Diplomatia in linia intii a frontului pentru calmarea amenintarilor directe la adresa securitatii sociale.
Aproape printr-o lege a firii in fiecare etapa, secol, pare a se invi la nivelul fiecarei entitati sociale personalitati cu vointa si puterea
intelectuala de a modela intregul sistem international portivit propriilor sale
valori. Abordarea moderna a relatiilor internationale bazate pe statul –natiune
si motivate de de interese nationale .a elaborat conceptual de echilibru al
puteri care a dominat diplomatia influentand relatiile internationale
hotarator.
Privita cu admiratie din exterior , ca pe o activitate plina de
granduare ,dat fiind ceremonialul in care se desfasuara , este de fapt o
complexa activitate zilnica plina de neprevazut, ce recomanda un studiu aprofundat asupra diverselor
problematici existente . Omul in cursul evolutiei sale , a parcurs stadii
diferite de de adaptare in relatiile sociale , economice, in raporturile sale
cu alte grupuri sociale, ce au adus
forme variate de exploatare si in
consecinta interese si structuri diferite de evolutie bazate pe interesul
grupului social . Diplomatia este acea arta ce aduce o expunere, o promovare , a
politicilor unui stat intr-un alt stat, numit stat acreditar . Altfel spus o
prezentare consensuala a intereselor unui stat, prin reprezentanti sai ,pe teritoriul
altui stat.
Stradania diplomatilor
de a reprezenta cat mai bine interesele reciproce ale statului ce il
reprezinta, si ale statului unde sunt
trimisi ,necesita o informare atenta si permanenta pentru a actiona in
conformitate cu acestea.
Diplomatia este o
negociere permanenta cu statul acreditar
avand o desfasurare diversificata . Ea nu se desfasoara doar la masa
tratativelor.
Un diplomat trebuie sa
stie ca a negocia nu inseamna doar insistenta . El stie ca daca interesele nu
converg , orice stradanie este in zadar . Caci statele nu au legaturi
dezinteresate , au decat politici
guvernate de interese.
Din cele mai vechi
timpuri s-a recurs la diplomatie pentru a aplana starile de tensiune , starile
conflictuale ,pentru a normalize relatiile dintre state .
Potrivit lui Hernry Kissinger care defineste
diplomatia ca fiind “o ajustare a diferendelor prin negociere “acest process
este posibil numai in cadru sistemului international care prevaleaza
legitimitatea . Cand mijloacele diplomatice
inceteaza a fi utilizate in rezolvarea diferendelor , expunerea fortei
nu va intarzia sa apara,distrugand bunul cel mai de pret al oricarei natiuni .
“Pacea este un fenomen
viu de miscare ,infaptuit treptat, un scop o directie si nici vorba de odihna
si delasare” definea Nicolae Titulescu
pacea prin prisma diplomatica.
Diplomatul este chemat
sa reprezinte statul sau ,fara de care misiunea si nici el ca functionar de
stat nu ar avea ratiuni de existenta ,si caruia ii este raspunzator pentru tot
ce inteprinde in numele acestuia. Rolul diplomatului este de a face cunoscute
drepturile legatime ,stabilirea unei colaborari de durata si de promovare a
intereselor statului pe care il reprezinta .
Regulile juritice ce
guverneaza diplomatia cuprind in adancul lor practici urmate de catre state
indealungul mileniilor
El trebuie sa aibe in
vedere totalitatea formelor de desfasurare a misiuni sale.
Intr-o alta prezentare
Diplomatia poate fi reprezentata “Ca o institutie dinamica menita sa faciliteze
scopurile nationale si internationale ale natiunilor, fie ele teluri
fundamentale ,interese vitale sau obiective politice concrete “.Ea actioneaza
ca un mijloc de aliniere a unor interese corelative si acomodare a deosebirilor
internationale .
Nicolae Titulescu prezenta interesul national
privit din punct de vedere diplomatic”
Opolitica profunda nationala ale carei reguli , metode si teluri isi trag
originea din interesele patriei “
Evenimentele
din saptamana a II-a luna a patra 2013
·
Cea de-a 67-a reuniune a Organizatiei
Natiunilor Unite a adoptat, tratatul privind comertul international cu arme,
care reglementeaza armele conventionale.
