Comemorari . 20 de ani de la razboiul de pe Nistru

Fortele separatiste transnistrene au recurs vineri la noi provocari in localitatea Corjova, aflata sub jurisdictia constitutionala a Republicii Moldova.
Un grup de acoliti ai regimului secesionist i-au împiedicat pe localnici sa desfasoare Marsul Pacii cu ocazia îmlinirii a 20 de ani de la izbucnirea conflictului armat de la Nistru din 1992. In momentul în care urma sa înceapa manifestatia de comemorare a victimelor razboiului, mai multi militieni transnistreni si autospeciale cu steaguri ale autoproclamatei republici transnistrene au blocat drumurile, iar pe parcursul întregii zile cazacii au facut de garda la crucea comemorativa unde urmau sa fie depuse flori.
Sevciuk, la fel ca Smirnov
Asta dupa ce la ultima reuniune în formatul 5+2 (Chisinau si Tiraspol, mediatorii OSCE, Rusia si Ucraina si observatorii UE si SUA) care a avut loc saptamâna aceasta la Dublin, delegatia moldoveneasca a rugat participantii la negocieri sa asigure „caracterul pasnic si conciliator al evenimentelor de comemorare pe data de 2 martie”. Mai mult, partea moldoveneasca a insistat asupra desfasurarii în comun a actiunilor de comemorare a victimelor razboiului.
Noul sef al administratiei separatiste de la Tiraspol, Evghenii Sevciuk, a declarat însa, ca Tiraspolul si Chisinaul nu vor organiza evenimente comune, deoarece, în opinia lui, „aceasta ar însemna provocarea unui nou conflict”. (...) „Chisinaul si Tiraspolul au viziuni diferite în ceea ce priveste razboiul din 1992. Pentru noi ,conflictul a fost o aparare de agresiunea moldoveneasca, iar pentru Moldova a fost apararea integritatii teritoriului. Noi ne opunem comemorarii comune”, a mentionat Sevciuk. „Ideea de a forma statul transnistrean, separat de Republica Moldova, a venit exclusiv din initiativa cetatenilor nostri, care si-au aparat dreptul de a se dezvolta liber si independent. Este dorinta poporului si eu, în calitate de presedinte al republicii moldovenesti nistrene, sunt obligat s-o realizez”, a conchis noul lider transnistrean.
Greseala Chisinaului: si-a abandonat cetatenii
Pe de alta parte, directorul de programe la Institutul de Politici Publice de la Chisinau, Oazu Nantoi, sustine ca „relatiile dintre cele doua maluri ale Nistrului degradeaza nu pentru ca s-ar fi adaugat dusmanie, dar pentru ca oamenii s-au înstrainat”. „Pentru cei care locuiesc în asa-zisa Transnistrie regimul din stânga Nistrului este o realitate de peste 20 de ani, în situatia când Chisinaul oficial si-a ignorat cetatenii din stânga Nistrului”, sustine expertul.
În ceea ce priveste limba vorbita, Oazu Nantoi, considera ca moldovenii din stânga Nistrului sunt supusi unui genocid etno-cultural si unei politici de asimilare mai dure decât în perioada sovietica. „În situatia când aici, în Basarabia, pas cu pas, poate firesc, poate stihinic, are loc înradacinarea limbii române, acolo, peste Nistru, domina totalmente limba rusa. Oamenii s-au conformat si este inutil sa credem ca iata se va încalzi si ei vor iesi la Nistru cu flori si îi vor cere lui Sevciuk, Lupu sau Filat sa se faca podul de flori peste Nistru”, a declarat Oazu Nantoi.
Potrivit lui, viitorul raioanelor de est ale Republicii Moldova depinde exclusiv de calitatea guvernarii de pe malul drept al Nistrului, de viabilitatea proiectului de statalitate a Republicii Moldova, de functionalitatea statului de drept Republica Moldova si de eficacitatea democratiei moldovenesti.
Istoric
Razboiul din 1992 mai este numit „razboi moldo-rus” din cauza sprijinului militar acordat fortelor separatiste de fosta armata a XIV rusa care era dislocata în regiune. În plus, Acordul de încetare a focului a fost semnat de presedintii Republicii Moldova si Federatiei Ruse.
Pe data de 2 martie 1992, presedintele de atunci al Republicii Moldova, Mircea Snegur, a autorizat o interventie militara împotriva fortelor rebele care atacasera posturi de politie loiale Chisinaului de pe malul estic al Nistrului. Astfel, prin decizia Guvernului Republicii Moldova, ziua de 2 martie a fost declarata de catre Parlament - Ziua Memoriei.
Initial, pe data de 2 septembrie 1990, Tiraspolul a proclamat independenta regiunii, iar doi ani mai târziu a început razboiul. Efective ale garzii transnistrene si unitati de cazaci au atacat postul de politie din Dubasari. În acea perioada, Republica Moldova nu avea armata. Astfel, autoritatile de la Chisinau au ripostat cu trupe de politisti.
