vineri, 20 ianuarie 2012

Suntem trimisi sa traim in pribegie

Un lider, s-a hotarat sa-si invete poporul ca poate trai si fara sa manance, fara sa consume si mai ales fara sa lucreze..........


Presedintele Traian Basescu a reluat joi in cadrul intalnirii cu sefii misiunilor diplomatice subiectul ridicarii restrictiilor de pe piata muncii. "Consider ca fiind pe deplin nejustificata menţinerea restricţiilor pe piaţa muncii pentru lucratorii romani in noua state membre ale Uniunii Europene", a declarat presedintele Basescu, care a adresat in context mulţumiri Guvernului Republicii Italiene pentru ridicarea restricţiilor pentru lucratorii romani, incepand cu 1 ianuarie 2012.
Noua state ale UE au hotarat sa prelungeasca cu inca doi ani perioada de tranzitie in care pot limita circulatia fortei de munca, dar in 2014 Tratatul de aderare le va obliga, oricum, sa ridice toate restrictiile. Indiferent de motivele fiecarui stat in parte este firesc ca diplomatia romana sa-si continuie demersurile, dar insistenta si tonul agresiv cu care o face ridica anumite semne de intrebare. De ce doreste atat de mult administratia romaneasca ca exodul fortei de munca sa ia o si mai mare amploare?
Din date oficiale si neoficiale au plecat din tara dupa anul 2000 aproximativ 3 milioane de cetateni romani, barbati si femei majoritatea cu virste cuprinse intre 20 si 40 de ani. Efectele imediate au provocat entuziasm in randurile celor care administrau echilibrele macroeconomice. In perioada 2007-2008 s-au inregistrat remiteri ale lucratorilor romani din strainatate de aproape 6 miliarde euro/an. Dupa izbucnirea crizei sumele au scazut considerabil, dar chiar si asa in ultimul an au intrat in tara 2,5 miliarde euro. Efectul acestor bani nu a fost insa de durata caci au mers pereponderent in consum si nu au reusit sa antreneze o reala crestere economica. Toate analizele economice competente au pus in evidenta faptul ca integrarea europeana, pe langa efectele pozitive remarcabile, a avut si un revers mai putin placut. De exemplu, exportul masiv al fortei de munca a creat mari dezechilibre interne care au redus potentialul ei de crestere ca sa nu mai amintim de golul creat in sistemul asigurarilor de stat. Modelul economic bazat pe investitii straine in domenii care nu produc exporturi si in remiteri ale lucratorilor expatriati nu mai poate fi continuat in primul rand din cauza crizei, dar el nu ar fi fost capabil nici in perioade mai fericite sa creeze o crestere economica sanatoasa (vezi analize recente semnate de Daniel Daianu si Valentin Lazea pe publicaţia online ”cursdeguvernare”) Desigur se pot adauga aici rapoartele pe teme demografice (inclusiv raportul privind riscurile sociale redactat de o comisie investita de presedintele Traian Basescu) care au formulat avertismente cat se poate de grave asupra riscurilor care decurg din exodul masiv al tinerilor. Statistica arata ca nici un nou stat al UE nu a exportat forta sa de munca intr-o proportie atat de mare si intr-un timp atat de scurt.
In aceste imprejurari insistenta pe care o pune diplomatia romaneasca pe ridicarea restrictiilor este putin exagerata. Romania pare sa fi facut din exportul fortei de munca o prioritate a politicii sale de stat, care concentreaza eforturi dintre cele mai diverse. Insasi propunerea legata de votul prin corespondenta pare menita, prin efectele sale psihologice, sa incurajeze migratia. Prezenta protectoare a statului roman este o datorie constitutionala si un act necesar de solidaritate, dar atunci cand isi propune sa faciliteze exodul tinerilor apti de munca devine o politica discutabila. Asa cum s-a vazut in ultimile zile, tinerii care protesteaza astazi pe strazile Romaniei au ajuns sa creada ca sunt, pur si simplu, invitati sa-si paraseasca tara.

Dr. Darius Stan

Publicat de Destainuiri ale prezentului la 00:26

Etichete: ,

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Abonați-vă la: Postare comentarii (Atom)

Coloana Infinitului

Persoane interesate

Romania intre mit si adevar. Ajuta-ne sa te identificam Romania!