In
momentul de fata, volumul comertului armelor conventionale ajunge la peste o
suta miliarde de dolari americani, la nivel mondial. Documentul a fost adoptat
cu 154 voturi pentru, 3 impotriva si 23 abtineri. Dintre acestea, Coreea de
Nord, Iranul si Siria au votat impotriva, iar Rusia, India si China s-au abtinut.
China,
justificativ a precizat ca nu sustine ajungerea fortata la un tratat
multilateral de control al armelor in cadrul adunarii ONU. S-a mai spus ca documentul
ar putea deveni un precedent negativ pentru viitoarele negocieri multilaterale
privind controlul armamentului.
·
Solicitarea Coreei de Nord de evacuare
a cetatenilor straini intensifica tensiunile in peninsula coreeana, a declarat,
marti, purtatorul de cuvânt al Casei Albe, Jay Carney.
Oficialul
american a aratat intr-o conferinta de presa, ca avertizarea Coreei de Nord
sunt "vorbe care nu ajuta", si care izoleaza aceasta tara si mai
mult. Declaratiile provocatoare ale Phenianului, au fost facute in tiparul obisnuit
de actiune a acestuia, a mai spus oficialul american, indemnind din nou
conducerea Coreei de Nord sa aleaga calea pasnica de actiune si sa-si asumare
responsabilitatile ce-i revin pe plan international. Carney a mai spus ca SUA a
optat pentru luarea de masuri graduale.
Ministrul
rus de externe, Serghei Lavrov, a precizat, marti, intr-un interviu acordat
presei, ca incalcarea de catre Coreea de Nord a deciziilor Consiliului de
Securitate al ONU este inacceptabila. In contextul situatiei din regiune foarte
incordate, efectuarea de teste nucleare si lansari de rachete sunt actiunile
provocatoare, iar acuzatiile reciproce vor influenta negativ. Partea rusa se va
implica pentru ameliorarea situatiei din peninsula, incurajând partile
implicate sa relanseze negocierile in sase.
Sapte tari
membre ale Uniunii Europene au decis sa nu isi retraga personalul din Coreea de
Nord. UE va lua in calcul inasprirea sanctiunilor daca Phenianul va incerca o
noua lansare de racheta sau un test nuclear.
·
Ministrii de externe din G8 s-au reunit
pe 10 aprilie la Londra, pentru a discuta o serie de probleme majore printre
care modalitatile de prevenire a unor posibile conflicte militare si
coordonarea in astfel de situatii, a actiunilor comune ale celor opt puteri , a
declarat marti ministrul britanic al afacerilor externe, William Hague.
Sefii
diplomatiilor analizeaza situatiile din Siria, Iran, Orientul Mijlociu si
Peninsula Coreeana. G8 intentioneaza sa gestioneze situatiile tot mai
tensionate din aceste regiuni, folosindu-si propria influenta in acest scop, a
mai spus Hague.
Vorbind
despre criza din Siria, seful diplomatiei britanice a subliniat ca Londra si
Parisul vor continua sa sprijine opozitia siriana. Cu privire la situatia din
Peninsula Coreeana, Hague a urgentat guvernul de la Phenian sa coopereze
constructiv cu comunitatea internationala pentru a se evita inrautatirea situatiei
regionale. De asemenea, puterile occidentale nu exclud posibilitatea de a
impune noi sanctiuni Iranului, daca acesta va persista in activitatile de imbogatire
a uraniului, a adaugat Hague.
·
12 persoane din misiunea ONU trimisa in
Sudanul de Sud au fost ucisi, marti, in statul Jonglei. Victimele sunt cinci
militari indieni dintr-un contingent de mentinere a pacii si sapte civili. Cel
putin alte 9 persoane au fost ranite, conform declaratiei misiunii.
Purtatorul
de cuvânt al fortelor Sudanului de Sud, Philip Aguer, a informat ca incidentul
a avut loc intre Pibor si Bor iar atacatorii sunt militanti localnici
antiguvernamentali.
