitudinea "antirusă" a Ucrainei, anunaand amanarea trimiterii unui nou ambasador la Kiev.
In replica, seful administraţiei prezidentiale ucrainene a acuzat Kremlinul de "complex imperialist".

Pe fond Rusia şi Alianţa Nord-Atlantică doresc să desfăşoare proiecte comune. Este vorba nu numai despre avertizările şi lichidarea urmărilor diferitelor catastrofe cu caracter natural, dar şi terorist. Nu este exclusă crearea unui sistem unic în cadrul scutului antibalistic tactic, a declarat ambasadorul Rusiei la NATO Dmitri Rogozin la conferinţa de presă de la Moscova. „Cu numai câţiva ani în urmă era vorba despre o posibilă cooperare între forţele armate ale Rusiei şi NATO, care deţin sisteme de interceptare de rachete cu raza mică de acţiune pentru apărarea contingentelor pacificatoare. În prezent nu avem asemenea operaţiuni cu NATO, însă asta nu înseamnă că ele nu pot fi. De curând în Germania au avut loc exerciţii militare simulate pe calculator privind sistemul de apărare antirachetă (teatru de luptă) care au demonstrat că sistemele ruseşti şi occidentale se racordează şi au un efect cumulativ, care măreşte securitatea acestor subunităţi”. Însă Rusia este împotrivă ca sistemul european de apărare antirachetă să devină o parte a celui american. Aceasta este o poziţie principială în oportunitatea colaborării cu NATO în sfera apărării antibalistice. Dmitri Rogozin a subliniat că decizia Moscovei va depinde în mare măsură de dorinţa partenerilor europeni NATO de a construi un asemenea sistem cu Rusia. „Dacă la noi va apărea mai multă claritate şi previzibilitate faţă de ceea ce propune Washingtonul, dacă vom înţelege că de fapt iniţiativa scutului antirachetă european nu va fi o componentă a apărării antibalistice strategice a SUA, atunci eforturile de acest gen sunt posibile”, a spus Dmitri Rogozin. În ce priveşte iniţiativele expuse de preşedintele SUA şi şeful Pentagonului.
Scutul antirachetă al lui Obama este mai sigur decât cel al lui Bush

Rusia confirmă garanţiile de securitate pentru Ucraina şi Kazahstan. Aceste prevederi vor fi incluse în noul Tratat de Reducere a Armelor de Ofensivă (START) care este în prezent examinat de Moscova şi Washington.

În plus, tema garanţiilor pentru Kiev şi Astana a fost ridicată la tratative tocmai de Rusia, a precizat Serghei Lavrov. Şeful MAE rus a ţinut împreună cu omologul său ucrainean, Vladimir Handoghii, o conferinţă de presă.

Timp de două zile, miniştrii de Externe ai Rusiei şi Ucrainei se ocupă la Harkov de problemele de cooperare între regiunile din vecinătatea graniţei. Însă pe jurnalişti i-au interesat mai mult chestiunile strategice. Între altele, miniştrii le-au explicat reprezentanţilor presei că noul acord cu privire la Tratatul START garantează securitatea statelor care renunţă la arma nucleară.

De aici discuţia a trecut absolut firesc la problema apărării antirachetă. Potrivit lui Serghei Lavrov, problemele de securitate în relaţiile dintre Rusia şi Ucraina nu sunt nicicum legate de planurile administraţiei de la Washington cu privire la apărarea antirachetă. Cu atât mai mult cu cât noul plan al SUA referitor la scutul antirachetă nu creează pentru Moscova riscurile celui anterior, a recunoscut ministrul rus.

„Proiectul la care administraţia Barack Obama a renunţat reprezenta clar un risc la adresa securităţii. Noul plan lansat acum de administraţia Obama creează condiţii bune de dialog. El, după primele noastre estimări, nu prezintă riscurile despre care era vorba când s-a plănuit crearea celei de-a treia componente poziţionale.

Chiar zilele acestea am planificat consultări cu partenerii americani, pentru ca să putem înţelege mai bine configurarea sistemului mobil de apărare antirachetă, propus de ei”, a declarat Lavrov.

Reamintim că administraţia George Bush intenţiona să amplaseze în Polonia 10 rachete de interceptare a scutului antibalistic şi un radar în Cehia. Pretextul acestor planuri (pe care Moscova l-a considerat imaginat) a fost ameninţarea cu rachete din partea Iranului.

