Diplomatia in linia intii a frontului pentru calmarea amenintarilor directe la adresa securitatii sociale.

Aproape printr-o lege a firii in fiecare etapa, secol,  pare a se invi  la nivelul fiecarei entitati sociale  personalitati cu vointa si puterea intelectuala de a modela intregul sistem international portivit propriilor sale valori. Abordarea moderna a relatiilor internationale bazate pe statul –natiune si motivate de de interese nationale .a elaborat conceptual de echilibru al puteri care a dominat diplomatia influentand relatiile internationale hotarator.

   Privita cu admiratie din exterior , ca pe o activitate plina de granduare ,dat fiind ceremonialul in care se desfasuara , este de fapt o complexa activitate zilnica plina de neprevazut, ce recomanda un  studiu aprofundat asupra diverselor problematici existente . Omul in cursul evolutiei sale , a parcurs stadii diferite de de adaptare in relatiile sociale , economice, in raporturile sale cu alte grupuri sociale,  ce au adus forme variate  de exploatare si in consecinta interese si structuri diferite de evolutie bazate pe interesul grupului social  .   Diplomatia este acea arta  ce aduce o expunere, o promovare , a politicilor unui stat intr-un alt stat, numit stat acreditar . Altfel spus o prezentare consensuala a intereselor unui stat, prin reprezentanti sai ,pe teritoriul altui stat.

Stradania diplomatilor de a reprezenta cat mai bine interesele reciproce ale statului ce il reprezinta, si ale  statului unde sunt trimisi ,necesita o informare atenta si permanenta pentru a actiona in conformitate cu acestea.

Diplomatia este o negociere permanenta  cu statul acreditar avand o desfasurare diversificata . Ea nu se desfasoara doar la masa tratativelor.

Un diplomat trebuie sa stie ca a negocia nu inseamna doar insistenta . El stie ca daca interesele nu converg , orice stradanie este in zadar . Caci statele nu au legaturi dezinteresate  , au decat politici guvernate de interese.

Din cele mai vechi timpuri s-a recurs la diplomatie pentru a aplana starile de tensiune , starile conflictuale ,pentru a normalize relatiile dintre state .

 Potrivit lui Hernry Kissinger care defineste diplomatia ca fiind “o ajustare a diferendelor prin negociere “acest process este posibil numai in cadru sistemului international care prevaleaza legitimitatea . Cand mijloacele diplomatice  inceteaza a fi utilizate in rezolvarea diferendelor , expunerea fortei nu va intarzia sa apara,distrugand bunul cel mai de pret al oricarei natiuni .

“Pacea este un fenomen viu de miscare ,infaptuit treptat, un scop o directie si nici vorba de odihna si delasare”  definea Nicolae Titulescu pacea prin  prisma  diplomatica.

Diplomatul este chemat sa reprezinte statul sau ,fara de care misiunea si nici el ca functionar de stat nu ar avea ratiuni de existenta ,si caruia ii este raspunzator pentru tot ce inteprinde in numele acestuia. Rolul diplomatului este de a face cunoscute drepturile legatime ,stabilirea unei colaborari de durata si de promovare a intereselor statului pe care il reprezinta .

Regulile juritice ce guverneaza diplomatia cuprind in adancul lor practici urmate de catre state indealungul mileniilor

El trebuie sa aibe in vedere totalitatea formelor de desfasurare a misiuni sale.

Intr-o alta prezentare Diplomatia poate fi reprezentata “Ca o institutie dinamica menita sa faciliteze scopurile nationale si internationale ale natiunilor, fie ele teluri fundamentale ,interese vitale sau obiective politice concrete “.Ea actioneaza ca un mijloc de aliniere a unor interese corelative si acomodare a deosebirilor internationale .

Nicolae Titulescu prezenta interesul national privit din punct de vedere  diplomatic” Opolitica profunda nationala ale carei reguli , metode si teluri isi trag originea din interesele patriei “

 

Evenimentele din saptamana a II-a luna a patra 2013

·        Cea de-a 67-a reuniune a Organizatiei Natiunilor Unite a adoptat, tratatul privind comertul international cu arme, care reglementeaza armele conventionale.