Secretarul
General al ONU, Ban Ki-moon a condamnat vehement atacul, reafirmânt ca actiunea
in cauza e o crima de razboi. Ministerul de Externe din India a anuntat ca
corpurile celor cinci militari vor fi repatriate.
Linistitele cotloane ale paradisurilor
au devenit linia intii a frontului ca o amenintare directa la adresa
securitatii sociale.
Ne vom astepta la escaladarea violentelor dupa imediata intalnire a celor mai puternice industrializate state, de la sumit-ul G20 Londra, ce va face evidentiabile efecte vizibile imediate in zona economica. Concluzionand ca efect iminent ca pacea durabila poate fi dezvoltata numai intr-o lume controlabila, s-au pronuntat impotriva existentei paradisurilor fiscale, sociale ... etc. De fapt fiecare cauta sa vaneaze sau sa slabeasca pietele libere ale competitorilor . Toate marile puteri au inteles ca ar fi timpul ca efectele elegantei si tolerantei din trecut sa fie lasate la "garderoba" diplomatiei, si sa atace frontal pentru cucerirea unor noi piete de desfacere. Lumea are nevoie de banii, locuri de munca, zone libere de baremurile riguroase ale unei economii controlate. Piete noi, unde investitorii sa se poata cupla imediat la necesitatile si informatiile venite si sa sporeasca influenta in zona asigurand un teritoriu de absorbtie pentru a depasi problemele financiare din statul de origine. Daca economiile locale au fost lovite din plin de confruntarile din ultima perioada, pietele internationale au reactionat indirect, dar la fel de prompt fata de ultimele evenimenteo masiva reactie de respingere a oricarei forme de schimbare.
Principalul lucru pe care paradisurile fiscale il ofera companiilor straine este discretia. Dependenta lor de capitalul strain i-a facut pe critici sa le considere vinovate de tolerarea crimei si fraudei.
Dictatori precum filipinezul Ferdinand Marcos si indonezianul Mohammed Suharto, s-au dovedit a fii finantatorii a numeroase masacre precum si sustinatori ai comertului negru cu armament si au numele legate de paradisurile fiscale.
Occidentalii protectorii paradisurilor fiscale.
Majoritatea celor 33 de paradisuri fiscale sint mici teritorii, foste sau actuale protectorate ale lumii Occidentale.
Rezultate ale marilor decolonizari din 1970, aceste state au avantajul mostenirii sistemului legal si institutiilor britanice, al cunoasterii limbii engleze si al pastrarii legaturilor cu Londra, nu de mult principalul centru financiar mondial.
In perioada decolonizarii, evolutia lor catre actualele paradisuri a fost sprijinita de Marea Britanie, deoarece aceasta scutea Londra de ajutoarele financiare pe care trebuia sa le trimita in colonii si protectorate.
Astfel, Barbados si Mauritius au ajuns sa nu mai depinda de plantatiile de trestie de zahar, devenind, de jure, paradisuri fiscale in 1970, respectiv 1992, la scurt timp dupa obtinerea independentei.
Principiul gravitatiei si Triunghiul Bermudelor
In conformitate cu principiul gravitatiei " tot ce se ridica de la sol, cade se intoarce pe sol " si este logic sa fie asa, doar ca sunt aspecte care aveam impresia ca ies din aceste tipare. Si aceasta pentru ca nu aveam cunostinta intregului. Despre povestile iscate cu avioane si vapoare disparute pentru totdeuna in Triunghiul Bermudelor toata lumea a citit pe saturate, dar despre faptul ca aceste disparitii se intorceau inzecite prin beneficii financiare in trezoreria unor firme nu aveam de unde sa cunosc. Deci iata ca se adevereste ca cea ce se pierdea intr-o poveste se recastiga in alta parte. Conform unui studiu al Organizatiei Economice pentru Cooperare si Dezvoltare, doar cele 33 de paradisuri fiscale pro-ocidentale detin intre 5 si 7.000 de miliarde de dolari si gestioneaza 8% din capitalul mondial, de 5 ori mai mult decit acum 20 de ani. Paradoxal cu toate cunoasterile noastre, dar in aceste conditii, Insulele Bermude au devenit cea mai bogata tara din lume, cu un PIB pe cap de locuitor de 70.000 de dolari, fata de 43.000 de dolari cat ar fi in cazul SUA.
