sâmbătă, 23 octombrie 2010

Murim de foame pentru ca nu cumparam romaneste



Este greu sa scrii despre lucruri ce te-au modelat si te-au crescut. Asa sunt eu. Consider dificil sa scrii despre cei ce ti-au fost aprope si ma simt mai implinit decat atunci cand calc pe pamantul strabunilor mei. Imi amintesc cu drag tarana ingrijita din miezul satului Bobul Nou din judetul ALBA de unde erau bunicii mei. Lucrurile aranjate, facute sau cumparate din targurile obstii ce aveau menirea sa arate adaptarea si utilitatea celor ce nu au avut si au construit pentru beneficiile societatii lor. Multi imi atrag atentia ca port nume persan asa cum au gasit prin cartile de istorie, chiar daca in satul de unde am provenianta, localnici erau constituiti ca o comunitate majoritara de ednie svaba ori Schwabe. Multa vreme m-am reantors pe plaiurile transilvanene.
Pacat, sau mare pacat ca de la an la an, satul si viata romaneasca nu mai poate fi comparata cu cea ce a fost.....
Trecand de la una la alta, astazi, la o lansare de carte, am primit un ravas cu un proverb din Bengali - Tara Banglades pe care consider ca am obligatia sa vi-l impartasesc penru a inmulti bucuria alaturi de prieteni.
Proverbul spune ca "Faima si defaimarea, pe amandoua le aduce lumea ".
Doamna Amita Bhose, ce mi-a oferit acest ravas, a reusit sa faca cel mai frumos gest pe care il puteam primi. Un gest simplu, dar oferit cu toata caldura omeneasca.
Acest gest m-a patruns, mai ales pentru faptul unui alt proverb ( Iordanian ) pe care il utilizez complementar care spune ca "Cel ce ofera ajutor, sa aiba sufletul curat sa poate urca odata cu gestul".
Stimati colegi, v-am spus acestea avand credinta ca impreuna vom putea fi mai impliniti sufleteste pentru faptul ca suntem impreuna. Adica suntem impreuna Romani, indiferent de conotatia numelui sau aspiratiile incurajatoare catre un anumit gen comportamental.
Si acum, pentru ca s-a definit foarte clar realitatea simtamintelor se permite sa pun o intrebare consumatorului de ordin comportamental : Criteriul de selectie al produsului, cand mergeti la cumparaturi, se concentreaza asupra ambalajului ? Cat de importanta este tara in care este fabricat produsul ?
Nu asupra pretului, nu asupra termenului de garantie, ci asupra locului in care este fabricata marfa respectiva.
In acest moment, pentru consumatorii romani, tara de fabricatie a produsului nu este un criteriu semnificativ in decizia de alegere a unui produs.
Recent, Ministerul Economiei a anuntat intentia de a lansa un program intitulat "Cumpara romaneste".
Insa, ca multe alte programe si acesta se afla in stadiul de proiectare. Deci nu este mai mult decat o schita. Din mai multe motive: suma alocata este ridicola (un milion de euro), tintele care se doresc atinse sunt definite extrem de sumar, iar caile prin care se va ajunge la obiectivele pe care si le propune programul sunt insuficiente. Mai debordant este faptul ca pentru moment acesta campanie se va reflecta doar in organizarea de seminarii si simpozioane.
Acest program reprezinta foarte putin sau, mai exact, mai mult decat nimic. Incurajarea consumatorilor sa cumpere produse autohtone nu este noua. Sub diverse forme si in diverse perioade ea a fost aplicata in mai multe economii din lume.