In momentul de fata, volumul comertului armelor conventionale ajunge la peste o suta miliarde de dolari americani, la nivel mondial. Documentul a fost adoptat cu 154 voturi pentru, 3 impotriva si 23 abtineri. Dintre acestea, Coreea de Nord, Iranul si Siria au votat impotriva, iar Rusia, India si China s-au abtinut.

China, justificativ a precizat ca nu sustine ajungerea fortata la un tratat multilateral de control al armelor in cadrul adunarii ONU. S-a mai spus ca documentul ar putea deveni un precedent negativ pentru viitoarele negocieri multilaterale privind controlul armamentului.

 

·        Solicitarea Coreei de Nord de evacuare a cetatenilor straini intensifica tensiunile in peninsula coreeana, a declarat, marti, purtatorul de cuvânt al Casei Albe, Jay Carney.

Oficialul american a aratat intr-o conferinta de presa, ca avertizarea Coreei de Nord sunt "vorbe care nu ajuta", si care izoleaza aceasta tara si mai mult. Declaratiile provocatoare ale Phenianului, au fost facute in tiparul obisnuit de actiune a acestuia, a mai spus oficialul american, indemnind din nou conducerea Coreei de Nord sa aleaga calea pasnica de actiune si sa-si asumare responsabilitatile ce-i revin pe plan international. Carney a mai spus ca SUA a optat pentru luarea de masuri graduale.

Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a precizat, marti, intr-un interviu acordat presei, ca incalcarea de catre Coreea de Nord a deciziilor Consiliului de Securitate al ONU este inacceptabila. In contextul situatiei din regiune foarte incordate, efectuarea de teste nucleare si lansari de rachete sunt actiunile provocatoare, iar acuzatiile reciproce vor influenta negativ. Partea rusa se va implica pentru ameliorarea situatiei din peninsula, incurajând partile implicate sa relanseze negocierile in sase.

Sapte tari membre ale Uniunii Europene au decis sa nu isi retraga personalul din Coreea de Nord. UE va lua in calcul inasprirea sanctiunilor daca Phenianul va incerca o noua lansare de racheta sau un test nuclear.

 

·        Ministrii de externe din G8 s-au reunit pe 10 aprilie la Londra, pentru a discuta o serie de probleme majore printre care modalitatile de prevenire a unor posibile conflicte militare si coordonarea in astfel de situatii, a actiunilor comune ale celor opt puteri , a declarat marti ministrul britanic al afacerilor externe, William Hague.

Sefii diplomatiilor analizeaza situatiile din Siria, Iran, Orientul Mijlociu si Peninsula Coreeana. G8 intentioneaza sa gestioneze situatiile tot mai tensionate din aceste regiuni, folosindu-si propria influenta in acest scop, a mai spus Hague.

Vorbind despre criza din Siria, seful diplomatiei britanice a subliniat ca Londra si Parisul vor continua sa sprijine opozitia siriana. Cu privire la situatia din Peninsula Coreeana, Hague a urgentat guvernul de la Phenian sa coopereze constructiv cu comunitatea internationala pentru a se evita inrautatirea situatiei regionale. De asemenea, puterile occidentale nu exclud posibilitatea de a impune noi sanctiuni Iranului, daca acesta va persista in activitatile de imbogatire a uraniului, a adaugat Hague.

 

·        12 persoane din misiunea ONU trimisa in Sudanul de Sud au fost ucisi, marti, in statul Jonglei. Victimele sunt cinci militari indieni dintr-un contingent de mentinere a pacii si sapte civili. Cel putin alte 9 persoane au fost ranite, conform declaratiei misiunii.

Purtatorul de cuvânt al fortelor Sudanului de Sud, Philip Aguer, a informat ca incidentul a avut loc intre Pibor si Bor iar atacatorii sunt militanti localnici antiguvernamentali.

