sâmbătă, 16 octombrie 2010

O vizita istorica scoate la iveala perturbatiile lumii existente


Presedintele Iranului, Mahmoud Ahmadinejad, efectueaza o vizita in Liban. La Beirut, liderul politic iranian a fost primit ca un erou.
Vizita presedintelui Ahmadinejad in Liban este privita ca o provocare atat de SUA cat si de Israel. Dar ce nu se stie este faptul ca pentru prima oara, Iranul detine presedintia OPEC. Noul presedinte al organizatiei a devenit ministrul iranian al industriei petroliere, Masud Mir-Kazemi. El a fost ales la Viena în cadrul reuniunii tarilor participante. Participantii la reuniune au hotarât sa nu modifice cotele la extractia de petrol. În prezent, volumul lor este de 24,8 milioane barili pe zi.
Astfel vizita presedintelui iranian gaseste o scena politica libaneza scindata . Multi se grabesc in a considera ca prin primirea facuta liderului de la Teheran, Libanul transmite un semnal gresit comunitatii internationale. Insa teama insuflata de o posibila razbunare a gruparii radicale Hisbollah este prea mare iar potentialul militar al acestei organizatii il depaseste pe cel al armatei libaneze.
La Beirut, presedintele Ahmadinejad a fost primit cu ovatii. Mii de libanezi, s-au deplasat special pentru a-l vedea pe seful de stat iranian si pentru a-i asculta tiradele de ura impotriva Israelului.
"Singura cale spre pacea în regiune este recunoasterea suveranitatii palestinienilor si, desigur, retragerea Israelului din regiunile ocupate", a declarat Ahmadinejad.
Sustinatorii siiti ai gruparii radicale Hisbollah, finantata în parte de Iran si condusa de Hassan Nasrallah, au aclamat cuvintele liderului politic iranian. Tabara pro-occidentala a fostului premierului libanez Rafic Hariri a fost în schimb obligata sa asiste neputincioasa la evenimente chiar daca, în prealabil, a avertizat ca vizita presedintelui Ahmadinejad pericliteaza echilibrul politic si asa precar al Libanului. Crestinii si sunitii din tara se tem ca influenta gruparii Hisbollah în regiune va creste.
Totusi, presedintele Ahmadinejad nu renunta la gesturile provocatoare si a anuntat ca se deplaseaza la granita cu Israelui pretextand vizitarea unor sate libaneze distruse în razboiul gruparii Hisbollah cu armata israeliana si recladite, in mare parte, cu ajutorul Iranului.
Ce perturbatii produce printre israelienii aceasta prezenta a presedintelui Ahmadinejad la doar patru kilometri de granita Israelului cu Libanul?
"Sentimentul este neplacut, un amestec de furie si frica. Nici mai mult, nici mai putin", spune Efrat, studenta, care traieste la Metulla, un oras aflat în nordul Israelului.
Mass media israeliana relateaza pe larg despre vizita presedintelui Iranului in tara vecina si depre ovatiile cu care acesta a fost intampinat la Beirut.
"Cred ca presedintele iranian vrea sa provoace si sa arate nu numai ca este prezent pe scena politica din regiune ci si ca are putere, ca domina"
Cu siguranta nu aceste sperietori ar putea raspunde la intrebarea daca presedintele Iranului doreste sa genereze un nou conflict militar intre Israel si Liban.
Si totusi Israelul a reactionat cu indignare si ingrijorare fata de vizita in Liban a presedintelui iranian, Mahmud Ahmadinejad. Autoritatile de la ierusalim au fost in special deranjate de prezenta sefului statului iranian in sudul Libanului, langa frontiera cu israelul. Un purtator de cuvant al guvernului israelian a afirmat ca Iranul a transformat Libanul intr-unul din satelitii sai, cu ajutorul militiilor siite Hezbollah. Ministerul de externe de la ierusalim a criticat ceea ce a numit raspandirea de catre Ahmadinejad a mesajului sau de violenta si extremism in regiune.
Propaganda israeliana a propagat informatia ca vizita presedintelui iranian, Mahmud Ahmadinejad, in Liban ar constitui in opinia autoritatilor israeliene o provocare fatisa. Caci la doar cativa kilometri de granita cu israelul, presedintele iranului a fost primit cu ovatii de zeci de mii de sustinatori ai Hezbollah. in discursul sau, Ahmadinejad le-a promis acestora sprijin pe termen lung impotriva israelului.
Dar ce s-a castigat din aceasta vizita? Indepartand embargoul impus de Administratiei USA in mod unilateral, Iranul, se arata in acord cu o noua runda de discutii nucleare in format 6+1
Iranul doreste sa discute cu reprezentantii comunitatii internationale datele specifice la care ar urma sa aiba loc noile convorbiri cu cele sase mari puteri pe marginea programului nuclear al Teheranului. Potrivit ministrului de externe iranian,  Manouchehr Mottaki, tara sa ar fi dispusa sa reia negocierile in format sase plus unu deja in octombrie sau noiembrie. Mottaki a facut aceste precizari la Bruxelles, unde cu o zi inainte Uniunea Europeana a facut iranului o noua oferta de revenire la masa dialogului. Noile discutii ar urma sa aiba loc la Viena, iar perioada cea mai probabila este jumatatea lui noiembrie. Seful diplomatiei de la Teheran a salutat disponibilitatea la dialog a Uniunii Europene.