In Romania, ideea a mai fost vehiculata atat in mediile politice, cat si in mediul de afaceri, dar nu a fost niciodata dusa pana la capat.
Adica, nimeni nu s-a preocupat sa creeze un program coerent, care sa reusasca sa se gaseasca o finantare rezonabila si sa se aplice o serie de masuri, de la cele mai simple (campanii de imagine sau explicarea efectelor asupra economiei) la cele mai complexe (ajustari legislative, gasirea solutiilor de incurajare a producatorilor romani, marcarea produselor, ajutor de stat pentru crearea brandului sau chestiuni legate de concurenta sau de lupta cu evaziunea fiscala).
Totusi pentru ca un astfel de program sa fie implementat este nevoie de mai mult decat o simpla mima.
Mai exact, este nevoie de bani, de profesionisti si de vectori de opinie si, nu in ultimul rand, de timp. Planurile unei astfel de campanii sunt complexe si pleaca de la domeniul economic, trec prin cel psihologic si ajung la cel patriotic.
Intr-o lume fara granite, in care libertatea capitalurilor, a marfurilor si persoanelor este la mare pret, argumentul patriotic, atunci cand vine vorba despre decizia de cumparare a unui produs, este pe ultimul loc.
Patriotismul este inlocuit de un criteriu extrem de practic care in economia de piata poarta un nume: raportul calitate-pret. Argumentele economice pentru a cumpara un produs fabricat in Romania sunt fara echivoc.
Efectele sunt in lant: cumpararea de produse romanesti duce la cresterea cifrei de afaceri a companiilor romanesti, ceea ce inseamna locuri de munca mai multe si mai bine platite, ceea ce, mai departe, inseamna sume mai mari platite ca impozite si taxe catre bugetul de stat; o crestere a consumului de marfuri fabricate in Romania duce si la o scadere a deficitului de balanta comerciala, cu precadere pentru anumite categorii de produse.
Ecuatia este insa mai complicata. Pot fi argumentele macroeconomice suficiente pentru ca un consumator sa opteze pentru un produs fabricat in Romania?
Cu siguranta, nu. Pentru ca un consumator are de ales intre o gama larga de produse, iar marfurile importate intra direct in concurenta cu cele fabricate in Romania.
Si, atunci, consumatorul roman va alege un produs autohton doar cand relatia "de aur" pret-calitate va fi satisfacatoare in raport cu un produs similar venit din import.
Nu putem spera ca produsele romanesti sa fie alese de consumatori in defavoarea celor din import, doar pentru ca sunt romanesti. Ele trebuie sa fie competitive si la fel de promovate ca si cele venite din import.
Dar aceasta este o chestiune esentiala ce tine de fundamentele economiei romanesti si nu doar de o minciuna de campanie intitulata "Cumparati romaneste". Cu toate acestea, o astfel de campanie este necesara. Nu trebuie insa sa speram la minuni.
Este doar ambalajul, nu marfa. Chiar daca, se stie, ambalajul este important in vanzarea unui produs. In acelasi timp, este nevoie ca termenii sa fie bine definiti.
A "cumpara romaneste" inseamna a cumpara marfuri si servicii fabricate in Romania.
Primul criteriu trebuie sa fie, asadar, locul de fabricatie, in Romania, si nu denumirea marcii. Pentru ca nu marca este neaparat semnificativa, ci locul unde este fabricat produsul.