Secretarul General al ONU, Ban Ki-moon a condamnat vehement atacul, reafirmânt ca actiunea in cauza e o crima de razboi. Ministerul de Externe din India a anuntat ca corpurile celor cinci militari vor fi repatriate.

Linistitele cotloane ale paradisurilor au devenit linia intii a frontului ca o amenintare directa la adresa securitatii sociale.

Ne vom astepta la escaladarea violentelor dupa imediata intalnire a celor mai puternice industrializate state, de la sumit-ul G20 Londra, ce va face evidentiabile efecte vizibile imediate in zona economica. Concluzionand ca efect iminent ca pacea durabila poate fi dezvoltata numai intr-o lume controlabila, s-au pronuntat impotriva existentei paradisurilor fiscale, sociale ... etc. De fapt fiecare cauta sa vaneaze sau sa slabeasca pietele libere ale competitorilor . Toate marile puteri au inteles ca ar fi timpul ca efectele elegantei si tolerantei din trecut sa fie lasate la "garderoba" diplomatiei, si sa atace frontal pentru cucerirea unor noi piete de desfacere. Lumea are nevoie de banii, locuri de munca, zone libere de baremurile riguroase ale unei economii controlate. Piete noi, unde investitorii sa se poata cupla imediat la necesitatile si informatiile venite si sa sporeasca influenta in zona asigurand un teritoriu de absorbtie pentru a depasi problemele financiare din statul de origine. Daca economiile locale au fost lovite din plin de confruntarile din ultima perioada, pietele internationale au reactionat indirect, dar la fel de prompt fata de ultimele evenimenteo masiva reactie de respingere a oricarei forme de schimbare.

Principalul lucru pe care paradisurile fiscale il ofera companiilor straine este discretia. Dependenta lor de capitalul strain i-a facut pe critici sa le considere vinovate de tolerarea crimei si fraudei.
Dictatori precum filipinezul Ferdinand Marcos si indonezianul Mohammed Suharto, s-au dovedit a fii finantatorii a numeroase masacre precum si sustinatori ai comertului negru cu armament si au numele legate de paradisurile fiscale.

Occidentalii protectorii paradisurilor fiscale.