O noua fila in istoria comertului. razboiul al monedelor

Dolarul s-a devalorizat masiv comparativ cu yenul japonez
Moneda americana a atins in aceasta saptamana, pe pietele asiatice cotatia de 81,28 yeni pe fondul asteptarilor ca Fed, banca emitenta a SUA, sa ia masurile anuntate pentru a ajuta economia sa isi revina. Pietele bursiere sunt influentate pe de o parte de speculatiile ca Fed ar putea interveni si pe de alta parte de anunturile repetate ale Japoniei ca va interveni in piata pentru a devaloriza yenul, spun investitorii. Decizia bancii centrale de la Singapore de a intari politica monetara, pune de asemenea presiune pe dolar, scrie AFP. Japonia intervenit pe piata valutara in luna septembrie pentru prima data in ultimii sase ani si a avertizat in mod repetat ca este gata sa faca acest lucru din nou, daca este necesar, pentru a ajuta recuperarea exporturilor sale.
Temerile ivite in ultima perioada privind un razboi global al monedelor au crescut dupa intalnirea liderilor financiari la Fondul Monetar International din Washington, saptamana trecuta. Discutiile despre dezechilibrele de schimb comercial si cresterea inegala din cauza monedelor tinute jos in mod artificial, au starnit deja discutii despre o posibila interventie. Analistii spun ca este o chestiune care nu se va rezolva foarte curand.
Pe masura ce natiunile ies din recesiunea globala, devine clar ca unele tari isi revin mai repede decat altele.In cea mai recenta analiza a sa, Fondul Monetar International spune ca, cresterea in tarile dezvoltate va ramane inceata - fata de economiile emergente, in special din Asia, care explodeaza.
Saptamana trecuta, presedintele Bancii Mondiale, Robert Zoellick, a avertizat ca cresterea inegala cauzeaza frictiuni."Vedem asta acum in dezbaterile asupra valutelor: tarile dezvoltate usureaza politicile monetare; unele tari in curs de dezvoltare strang cureaua ca raspuns la crestere; unele tari intervin prin scaderea valorii monedelor lor pentru a accelera exporturile", spune el. "Iar toate acestea cauzeaza tensiuni internationale."
Esecul ministrilor de finante de a veni cu solutii saptamana trecuta la Washington nu a facut decat sa adanceasca diviziunile.Directorul manager al FMI, Dominique Strauss-Kahn spune: "multi vorbesc de un razboi al monedelor. Eu insumi cred ca folosesc acest vocabular, care poate ca este putin cam militar. Dar este adevarat ca multi considera moneda lor drept o arma si asta nu e bine pentru economia globala." SUA de exemplu da vina pe moneda subevaluata a Chinei pentru contribuirea la dezechilibrul masiv de schimb comercial intre cele doua. Iar tari precum Japonia si Brazilia au amenintat sa isi devalorizeze monedele pentru a fi competitive la exporturi.
Economistul Toby Nandle spune ca este o problema mare fara solutii usoare. "Asta nu este o problema care sa poata fi delegata unei organizatii internationale precum FMI.  Este o problema care trebuie sa fie adresata de sefii de stat si de ministrii de finante, pentru ca rezolvarea acestei probleme are efecte profunde asupra unor economii diferite."
China ,Beijingul acorda o mai mare flexibilitate in determinarea valorii yuan-ului. Dar premierul chinez Wen Jiabao spune ca nu se va intampla peste noapte."Fara aceasta stabilitate a ratei de schimb a RMB, nu ar mai exista stabilitate pentru afaceri, pentru locurile de munca, pentru oamenii nostri si de asemenea, daca China are probleme sociale si economice, ar fi un dezastru pentru intreaga lume", spune el.
Expertii spun ca disputele legate de monede au ajuns principalele discutii, pe masura ce liderii lumii se pregatesc pentru summitul G-20 din Coreea de Sud. Fara sa fie o rezolvare, Nandle spune ca avertizarea din partea Braziliei ar putea deveni realitate."Daca nu este niciun acord pana pe 12 noiembrie cu privire la deconectarea globala, cred ca Guido Mantego (ministrul de finante brazilian) va apasa pe butonul rosu - se iveste un razboi global al monedelor".
Guvernele isi pot devaloriza monedele in multe moduri - de la a da bancilor centrale abilitatea de a pune limite asupra ratelor de schimb, pana la cumpararea de monede straine pentru a scadea cererea pentru moneda proprie.Economistii spun ca fluctuatiile rezultate vor avea implicatii serioase asupra comertului, cauzand natiunile sa impuna tarife aditionale si chiar blocade impotriva importurilor ieftine.