S-au evidentiat tot felul de campanii pentru eradicarea "precisa a paradisurilor" pentru dezvoltarea unei lumii durabile si mai ales controlabile. Dar dupa cum stim sunt doar campanii. "Paradisurile fiscale au declarat razboi contribuabililor americani", considera senatorul american Carl Levin, aratind ca SUA pierd anual 70 de miliarde de dolari din taxele pe care companiile americane inregistrate in aceste paradisuri ar trebui sa le cedeze fiscului SUA. Autoritatile canadiene sint ingrijorate de cele 88 de miliarde de dolari investiti de firmele nationale in paradisurile fiscale, ceea ce reprezinta a cincea parte din investitiile straine directe ale Canadei. In acesta situatie si cu o atitudine similara dovedesc si statele europene, care se tem ca lipsa contributiilor fiscale ale marilor companii le va impiedica sa intretina o populatie aflata in curs de imbatrinire. La aceasta se adauga efectele secundare ale globalizarii finantelor, precum evaziunea fiscala, spalarea banilor si finantarea terorismului. "Chiar daca paradisurile fiscale ar disparea, ceva similar ar aparea imediat in locul lor", arata, pentru "The Economist", Mihir Desai, de la Harvard Business School, explicind ca ele reprezinta un produs inevitabil al globalizarii. Totodata, economistii considera ca existenta paradisurilor fiscale fereste guvernele marilor state de pericolul unui imens surplus financiar. Investitorii sustin ca, in competitia economica globala, incluzind state cu regimuri fiscale diverse, reducerea taxelor a devenit o cheie a sucesului marilor firme, iar paradisurile fiscale sint cea mai simpla solutie legala. In apararea lor, micile "paradisuri" arata ca aplica reguli stricte impotriva spalarii banilor si verifica firmele ce doresc sa apeleze la serviciile lor, astfel incit sa nu foloseasca, spre exemplu, munca minorilor si sa respecte legislatia internationala.
Paradisurile sociale o realitate absoluta
Despre paradisurile fiscale nu mai e mai nimic de scris. Se stie aproape totul despre ele.
Mai putin s-a scris despre paradisurile sociale, adica acele zone in care costurile cu forta de munca sfideaza orice concurenta - insulele asiatice, cateva mici state din America Latina, pana si unele tari membre UE.
In aceste zone, multinationalele vin sa isi planteze afacerile din simple ratiuni de costuri, chiar daca acolo de unde pleaca lasa someri si agraveaza problemele sociale la un nivel care dezechilibreaza bugetele locale.
Un studiu concentrator
Prezumnia ca „Albirea” muncii va mai intarzia, a inaintat si mai ales ca acum, in perioade mai sensibile din punct de vedere economic, fiecare cauta metode cat mai ieftine de a produce cat mai mult, impingand pana la limita legalitatii costul cu ora de munca.
Sigur ca nu trebuie sa mergi pana-n Asia ca sa te poti convinge. Putem urmarii acest aspect si pe piata din partea de Sud -Est a Euroasiei.
Lista neagra a paradisurilor sociale (sub 2$/ora): Bulgaria, China, Costa Rica, India, Indonezia, Malaezia, Myanmar, Filipine, Salvador, Sri Lanka, Vietnam, Thailanda.
Lista gri a paradisurilor sociale (intre 2-10 dolari /ora): Brazilia, Estonia, Lituania, Portugalia, Polonia, Romania, Slovacia.
Autor :
Dr. Darius
Stan
Un comentariu:
Aud pentru prima data expresia "paradisuri sociale". Se pare ca incep si acestea unsr usor sa deranjeze. Insa pe cine ? Doar nu pe cei de la putere.
Postari pline de viziune. As citi cu interes un articol cu baraie mai scurta, mai inspre plaiurilr noastre, despre partidul Noua Republica - de care am aflat de curand.
Trimiteți un comentariu