Însă preşedintele actual al SUA Barack Obama a renunţat la aceste planuri, el a declarat că Washingtonul va crea un sistem de apărare antirachetă mai economicos, iar antirachetele vor fi instalate pe nave.

Lavrov a fost întrebat despre relaţiile dintre preşedinţii Rusiei şi Ucrainei. Jurnaliştii consideră că Victor Iuşcenko a apelat de câteva ori la Moscova pentru a se întâlni „tet-a-tet” cu Dmitri Medvedev, însă nu a primit nici un răspuns din partea Moscovei. Nici în programul vizitei preşedintelui rus la Chişinău, la summit-ul ţărilor CSI, nu este inclusă o întrevedere bilaterală.

Lavrov a reamintit că Dmitri Medvedev i-a trimis lui Victor Iuşcenko o scrisoare deschisă. În perioada preşedinţiei lui Iuşcenko, Medvedev a numit politica Ucrainei „îndepărtarea de la principiile prieteniei şi parteneriatului cu Rusia” şi a decis să nu trimită deocamdată un nou ambasador la Kiev.

Iuşcenko, la rândul său, a făcut publică declaraţia în care şi-a exprimat dezamăgirea faţă de poziţia părţii ruse. Cu toate că ar fi trebuit să fie dezamăgit de el însuşi sau, poate, de consilierii săi? Oricum, chiar dacă Iuşcenko a hotărât „să se îndrepte”, nu mai are timp pentru aceasta. Până la alegerile prezidenţiale a mai rămas puţin timp.



Mesaj transmis de Ambasada Rusiei
"Statele din Parteneriatul Estic vor interactiona cu UE doar privind inapoi la Rusia"

Uniunea Europeana nu a tinut cont de interesele Rusiei cand a elaborat Parteneriatul Estic (PaE), desi cele sase state incluse in aceasta initiativa sunt legate de Moscova prin puternice conexiuni economice si politice, a afirmat, marti, reprezentantul Ambasadei Rusiei la Bucuresti, consilierul Igor Sidorov.
El a participat la un simpozion privind cooperarea regionala in Marea Baltica si Marea Neagra, evenimentul fiind organizat de Ambasada Suediei la Bucuresti si reunind diplomati acreditati in tara noastra, precum si politicieni romani.
"In primul rand, cand a fost elaborat PaE, interesele Rusiei nu au fost luate in considerare, desi statele partenere in aceasta initiativa (Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia, Republica Moldova si Ucraina - n.r.) sunt legate de noi prin conexiuni economice si politice puternice. In plus, dupa cum observam, PaE nu beneficiaza de un nivel ridicat de consolidare politica in jurul sau, atat in interiorul UE, cat si al statelor beneficiare. Nu in cele din urma, bugetul PaE nu poate fi comparat cu nivelul la care se afla cooperarea acestora cu Rusia", a spus reprezentantul Ambasadei Rusiei la Bucuresti.
Sidorov a sustinut ca, astfel, cele sase state partenere vor interactiona cu Bruxellesul numai "privind inapoi peste umarul Rusiei" si se vor axa, in relatia cu Uniunea Europeana, numai pe acele domenii care nu ar putea afecta cooperarea cu Kremlinul.
"In aceste conditii, majoritatea celor sase tari vor interactiona cu UE in cadrul PaE numai privind inapoi, peste umar, la Rusia si vor incerca sa aleaga numai acele nise din parteneriat care nu ar fi de natura sa afecteze legaturile stabilite cu Rusia, in mod special cele economice, care au o importanta vitala pentru acele tari. Toate acestea ar putea lipsi PaE de integritatea sa si, drept consecinta, de avantaje politice si economice pentru UE. Si viceversa, valoarea adaugata a PaE ar fi fost mult mai mare daca interesele Rusiei ar fi fost luate in calcul pe deplin", a fost de parere Sidorov.
In ceea ce priveste cooperarea regionala, diplomatul rus a aratat ca Federatia Rusa si UE au impreuna o gama larga de instrumente pentru a o dezvolta si consolida, exemplificand, in acest sens, dialogul Rusia - UE privind politica regionala, lansata in mai 2007.
"Initiativa UE Sinergia Marii Negre si Strategia la Marea Baltica au, in opinia noastra, foarte multe elemente comune. Ele se refera la noua abordare de catre UE a dezvoltarii regionale, care, din ceea ce intelegem, capata un caracter integrat si combinat. Este important sa evitam aparitia unei linii de gandire potrivit careia organizatii regionale, precum Consiliul Statelor de la Marea Baltica sau Organizatia de Cooperare Economica la Marea Neagra, trebuie, de acum inainte, sa se alinieze apriori la politicile interne europene. Acestea au propria agenda si o lista mai larga de membri si observatori, asa incat nu ar trebui sa fie ei cei care sa contribuie la politicile interne europene, ci viceversa", a sustinut Igor Sidorov.
Parteneriatul Estic a fost lansat pe 7 mai, la Praga, propunand un nou cadru de cooperare intre Uniunea Europeana si state din estul continentului european, menit sa dezvolte si sa consolideze relatiile cu aceasta regiune aflata in proximitatea forului comunitar.
Parteneriatul Estic se doreste a fi un forum de cooperare institutionalizat al Uniunii Europene cu sase state aflate la granita de est a spatiului comunitar (Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia, Republica Moldova si Ucraina) urmarind stimularea cooperarii si a dialogului cu aceste state.
Federatia Rusa si-a exprimat in repetate randuri nemultumirea in legatura cu acest proiect, ministrul de Externe rus, Serghei Lavrov, declarand ca cele sase tari sunt obligate sa aleaga "fie cu Moscova, fie impotriva ei". Suspiciunea Rusiei privind Parteneriatul Estic se explica si prin faptul ca initiativa de a lua cele sase republici ex-sovietice sub tutela europeana apartinuse Poloniei si Suediei, tari cu atitudini traditional critice la adresa politicii externe ruse.