"Dacia" este cea mai cunoscuta marca romaneasca, dar o sticla de "Coca Cola" sau un pachet de detergent "Bonux" sunt si ele fabricate in Romania si se califica, asadar, pentru programul despre care vorbim.
Desigur, la urmatorul nivel de analiza ar trebui sa discutam despre proportia in care aceste produse fabricate in Romania inglobeaza materii prime, materiale sau semifabricate fabricate, la randul lor, in tara noastra.
Trebuie analizat in ce masura productia unei masini, a unui detergent sau a unui produs electrocasnic integreaza produse romanesti.
Dar aceasta este o alta discutie. De asemenea, pentru programul: "Cumparati romaneste" nu trebuie tinut cont de originea capitalului firmei care fabrica produsul repectiv.
Realitatea arata ca economia romaneasca este dominata de prezenta capitalul strain.
De aceea, un criteriu legat de capitalul romanesc este inadecvat, din simplul motiv ca acesta este relativ putin prezent in economia noastra si pentru ca toate argumentele economice prezentate mai sus (locuri de munca, impozite si taxe, echilibrarea balantei comerciale) sunt valabile pentru companiile straine care produc in Romania.
In pasul doi, analiza ar trebui sa se indrepte catre locul in care capitalul are rezidenta, aici sau in off-shore, daca profiturile companiei sunt platite actionarilor sau reinvestite in economia romaneasca sau daca salariile sunt platite angajatilor de top catre companii off-shore sau sunt taxate in Romania.
Dar aceasta este o chestiune care tine deja de administratia fiscala si mai putin de constiinta si decizia consumatorului.
O campanie "Cumpara romaneste" este una de educare-informare-influentare si are nevoie de timp pentru a-si arata efectele.
Mai are nevoie si de o serie de vectori care pot purta mesajul catre opinia publica, eventual cu propriul exemplu, precum artisti, sportivi sau chiar politicieni.
Institutiile statului nu mai pot incuraja in mod deschis cumpararea de produse fabricate in Romania, pentru ca normele europene de organizare a licitatiilor de achizitii publice interzic avantajarea unui producator autohton in raport cu un altul european. Si asta se aplica tot in Romania, pentru orice tip de marfa. Incurajarea consumului de produse ce au adausuri pe servicii de aproximativ 80% intre producator si beneficiar.
Dar reprezentantii la varf ai institutiilor publice pot da propriul exemplu in raport cu programul "fabricat in Romania".
Partea cea mai simpla a programului este legata de educarea si informarea publicului larg. Mult mai complicat va fi sa se faca o serie de ajustari legislative pentru ca producatorii autohtoni sa fie mai prezenti pe piata locala, evident, in litera normelor europene.
Spre exemplu, multe dintre produsele comercializate in Romania nu au inscris clar pe ambalaj locul fabricatiei. De aceea, ar fi nevoie de o reglementare legala explicita.
De asemenea, produsele agricole romanesti nu sunt foarte prezente in marile retele comerciale, dar pentru ca acest lucru sa se intample este nevoie de o legislatie specifica dezvoltarii produsului pe filiera, adica pe lantul producator-depozitar-procesator-comerciant. Sunt doar doua exemple.
Ele pot fi completate, cu siguranta, si cu altele, din diverse ramuri ale economiei. Ideal ar fi ca programul "Cumparati romaneste" sa fie bine inchegat.
In Romania, insa, abia daca putem spera ca programul sa inceapa.