In conflict au fost implicati si militari rusi, asa-numita Armata a XIV-a, cu un efectiv de peste 6000 de soldati. La 21 iulie 1992, a fost semnat acordul de încetare a focului între ex-presedintele Moldovei, Mircea Snegur, si presdintele de atunci al Rusiei, Boris Eltin.
În timpul conflictului armat, cele mai grele lupte sau dat în localitatile Dubasari, Corjova, Cosnita, Cocieri, Roghi, Tighina si Varnita. Potrivit datelor Ministerului Apararii, în timpul conflictului au murit 286 de oameni, iar alti 284 au ramas invalizi.
Desi au trecut 20 de ani de la acele evenimente sângeroase, problema transnistreana nu a fost solutionata nici pâna astazi. Din 1991 pâna în 2011 lider al autoproclamatei republici transnistrene a fost Igor Smirnov, cetatean al Federatiei Ruse. Dupa ce a pierdut sprijinul Moscovei din motive mafioto-economice, la scrutinul nerecunoscut de nimeni din 25 decembrie anul trecut, el a pierdut fotoliul în favoarea contracandidatului Evghenii Sevciuk.
În memoria celor cazuti în acel razboi, astazi, în municipiul Chisinau, dar si în alte localitati din tara, sunt organizate mai multe manifestații.

Formarea Uniunii Vamale Euro-Asiatice
Astazi autoritatile de la Chisinau au ramas reci la avertismentul presedintelui rus Dmitri Medvedev, care a prevestit probleme pentru Moldova, daca nu va adera la Uniunea vamala Rusia, Kazahstan, Belarus.
La finalul reuniunii Consiliului interstatal al Comunitatii Economice Euro-Asiatice, Medvedev a avertizat ca Moldova s-ar putea confrunta cu dificultati în comertul cu tarile Uniunii vamale. „Este important ca pozitia noastra sa ajunga la urechile unor state care au statut de observator în aceasta organizatie”, a accentuat presedintele Rusiei. În prezent, Moldova are în cadrul Comunitatii Economice Euro-Asiatice doar statut de observator.
Iurie Leanca: „Noi mergem spre UE”
Aflat la Washington, într-o vizita de lucru, seful diplomatiei moldovene Iurie Leanca a declarat ca „Moldova nu examineaza posibilitatea aderarii la Uniunea vamala Rusia, Kazahstan, Belarus – mai ales ca nici nu a fost invitata în aceasta structura”. (...) „Deocamdata ne aranjeaza integrarea în zona de liber schimb din cadrul Comunitatii Statelor Independente si a Uniunii Europene”, a precizat ministrul Leanca.
Anterior, ambasadorul Rusiei în Republica Moldova, Valeri Kuzmin, a declarat ca Republica Moldova poate obtine o reducere de 30 la suta a tarifelor la gaze, daca va adera la Uniunea Vamala Euro-Asiatica. În plus, „în cadrul Uniunii exista o imensa piata de desfacere, comparabila cu cea a Uniunii Europene, care duce lipsa de produse moldovenesti”, a mentionat Kuzmin.
Avertismentul lansat marti de Medvedev este valabil si pentru Armenia si Ucraina care, de asemenea, au statut de observator în cadrul Comunitatii Economice Euro-Asiatice, dar care deocamdata nu au reactionat. Potrivit lui Medvedev, un acord privind formarea Uniunii Vamale Euro-Asiatice ar putea fi semnat pâna la 1 ianuarie 2015.
Seful Delegatiei UE în Moldova, Dirk Shuebel, a declarat anterior ca, in cazul aderarii la Uniunea Vamala Euro-Asiatica, Moldova va pierde facilitatile comerciale pe care le are în raport cu Uniunea Europeana.
Moldova se rupe de spatiul estic
Referindu-se la declaratia presedintelui rus, Victor Chirila, consilierul premierului moldovean a mentionat ca „Republica Moldova a ales deja calea de integrare economica cu Uniunea Europeana si a început negocierile cu privire la crearea zonei de comert liber comprehensiv si aprofundat. Acest lucru va presupune crearea unei zone economice si comerciale comune cu UE. Odata ce acest acord va fi semnat Republica Moldova va fi obligata sa absoarba o treime din dreptul comunitar, fapt ce va creste decalajul dintre Republica Moldova si restul spatiului post-sovietic, care nu va face parte din aceasta zona de comert liber cu UE. Deocamdata, spatiul CSI nu ne ofera un model comprehensiv si cuprinzator de dezvoltare economica, sociala, institutionala si democratica”, a spus Chirila. In opinia lui, “Republica Moldova va trebui sa-si clarifice in curând politica sa fata de spatiul estic si in primul rand relatia cu Federatia Rusa”.