Telefonul de la Berlin a sunat sentimental

 Pe fond, rapiditatea cu care a fost suspendat presedintele roman Traian Basescu ar fi suscitat interesul in mai multe capitale europene. Dar nu asupra schimbarilor de ordin politic si legati de elementele vasalitatii.

Viorel Hrebenciuc ne mai dadea niste indicii pe culoarele parlamentului :" Apropo de declaratia Angelei Merkel care a creat puţina emotie: nu Merkel l-a sunat pe Basescu, ci Basescu a sunat-o pe Merkel si s-a milogit de ea. Ca sa fie foarte clar acest lucru. Asa cum a sunat si la alte cancelarii europene, dar nu a primit raspuns"
 

Spre exemplu, strabunul meu Seneca ma invata

„Nicio robie nu-i mai rusinoasa decat cea de bunavoie.”

Iar Vargas Vila ne invata
„Coruperea sufletului este mai rusinoasa decat cea a trupului.”

Plecand de la aceste informatii se desprinde ideea : -Mai poate fi catalogata Romania ca stat de drept independent?
Poate ca autonom, dar independent NU!

Si ca sa intelegem pe deplin notiunile ar trebui sa facem trimitere la DEX :
1. suzeranitate
2. suveranitate
SUVERÁN, -A, suverani -e, adj., s. m. și f. 1. Adj. Care este deasupra tuturor, cu o mare autoritate, care are autoritatea suprema. Fig. Absolut, fara margini; total, suprem. (Despre state, popoare) Care se bucura de suveranitate. 2. S. m. și f. Conducator al unui stat monarhic; monarh. Fig. Persoana sau colectivitate libera sa dispuna de soarta sa, de actele sale. – Din fr. souverain.
Sursa: DEX '98 (1998)

SUZERÁN, -A, suzerani, -e, s. m., adj. 1. S. m. (În evul mediu) Mare senior de care depindeau alți seniori, ca urmare a relațiilor de suzeranitate. 2. Adj. (Despre state) Care exercita autoritatea asupra unui stat mai slab, amestecându-se în politica interna a acestuia și impunându-i anumite obligații politice și financiare. – Din fr. suzerain.
Sursa: DEX '98 (1998)

Fie ca este vorba de perioada Medievala sau de Contemporanism vasalitatea reprezinta o stratificare politica sub forma de piramida.
Suveranul, pentru ca nu poate sa-si exercite intreaga autoritate asupra teritoriului sau numeste mai multi vasali care sa faca asta in numele lui.
Vasalii jura credinta si sunt obligati sa dea o cota parte din resursele din bucata de teritoriu pe care o aveau suzeranului - Regele sau Imparatul. De asemenea, Suveranul putea, in caz de razboi, sa ceara ajutor militar vasalului, iar acesta era obligat sa-l ofere.
In Evul Mediu nu exista stat propriu-zis, deci nu existau state vasale, existau indivizi care erau vasali. De ex., Regele Angliei ii avea ca vasali pe ducii de York, Cornwall, Cambridge etc., care, la rândul lor aveau vasali alti conti, marchizi, baroni etc.

In acceptiunea moderna a termenului, un stat vasal e un stat care nu poate avea legaturi de nicio natura (diplomatice, economice etc.) cu alte state in afara de statul suzeran - cazul Valahiei si Moldovei. Sintagmele "stat vasal autonom" si "stat vasal dependent" sunt niste aberatii, in primul rând pentru ca termenul de "vasal" presupune un anumit grad de autonomie, dar si un anumit grad de dependenta, deci ambele formule sunt pleonastice. Autonomia si Vasalitatea nu sunt, insa, acelasi lucru. O regiune poate fi autonoma, de exemplu Scotia are un anumit grad de autonomie in cadrul Regatului Unit, pentru ca are propriul parlament, dar nu putem vorbi de vreo vasalitate in cazul asta.

Romania de astazi este in fapt un stat autonom, precum un judet ce are autonomie administrativa locala, dar ca stat independent, ma nu poate fi vorba .
De pilda in evul mediu tarile romane au fost vasale. Moldova si Muntenia la turci iar Ardealul la unguri. Autonomie locala au avut; numai locala.
Diferenta poti sa faci intre dependenta si independenta. Daca esti vasal ( dependent, atarnat) atunci pe plan extern nu esti nici autonom si nici independent.
Pe plan local conducerea va avea autonomie atit cit i se va permite de la Centru, in cazul nostru Inalta Poarta, adica Berlin.

In planul doi este trimisa o scrisoare de protest trimisă tuturor şefilor de guverne din Uniunea Europeana in care se prezinta : „Gestul domnului Ponta reprezintă... o pată rușinoasă pe obrazul României“

Mai mulţi oameni de cultură importanţi aliati ai Partidului Democrat Liberal au semnat o scrisoare deschisă, trimisă mai apoi tuturor şefilor de guverne din ţările membre ale Uniunii Europene.

Andrei Pleşu, Gabriel Liiceanu sau Andrei Şerban sunt doar câteva dintre numele mari care semnează scrisoare.

Prin respectivul text, semnatarii atrag din nou atenţia asupra acuzaţiilor de plagiat aduse premierului Victor Ponta.

Printre cei care semnează scrisoarea se numără Andrei Pleşu, Gabriel Liiceanu, Andrei Şerban, Magda Cârneci sau Eugen Negrici, dar şi Societatea Timişoara. Scrisoarea, redactată în română, engleză şi germană, a fost deja trimisă şefilor de guverne din ţările membre ale Uniunii Europene.