Se schimba motorul de crestere al economiei mondiale


Consumatorul american nu mai este principalul motor de crestere al economiei mondiale, iar expertii isi indreapta atentia spre Beijing, dar cauta si alte posibilitati, fiind inca sceptici in legatura cu capacitatea Chinei de a-si asuma integral acest rol, relateaza AFP.
"Nu este inca destul de clar cu cine va fi inlocuit consumatorul american", spunea presedintele Bancii mondiale, Robert Zoellick, cu ocazia adunarii generale a bancii si a Fondului Monetar International (FMI).
Inaintea crizei, diviziunea muncii parea simpla. Gospodariile americane se indatorau pentru a consuma bunuri fabricate in special in Asia, cu precadere in China, precum si in Europa si in restul lumii, determinand astfel cresterea mondiala. In 2008, SUA au cumulat 13,2% din importurile mondiale, potrivit datelor Organizatiei Mondiale a Comertului (OMC). Criza a schimbat insa situatia.
"Rata economisirii in SUA a crescut semnificativ si ar putea ramane ridicata pentru un timp. Intr-un asemenea scenariu, responsabilitatea de a alimenta motorul cresterii economice mondiale va reveni altor tari, cu precadere celor care aveau un model economic bazat pe export", declara marti directorul general al FMI, Dominique Straus-Kahn, care a avertizat insa ca "o asemenea tranzitie nu va fi usoara".
Economia chineza, desemnata in mod clar de seful FMI, este departe de a indeplini acest rol, chiar daca Beijingul a anuntat in noiembrie intentia de a injecta circa 4.000 miliarde yuani (400 miliarde euro) in economie, intr-un interval de doi ani, pentru a compensa scaderea exporturilor. In lipsa unui sistem dezvoltat de asigurari sociale, chinezii economisesc mai mult pentru a-si asigura traiul la batranete.
"Profiturile firmelor ar trebui orientate spre gospodarii, pentru a le ajuta sa-si majoreze consumul", a spus economistul sef al Bancii asiatice de dezvoltare, Jong-Wha Lee.
China, care ar putea cunoaste din 2010 probleme legate de cresterea prea puternica a creditarii, nu va fi suficienta ca motor de crestere a economiei mondiale.
"O economie mondiala echilibrata are nevoie de mai multi poli de crestere, si nu doar de China sau de India. Tarile din America Latina, Asia de Sud-Est si Orientul Mijlociu ar putea contribui, de asemenea, daca fac investitii in prezent", a mai spus Zoellick.
Unii experti considera ca noul motor de crestere poate fi obtinut prin adaptarea economiei mondiale la schimbarile climatice.

Autor:Dr.Darius Stan