Ca multe alte lucruri în aceasta tara, dezbaterile în jurul conceptului de imagine de tara, cat si implementarea solutiilor gasite au fost în principal tratate superficial pe un plan secund.
Migrand de la zona plina de patriotism, inainte de 1989, in care mitul romanului apreciat ca fiind extraordinar in tot si toate a fost distrus odata cu deschiderea frontierelor si circulatia romanilor in afara granitelor. Pentru cel putin o perioda de timp in fata prietenilor din afara granitelor, imaginea cetateanului roman, ramane a unui cetatean dintr-o tara necunoscuta, despre care mitul american afirma ca este patria lui Dracula.
Altfel spus, imaginea actuala a Romaniei nu este atractiva pentru turisti sentimentul creat fiind negativ, exprima nesiguranta si poate chiar pericol.
Si descoperim acum, in plina epoca a globalizarii, ca avem nevoie de propria noastra identitate in cadrul acestui spatiu imens creat de deschiderea granitelor deoarece nu mai putem trai sau gandi doar in zona delimitata initial a teritoriului romanesc.
Pe de alta parte, intalnirea cu ceilalti semeni din alte state, oricare ar fi acestea, va începe de la imaginea stereotip asociind personajul interlocutor cu imaginea descrisa de catre ceilalti din zona acestuia de influenta.
În aceast comportament se vor decupa atat stereotipurile din care este formata imaginea prezenta a culturii romane în viziunea unor straini, dar si premisele necesare azi pentru a depasi aceste imagini si de a proclama o identitate demna de incredere.
Situatia este cu atat mai interesanta cu cat aceste stereotipuri sunt rezultatul imaginii pe care noi, ca indivizi sau exponenti ai unei natiuni, o prezentam în fata celor pe care ii intalnim.
Este imperios necesar sa identificam si sa reusim sa promovam o noua imagine - un nou “simbol indicador” pentru Romania.
In ultimile incercari nu s-a gasit un element pur romanesc definitoriu. Imaginea tarii noastre nu a fost asociata cu nici un simbol anume. Nici sarmalele si nici mamaliga nu sunt un simbol pentru Romania, asa cum vedem maslinele ca simbol al Greciei sau gulashul un indiciu clar pentru Ungaria. Nu s-a gasit nici vreun monument care sa aiba o rezonanta la fel de puternica pentru cetatenii altor tari precum Turnul din Pisa - Italia, Turnul Eiffel - Franta sau Big Ben-ul din Londra.
Putem descrie Romania ca un pamant aflat in mijlocul confluentelor civilizatiilor, ca o insula aflata intr-un imens ocean in care dimensiunile spatiului si timpului cuprind toate valurile de cultura ale imperiilor. Iar acest pamant a ramas neclintit zi dupa zi, an dupa an, secol dupa secol.
Tinut vegheat de cetatea Corvinilor, cu triumfatoarea-i intrare prin “Poarta Sarutului “ si poate cea mai simbolica imagine pentru Romania, precum o stea calauzitoare, un semn al recunostintei infinite pentru ospitalitatea acestui popor –Coloana Infinitului.
Apoi sa ne indreptam atentia catre puritatea obiceiurilor acestui popor. O mostrã de autenticitate, o creatie populara unica, Cimitirul vesel de la Sapanta aduce in amintire obiceiurile dacilor, ritualul de înmormântare ce are ca scop unic redarea sperantei in viata de apoi. Caci ce este sacru nu este si trist, la fel cum mormintele nu tin de moarte, ci de renastere.
La fel de important in viata de zi cu zi a oamenilor este cantecul specific, dandu-le acestora posibilitatea de a-si manifesta trairile prin intermediul muzicii, cantecul devenind astfel parte din ritualuri. Venirea sau nasterea unui nou membru al comunitatii, plecarea temporara sau definitiva a unui membru din popor, intampinarea unui anotimp, cu precadere, primavara, simbol al renasterii si revigorarii naturii, strangerea recoltei sau orice alte evenimente au fost prilej de bucurie sau de alinare a sufletului si mereu exprimate muzical. Si apoi cantecele specifice care incearca sa creeze idealuri pentru oamenii simpli si saraci, scotand in evidenta trasaturile demne de lauda ale unor eroi……
Despre marile imperii s-a scris si s-au dezbatut astfel de teme in toatã lumea. Atlase geografice, filme documentare sau artistice, toate vorbesc despre aceste civilizatii megalitice, misterioase, autoare ale unor realizãri tehnice si stiintifice care ne mirã si astãzi.
Insa de partea cealalta nu gasim decat o vaga umbra istorica a ceea ce a insemnat “cel mai numeros popor dupa indieni” dupa scrierea lui Herodot .
Dacã ai ajunge în Egipt nu ai putea intelege cum au fost construite piramidele la fel cum nu ai reusi sã descifrezi în laborator compozitia artistica a picturilor de la Voronet, mostenire artistica de pret a poporului nostru.
La fel cum nu s-a inteles din istorie de ce imparatul Traian a considerat necesar sa precizeze multitudinea bogatiilor ce "nu pot fi transportate in Roma".
Am putea spune ca cel ce crede ca are solutia teoretica a acestor enigme trebuie sã parcurga mii de kilometri pentru a descoperi ca fiecare popor este minunat in felul sau si fiecare civilizatie are valoarea sa pe scena mondiala ce trebuie promovata de cei ce traiesc, graiesc si simt pentru acel loc.

Pentru aceasta suntem onorati sa va alaturati noua si sa dezbatem acesta tema in viziunea dumneavoasta. Fiecare dintre noi poate contribui la identificarea si crearea unui simbol reprezentativ pentru Romania si pentru romani oriunde s-ar afla acestia!

Scris de Darius Stan

Nicolae Titulescu -Gandire diplomatică, europeană şi mondială.