Putem intelege ca, muzicieni, psihologi, scriitori de beletristica se pot pronunta in alte stiinte, atragand atenţia acuzativ asupra modului în care se încearcă minimalizarea acuzaţiilor de plagiat în legătură cu doctoratul premierului. Facem precizarea ca domnului Victor Ponta i s-a acordat titlul de doctor 2004, teza avand ca subiect in domeniul juridic international si nicidecum in zona artelor muzicale sau parapsihologice. O incercare de discreditare lipsita de nuanta, ce nu face decat sa ridiculizeze demnitatea forurilor academice.
Potrivit Conventiei de la Monte- Video din 1933 statul de drept poseda capacitatea de a-si asuma totalitatea obligatiilor de a beneficia de toate drepturile . Demnitarii acestuia fiint capabili sa raspunda pentru angajarea sau slaba gestionare.

Vă prezentăm mai jos scrisoarea:

Scrisoare deschisă șefilor de guverne din țările membre ale Uniunii Eropene

Excelenţe,

vă adresăm scrisoarea de față în numele opiniei publice din România, îndeobște a activiștilor civici, oameni de cultură și membri ai mediului academic. Am aflat cu indescriptibilă indignare, din media occidentală, de acuzațiile de plagiat la adresa primului ministru al României, dl. Victor Ponta. Probele prezentate de revista Nature și preluate, între altele, de publicații precum Frankfurter Allgemeine Zeitung, Washington Post, Le Figaro, Le Monde, El Mundo, Kurier etc, și de canale de televiziune precum CBS News și ABC News sunt zdrobitoare și reprezintă pentru noi un motiv de îngrijorare. În joc nu e doar reputația unui politician, ci a unei întregi comunități naționale. Ne desolidarizăm cu fermitate de gestul domnului Ponta, care reprezintă o pată rușinoasă pe obrazul României.

Vă scriem îngrijorați de felul în care o bună parte a mass-media din România și mai ales oficialitatea au înțeles să trateze acest subiect. Se încearcă cu disperare minimalizarea acestei întâmplări nefericite. Metodele diversioniste sunt cele clasice: în urmă cu câteva săptămâni, ministrul interimar al Educației a dispus schimbarea în totalitate a comisiei de etică, cea care dă verdicte în cazurile de plagiat. Vechii membri, personalități respectate ale mediului academic românesc, au fost înlocuiți cu persoane obediente, unele dintre ele având chiar funcții de conducere în partidul condus de dl. Ponta. Mai mult - un fapt fără precedent -, o comisie ministerială care dezbătea cazul plagiatului d-lui Ponta a fost dizolvată chiar în timp ce își desfășura lucrările! În aceste condiții, e previzibil la ce concluzii ne putem aștepta din partea oficialității în privința plagiatului d-lui Ponta.

Totodată, prin posturile de televiziune pe care le controlează (Antena 1, Antena 3, România TV) s-a declanșat o amplă campanie de minimalizare și decredibilizare a acestui caz despre care editorul prestigioasei publicații Nature afirmă textual: „Nu avem niciun dubiu asupra plagiatului în teza de doctorat a lui Victor Ponta. Plagiatul a fost confirmat de mai mulţi experţi." Activiști de partid fără cea mai mică calificare academică sunt trimiși la posturile de televiziune invocate, inclusiv la televiziunea publică, pentru a crea confuzie și a trimite în ridicol o chestiune atât de serioasă.Ca persoane profund atașate valorilor europene, vă adresăm acest mesaj de îngrijorare. Știm că și alte țări europene, Ungaria și Germania, au trecut de curând prin triste experiențe asemănătoare. Ca membri mai noi ai Uniunii Europene, vă solicităm să vă solidarizați cu gestul nostru prin care cerem ca și în România gesturile de onoare - cum ar fi demisia domnului premier Ponta - să devină gesturi firești. Dorim ca regulile fundamentale ale civilizației europene să fie și regulile noastre. Nu vrem să mai trăim într-o țară unde politicieni corupți, demagogi și autoritari să ne decidă destinul prin măsuri ce încalcă în mod revoltător și repetat legile.

Andrei Pleșu, scriitor, Rector al New Europe College

Gabriel Liiceanu, scriitor, Director-General al editurii Humanitas

Andrei Șerban, regizor, profesor la University of Columbia, N. Y.

Magda Cârneci, scriitor, preşedinte al Consiliului de Administraţie al Grupului pentru Dialog Social

Anca Vasiliu, director de studii, CNRS Paris, Université Paris-Sorbonne

Eugen Negrici, scriitor, profesor universitar

Sorin Alexandrescu, scriitor, profesor universitar

Daniel Vighi, scriitor, profesor universitar, Asociaţia culturală Ariergarda

Andreea Pora, jurnalist, Redactor-şef adjunct, revista „22"

Ştefan Vlaston, profesor, Preşedinte EDU CER

Alina D. Zamfir, profesor universitar, Universitatea Aurel Vlaicu din Arad şi Privat Dozent/Habilitation la University of Muenster, NRW, Germania

Sorin Lavric, scriitor

Cristian Ciocan, scriitor, Societatea Română de Fenomenologie

Alexander Baumgarten, conferenţiar doctor, Universitatea Babeş-Bolyai , Cluj-Napoca

Alin Tat, conferenţiar doctor, Universitatea Babeş-Bolyai , Cluj-Napoca

Alin Gavreliuc, conferenţiar doctor, Universitatea de Vest, Timişoara

Ciprian Vălcan, scriitor, profesor universitar, Societatea Tinerilor Universitari din România

Societatea Timișoara