Au trecut 20 de ani de la o Revolutie care pana la urma s-a dovedit a fi fraudata

„Populatia orasului Timisoara a fost initiatoarea Revolutiei române. Între 16 si 20 decembrie 1989, ea a purtat, de una singura, un înversunat razboi cu unul dintre cele mai puternice si mai odioase sisteme represive din lume. A fost o înclestare cumplita pe care noi, timisorenii, o cunoastem la adevaratele ei proportii. De-o parte populatia neînarmata, de cealalta parte Securitatea, Militia, Armata si trupele zeloase de activisti ai partidului.

Toate metodele si mijloacele de reprimare s-au dovedit însa neputincioase în fata dorintei de libertate a timisorenilor si hotarârii lor de a învinge. Nici arestarile, nici molestarile, nici chiar asasinatele în masa nu i-au putut opri. Fiecare glont tras a adus pe baricadele Revolutiei alti o suta de luptatori. Si am învins. În 20 decembrie 1989, Timisoara a intrat definitiv în stapânirea populatiei, transformandu-se intr-un oras liber în marea închisoare care devenise în acele zile România.

Din acea zi, întreaga activitate din oras a fost condusa, de la tribuna din Piata Operei, de catre Frontul Democrat Român exponent în acel moment al Revolutiei de la Timisoara. În acea zi, armata a fraternizat cu demonstrantii, hotarând sa apere împreuna cu ei victoria obtinuta. În 21 decembrie, în Piata Operei, peste o suta de mii de glasuri scandau: “Suntem gata sa murim!”.

Cu textul de mai sus incepe Proclamatia de la Timisoara, al carei celebru punct 8 cuprinde urmatoarea fraza “…propunem ca legea electorala sa interzica pentru primele trei legislaturi consecutive dreptul la candidatura, pe orice lista, al fostilor activisti comunisti si al fostilor ofiteri de Securitate. Prezenta lor în viata politica a tarii este principala sursa a tensiunilor si suspiciunilor care framânta astazi societatea româneasca. Pâna la stabilizarea situatiei si reconcilierea nationala, absenta lor din viata publica este absolut necesara. Cerem, de asemenea, ca în legea electorala sa se treaca un paragraf special care sa interzica fostilor activisti comunisti, candidatura la functia de presedinte al tarii. Presedintele României trebuie sa fie unul dintre simbolurile despartirii noastre de comunism.”

Acest punct 8 nu s-a transformat insa niciodata in lege, astfel ca si dupa 20 de ani de la Revolutie, am fost nevoiti sa mergem la vot pentru ca dl Ion Iliescu sa nu obtina indirect un al patrulea mandat de presedinte.

In ultimele zile s-a discutat mult despre fraude, dar am face bine sa nu uitam ca cea mai mare frauda din istoria recenta a Romaniei s-a produs in urma cu 20 de ani, atunci cand peste 1000 de persoane au murit pentru LIBERTATE, nu pentru ca cei din esalonul doi al PCR sa iasa in fata si sa preia conducerea tarii.

Si culmea, multi dintre cei care acum sustin ca s-au fraudat alegerile, au fost cei care au pus umarul la fraudarea Revolutiei Romane.

A urmat Piata Universitatii, duminica orbului, mineriadele, patrulaterul rosu, o imensa speranta in 1996 care s-a transformat intr-o crunta dezamagire pana in 2000, an in care eu cu mana mea l-am votat pe Iliescu pentru a nu castiga CV Tudor, am intrat in NATO si in UE, am ajuns din multe puncte de vedere o tara civilizata, insa nici pana in acest moment nu am reusit sa aflam cine a tras in noi in decembrie 1989.

Au trecut 20 de ani de la o Revolutie care pana la urma s-a dovedit a fi fraudata.

Poate data viitoare vom sti sa o organizam mai bine.

Cronologia Revolutiei de la Timisoara din 20 decembrie 1989… poate fi citita si astazi, dar spiritul ce i-a unit pe oamenii sa fi infruntat gloantele nu-l mai putem reda in scrieri.
Autor: Cristian Orgonas 15.12.2009