Majoritatea celor 33 de paradisuri fiscale sint mici teritorii, foste sau actuale protectorate ale lumii Occidentale.
Rezultate ale marilor decolonizari din 1970, aceste state au avantajul mostenirii sistemului legal si institutiilor britanice, al cunoasterii limbii engleze si al pastrarii legaturilor cu Londra, nu de mult principalul centru financiar mondial.
In perioada decolonizarii, evolutia lor catre actualele paradisuri a fost sprijinita de Marea Britanie, deoarece aceasta scutea Londra de ajutoarele financiare pe care trebuia sa le trimita in colonii si protectorate.
Astfel, Barbados si Mauritius au ajuns sa nu mai depinda de plantatiile de trestie de zahar, devenind, de jure, paradisuri fiscale in 1970, respectiv 1992, la scurt timp dupa obtinerea independentei.
Principiul gravitatiei si Triunghiul Bermudelor
In conformitate cu principiul gravitatiei " tot ce se ridica de la sol, cade se intoarce pe sol " si este logic sa fie asa, doar ca sunt aspecte care aveam impresia ca ies din aceste tipare. Si aceasta pentru ca nu aveam cunostinta intregului. Despre povestile iscate cu avioane si vapoare disparute pentru totdeuna in Triunghiul Bermudelor toata lumea a citit pe saturate, dar despre faptul ca aceste disparitii se intorceau inzecite prin beneficii financiare in trezoreria unor firme nu aveam de unde sa cunosc. Deci iata ca se adevereste ca cea ce se pierdea intr-o poveste se recastiga in alta parte. Conform unui studiu al Organizatiei Economice pentru Cooperare si Dezvoltare, doar cele 33 de paradisuri fiscale pro-ocidentale detin intre 5 si 7.000 de miliarde de dolari si gestioneaza 8% din capitalul mondial, de 5 ori mai mult decit acum 20 de ani. Paradoxal cu toate cunoasterile noastre, dar in aceste conditii, Insulele Bermude au devenit cea mai bogata tara din lume, cu un PIB pe cap de locuitor de 70.000 de dolari, fata de 43.000 de dolari cat ar fi in cazul SUA.
S-au evidentiat tot felul de campanii pentru eradicarea "precisa a paradisurilor" pentru dezvoltarea unei lumii durabile si mai ales controlabile. Dar dupa cum stim sunt doar campanii. "Paradisurile fiscale au declarat razboi contribuabililor americani", considera senatorul american Carl Levin, aratind ca SUA pierd anual 70 de miliarde de dolari din taxele pe care companiile americane inregistrate in aceste paradisuri ar trebui sa le cedeze fiscului SUA. Autoritatile canadiene sint ingrijorate de cele 88 de miliarde de dolari investiti de firmele nationale in paradisurile fiscale, ceea ce reprezinta a cincea parte din investitiile straine directe ale Canadei. In acesta situatie si cu o atitudine similara dovedesc si statele europene, care se tem ca lipsa contributiilor fiscale ale marilor companii le va impiedica sa intretina o populatie aflata in curs de imbatrinire. La aceasta se adauga efectele secundare ale globalizarii finantelor, precum evaziunea fiscala, spalarea banilor si finantarea terorismului. "Chiar daca paradisurile fiscale ar disparea, ceva similar ar aparea imediat in locul lor", arata, pentru "The Economist", Mihir Desai, de la Harvard Business School, explicind ca ele reprezinta un produs inevitabil al globalizarii. Totodata, economistii considera ca existenta paradisurilor fiscale fereste guvernele marilor state de pericolul unui imens surplus financiar. Investitorii sustin ca, in competitia economica globala, incluzind state cu regimuri fiscale diverse, reducerea taxelor a devenit o cheie a sucesului marilor firme, iar paradisurile fiscale sint cea mai simpla solutie legala. In apararea lor, micile "paradisuri" arata ca aplica reguli stricte impotriva spalarii banilor si verifica firmele ce doresc sa apeleze la serviciile lor, astfel incit sa nu foloseasca, spre exemplu, munca minorilor si sa respecte legislatia internationala.

Paradisurile sociale o realitate absoluta

Despre paradisurile fiscale nu mai e mai nimic de scris. Se stie aproape totul despre ele.
Mai putin s-a scris despre paradisurile sociale, adica acele zone in care costurile cu forta de munca sfideaza orice concurenta - insulele asiatice, cateva mici state din America Latina, pana si unele tari membre UE.
In aceste zone, multinationalele vin sa isi planteze afacerile din simple ratiuni de costuri, chiar daca acolo de unde pleaca lasa someri si agraveaza problemele sociale la un nivel care dezechilibreaza bugetele locale.
Un studiu concentrator CIA arata cu degetul spre zona de interes in directia statelor Asiei de Sud-Est. Astfel, in vreme ce salariul orar mediu al unui muncitor american este de 24,59$, omologul lui filipinez ia 1,1$, iar omologul srilankez ia 0,61$.
Prezumnia ca „Albirea” muncii va mai intarzia, a inaintat si mai ales ca acum, in perioade mai sensibile din punct de vedere economic, fiecare cauta metode cat mai ieftine de a produce cat mai mult, impingand pana la limita legalitatii costul cu ora de munca.
Sigur ca nu trebuie sa mergi pana-n Asia ca sa te poti convinge. Putem urmarii acest aspect si pe piata din partea de Sud -Est a Euroasiei.
Lista neagra a paradisurilor sociale (sub 2$/ora): Bulgaria, China, Costa Rica, India, Indonezia, Malaezia, Myanmar, Filipine, Salvador, Sri Lanka, Vietnam, Thailanda.
Lista gri a paradisurilor sociale (intre 2-10 dolari /ora): Brazilia, Estonia, Lituania, Portugalia, Polonia, Romania, Slovacia.

Autor :

Dr. Darius Stan