Rusia este deschisa pentru investitii, intre altele si in companiile mari cu participarea statului, a declarat ministrul finantelor Alexei Kudrin. El a confirmat inca o dataintentia statului de a reduce cota sa in banci, in companiile aeriene, energetice si petroliere.
Programul privatizarii bunurilor federale in perioada 2010-2012, a inceput sa fie elaborat inca de anul trecut. Deja se stie ca anul acesta este planificata vinderea pachetului de actiuni ale companiei petroliere „Rosnefti", ale companiilor „Transnefti" si „Rushidro", de asemenea ale marilor banci Sberbank si VTB.
Multi experti releva perspectivele pietii rusesti in calitate de obiect al investitiilor. Datorita strategiilor clare, promovate de autoritatile de la Moskova, acum in Rusia s-a creat un echilibru bun al trainiciei si rentabilitatii. Adica tocmai a indicilor care ii atrag pe investitori.
Totodata trebuie sa tinem minte permanent ca atractivitatea pietii rusesti pentru investitori are si o laturainversa. Afluxul mare de capital poate intensifica intarirea valutei nationale. Insa expertii consideracatotul va depinde in primul rand de situatia din lume. Pentru a aprecia corect influenta afluxului de bani asupra rublei rusesti, trebuie sa gasim in afara pietelor rusesti si sa vedem cum stau lucrurile pe piata mondiala, cat de fructuoase vor fi tentativele interventiilor din partea altor banci Centrale, deoarece piata valutara este in multe privinte un intreg global.
Asemenea strategi imi aminteste de cea ce se intampla in 1929-1930 cand se scria o noua fila in istoria comertului.

Dr. Darius Stan

Niciun comentariu:


Coloana Infinitului

Persoane interesate

Romania intre mit si adevar. Ajuta-ne sa te identificam Romania!