Dr. Darius Stan

Publicat de Destainuiri ale prezentului la 12:05

Etichete: ,

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Abonați-vă la: Postare comentarii (Atom)

Coloana Infinitului

Persoane interesate

Romania intre mit si adevar. Ajuta-ne sa te identificam Romania!

Ca multe alte lucruri în aceasta tara, dezbaterile în jurul conceptului de imagine de tara, cat si implementarea solutiilor gasite au fost în principal tratate superficial pe un plan secund.
Migrand de la zona plina de patriotism, inainte de 1989, in care mitul romanului apreciat ca fiind extraordinar in tot si toate a fost distrus odata cu deschiderea frontierelor si circulatia romanilor in afara granitelor. Pentru cel putin o perioda de timp in fata prietenilor din afara granitelor, imaginea cetateanului roman, ramane a unui cetatean dintr-o tara necunoscuta, despre care mitul american afirma ca este patria lui Dracula.
Altfel spus, imaginea actuala a Romaniei nu este atractiva pentru turisti sentimentul creat fiind negativ, exprima nesiguranta si poate chiar pericol.
Si descoperim acum, in plina epoca a globalizarii, ca avem nevoie de propria noastra identitate in cadrul acestui spatiu imens creat de deschiderea granitelor deoarece nu mai putem trai sau gandi doar in zona delimitata initial a teritoriului romanesc.
Pe de alta parte, intalnirea cu ceilalti semeni din alte state, oricare ar fi acestea, va începe de la imaginea stereotip asociind personajul interlocutor cu imaginea descrisa de catre ceilalti din zona acestuia de influenta.
În aceast comportament se vor decupa atat stereotipurile din care este formata imaginea prezenta a culturii romane în viziunea unor straini, dar si premisele necesare azi pentru a depasi aceste imagini si de a proclama o identitate demna de incredere.
Situatia este cu atat mai interesanta cu cat aceste stereotipuri sunt rezultatul imaginii pe care noi, ca indivizi sau exponenti ai unei natiuni, o prezentam în fata celor pe care ii intalnim.
Este imperios necesar sa identificam si sa reusim sa promovam o noua imagine - un nou “simbol indicador” pentru Romania.
In ultimile incercari nu s-a gasit un element pur romanesc definitoriu. Imaginea tarii noastre nu a fost asociata cu nici un simbol anume. Nici sarmalele si nici mamaliga nu sunt un simbol pentru Romania, asa cum vedem maslinele ca simbol al Greciei sau gulashul un indiciu clar pentru Ungaria. Nu s-a gasit nici vreun monument care sa aiba o rezonanta la fel de puternica pentru cetatenii altor tari precum Turnul din Pisa - Italia, Turnul Eiffel - Franta sau Big Ben-ul din Londra.
Putem descrie Romania ca un pamant aflat in mijlocul confluentelor civilizatiilor, ca o insula aflata intr-un imens ocean in care dimensiunile spatiului si timpului cuprind toate valurile de cultura ale imperiilor. Iar acest pamant a ramas neclintit zi dupa zi, an dupa an, secol dupa secol.
Tinut vegheat de cetatea Corvinilor, cu triumfatoarea-i intrare prin “Poarta Sarutului “ si poate cea mai simbolica imagine pentru Romania, precum o stea calauzitoare, un semn al recunostintei infinite pentru ospitalitatea acestui popor –Coloana Infinitului.
Apoi sa ne indreptam atentia catre puritatea obiceiurilor acestui popor. O mostrã de autenticitate, o creatie populara unica, Cimitirul vesel de la Sapanta aduce in amintire obiceiurile dacilor, ritualul de înmormântare ce are ca scop unic redarea sperantei in viata de apoi. Caci ce este sacru nu este si trist, la fel cum mormintele nu tin de moarte, ci de renastere.
La fel de important in viata de zi cu zi a oamenilor este cantecul specific, dandu-le acestora posibilitatea de a-si manifesta trairile prin intermediul muzicii, cantecul devenind astfel parte din ritualuri. Venirea sau nasterea unui nou membru al comunitatii, plecarea temporara sau definitiva a unui membru din popor, intampinarea unui anotimp, cu precadere, primavara, simbol al renasterii si revigorarii naturii, strangerea recoltei sau orice alte evenimente au fost prilej de bucurie sau de alinare a sufletului si mereu exprimate muzical. Si apoi cantecele specifice care incearca sa creeze idealuri pentru oamenii simpli si saraci, scotand in evidenta trasaturile demne de lauda ale unor eroi……
Despre marile imperii s-a scris si s-au dezbatut astfel de teme in toatã lumea. Atlase geografice, filme documentare sau artistice, toate vorbesc despre aceste civilizatii megalitice, misterioase, autoare ale unor realizãri tehnice si stiintifice care ne mirã si astãzi.
Insa de partea cealalta nu gasim decat o vaga umbra istorica a ceea ce a insemnat “cel mai numeros popor dupa indieni” dupa scrierea lui Herodot .
Dacã ai ajunge în Egipt nu ai putea intelege cum au fost construite piramidele la fel cum nu ai reusi sã descifrezi în laborator compozitia artistica a picturilor de la Voronet, mostenire artistica de pret a poporului nostru.
La fel cum nu s-a inteles din istorie de ce imparatul Traian a considerat necesar sa precizeze multitudinea bogatiilor ce "nu pot fi transportate in Roma".
Am putea spune ca cel ce crede ca are solutia teoretica a acestor enigme trebuie sã parcurga mii de kilometri pentru a descoperi ca fiecare popor este minunat in felul sau si fiecare civilizatie are valoarea sa pe scena mondiala ce trebuie promovata de cei ce traiesc, graiesc si simt pentru acel loc.

Pentru aceasta suntem onorati sa va alaturati noua si sa dezbatem acesta tema in viziunea dumneavoasta. Fiecare dintre noi poate contribui la identificarea si crearea unui simbol reprezentativ pentru Romania si pentru romani oriunde s-ar afla acestia!

Scris de Darius Stan

Nicolae Titulescu -Gandire diplomatică, europeană şi mondială.