Ca multe alte lucruri în aceasta tara, dezbaterile în jurul conceptului de imagine de tara, cat si implementarea solutiilor gasite au fost în principal tratate superficial pe un plan secund.
Migrand de la zona plina de patriotism, inainte de 1989, in care mitul romanului apreciat ca fiind extraordinar in tot si toate a fost distrus odata cu deschiderea frontierelor si circulatia romanilor in afara granitelor. Pentru cel putin o perioda de timp in fata prietenilor din afara granitelor, imaginea cetateanului roman, ramane a unui cetatean dintr-o tara necunoscuta, despre care mitul american afirma ca este patria lui Dracula.
Altfel spus, imaginea actuala a Romaniei nu este atractiva pentru turisti sentimentul creat fiind negativ, exprima nesiguranta si poate chiar pericol.
Si descoperim acum, in plina epoca a globalizarii, ca avem nevoie de propria noastra identitate in cadrul acestui spatiu imens creat de deschiderea granitelor deoarece nu mai putem trai sau gandi doar in zona delimitata initial a teritoriului romanesc.
Pe de alta parte, intalnirea cu ceilalti semeni din alte state, oricare ar fi acestea, va începe de la imaginea stereotip asociind personajul interlocutor cu imaginea descrisa de catre ceilalti din zona acestuia de influenta.
În aceast comportament se vor decupa atat stereotipurile din care este formata imaginea prezenta a culturii romane în viziunea unor straini, dar si premisele necesare azi pentru a depasi aceste imagini si de a proclama o identitate demna de incredere.
Situatia este cu atat mai interesanta cu cat aceste stereotipuri sunt rezultatul imaginii pe care noi, ca indivizi sau exponenti ai unei natiuni, o prezentam în fata celor pe care ii intalnim.
Este imperios necesar sa identificam si sa reusim sa promovam o noua imagine - un nou “simbol indicador” pentru Romania.
In ultimile incercari nu s-a gasit un element pur romanesc definitoriu. Imaginea tarii noastre nu a fost asociata cu nici un simbol anume. Nici sarmalele si nici mamaliga nu sunt un simbol pentru Romania, asa cum vedem maslinele ca simbol al Greciei sau gulashul un indiciu clar pentru Ungaria. Nu s-a gasit nici vreun monument care sa aiba o rezonanta la fel de puternica pentru cetatenii altor tari precum Turnul din Pisa - Italia, Turnul Eiffel - Franta sau Big Ben-ul din Londra.
Putem descrie Romania ca un pamant aflat in mijlocul confluentelor civilizatiilor, ca o insula aflata intr-un imens ocean in care dimensiunile spatiului si timpului cuprind toate valurile de cultura ale imperiilor. Iar acest pamant a ramas neclintit zi dupa zi, an dupa an, secol dupa secol.
Tinut vegheat de cetatea Corvinilor, cu triumfatoarea-i intrare prin “Poarta Sarutului “ si poate cea mai simbolica imagine pentru Romania, precum o stea calauzitoare, un semn al recunostintei infinite pentru ospitalitatea acestui popor –Coloana Infinitului.
Apoi sa ne indreptam atentia catre puritatea obiceiurilor acestui popor. O mostrã de autenticitate, o creatie populara unica, Cimitirul vesel de la Sapanta aduce in amintire obiceiurile dacilor, ritualul de înmormântare ce are ca scop unic redarea sperantei in viata de apoi. Caci ce este sacru nu este si trist, la fel cum mormintele nu tin de moarte, ci de renastere.
La fel de important in viata de zi cu zi a oamenilor este cantecul specific, dandu-le acestora posibilitatea de a-si manifesta trairile prin intermediul muzicii, cantecul devenind astfel parte din ritualuri. Venirea sau nasterea unui nou membru al comunitatii, plecarea temporara sau definitiva a unui membru din popor, intampinarea unui anotimp, cu precadere, primavara, simbol al renasterii si revigorarii naturii, strangerea recoltei sau orice alte evenimente au fost prilej de bucurie sau de alinare a sufletului si mereu exprimate muzical. Si apoi cantecele specifice care incearca sa creeze idealuri pentru oamenii simpli si saraci, scotand in evidenta trasaturile demne de lauda ale unor eroi……
Despre marile imperii s-a scris si s-au dezbatut astfel de teme in toatã lumea. Atlase geografice, filme documentare sau artistice, toate vorbesc despre aceste civilizatii megalitice, misterioase, autoare ale unor realizãri tehnice si stiintifice care ne mirã si astãzi.
Insa de partea cealalta nu gasim decat o vaga umbra istorica a ceea ce a insemnat “cel mai numeros popor dupa indieni” dupa scrierea lui Herodot .
Dacã ai ajunge în Egipt nu ai putea intelege cum au fost construite piramidele la fel cum nu ai reusi sã descifrezi în laborator compozitia artistica a picturilor de la Voronet, mostenire artistica de pret a poporului nostru.
La fel cum nu s-a inteles din istorie de ce imparatul Traian a considerat necesar sa precizeze multitudinea bogatiilor ce "nu pot fi transportate in Roma".
Am putea spune ca cel ce crede ca are solutia teoretica a acestor enigme trebuie sã parcurga mii de kilometri pentru a descoperi ca fiecare popor este minunat in felul sau si fiecare civilizatie are valoarea sa pe scena mondiala ce trebuie promovata de cei ce traiesc, graiesc si simt pentru acel loc.

Pentru aceasta suntem onorati sa va alaturati noua si sa dezbatem acesta tema in viziunea dumneavoasta. Fiecare dintre noi poate contribui la identificarea si crearea unui simbol reprezentativ pentru Romania si pentru romani oriunde s-ar afla acestia!

Scris de Darius Stan

Nicolae Titulescu -Gandire diplomatică, europeană şi mondială.