Sectorul energetic si jocuri de sah in dosarul scutului antiracheta

Scutul american-antiracheta si gafa impardonabila a ministerului roman de externe

Ca Rusia va privi cu suspiciune amplasarea in Romania si Bulgaria a scutului american-antiracheta se stie, insa, intrebarea ingrijoratoare care ridica tensionari in Europa ar putea fi, daca nu cumva conflictul iscat de planurile anterioare, ale  precedentei administratii americane Bush, de instalare a scutului în Cehia si Polonia, se vor extinde vertiginos.
Relund in context informatiile furnizate de ministerul roman de externe, potrivit carora diverse elemente ale sistemului vor fi instalate, intr-o prima faza, pana în anul 2011, pe nave din sud-estul Europei, dar navigand altundeva decat in Marea Neagra, spre a nu fi prea aproape de rusi. 
Intr-o a doua faza ar urma constructia instalatiilor terestre, „cu un sistem radar edificat, de pilda în Bulgaria si amplasarea in Romania a rachetelor de interceptare de tip Standard Missile SM-3 Block 1 B”. In fine, in a treia faza ar urma extinderea sistemului în toate statele membre ale NATO.
Este o gafa impardonabila a ministerului roman de externe de a face angajamente in numele altor state pentru a acoperi erorile administratiei prezidentiale de la Bucucuresti.
Semnalam faptul ca in Bulgaria nu s-a adoptat inca o decizie, iar unul din reprezentantii opozitiei, fostul ministru de externe socialist Ivailo Kalfin, ar fi avertizat guvernul "sa nu puna în pericol relatiile economice dintre Sofia si Moscova".
Trebuiesc avute vedere si luarile de pozitie ostile ale ministrului de externe al Moscovei, Serghei Lavrov si ale generalului rus Nikolai Makarov. Potrivit celui din urma proiectul scutului ar "slabi potentialul militar rusesc" si ar "submina planurile strategice ale Rusiei".
In concluzie, notam ca potrivit concordantelor declaratii ale SUA si Romaniei, "scutul nu se indreapta impotriva Rusiei" . Dar totusi impotriva cui se doreste amplasarea acestor rachete sau impotriva cui se doreste a avea loc intimidarea prin provocarea emisa de la Bucuresti ?
Sa nu pierdem din vedere criza financiara a Greciei ce continua sa fie pe prima pagina a tuturor editorialelor financiare si la fel si speculatiile privind nationalitatea celui ce va prelua carma Bancii Centrale Europene de la francezul Jean-Claude Trichet.
Sunt facute astazi, comentarii ample consacrate, in special, in urma unor pseudo-succese de anvergura ale luptei antiteroriste.  Este vorba de arestarea în Pakistan, prin cooperare americano-pakistaneza, a numarului doi al talibanilor precum si de lichidarea, de catre un comando, a furnizorului de arme iraniene aflat in serviciul organizatiei extremiste islamice palestiniene, Hamas. Retinerea lui Baradar, adjunctul mullahului Omar, seful talibanilor, e "cea mai importanta captura din ultimii trei ani", estimeaza cotidianul conservator german Frankfurter Allgemeine Zeitung, bazandu-se pe faptul ca mullahul retinut ar putea "dezvalui ce legaturi mai exista intre talibani si teroristii islamisti ai lui Bin Laden, pe de o parte, si serviciul secret pakistanez, pe de alta". Totodata, arestarea mullahului Baradar ar putea semnaliza o schimbare in atitudinea pakistaneza, in speta hotararea adoptata de oficialitatile de la Islamabad de a  trece la combaterea autentica si ferma a raului reprezentat de islamismul militant. Sunt astfel create premisele credintei ca autoritatile din Pakistan se pregatesc pentru ziua in care occidentalii isi vor fi retras trupele din Afganistan, si Islamabadul va amorsa un dialog cu talibanii reveniti la putere la Kabul.

Bucurestiul si Chisinaul discuta despre participarea Romaniei la scutul antiracheta
Reprezentanti ai Ministerului de Externe de la Bucuresti au joi consultari bilaterale pe probleme de securitate cu partea moldoveana conform declaratiei purtatorului de cuvant al MAE, Lucian Rosenfeld. "In spiritul deschiderii si transparentei aratata de partea romana fata de aceasta tema va fi abordata si participarea Romaniei la sistemul de aparare antiracheta", a mentionat purtatorul de cuvant al MAE. Anterior, omologul sau moldovean, Valeriu Turea, a anuntat ca experti de la Chisinau si Bucuresti vor avea consultari bilaterale in capitala moldoveana despre amplasarea elementelor americane antiracheta in Romania. Asupra necesitatii acestor consultari au convenit ministrul de externe al Republicii Moldova, Iurie Leanca, si omologul sau roman, Teodor Baconschi. Dupa anuntul Romaniei privind acceptarea instalarii elementelor scutului, opozitia comunista de la Chisinau a cerut guvernului sa adopte o declaratie de protest, cerere ce a fost respinsa.

SUA si Rusia "joaca sah pe spatele Bulgariei" in dosarul scutului
Premierul Boiko Borisov a declarat miercuri ca tacticile americane si rusesti in negocierea tratatului pentru armele strategice sunt desfasurate "pe spatele Bulgariei", referindu-se la declaratiile facute de cele doua parti privind implicarea Sofiei in scutul antiracheta, relateaza Standart News. De asemenea, Borisov a negat ca ar exista vreo legatura intre construirea centralei nucleare de la Belene si desfasurarea scutului antiracheta. Miercuri, ministrul bulgar de externe Nikolai Mladenov si ministrul apararii anio anghelov au fost audiati in Parlament in dosarul sistemului antiracheta. Mladenov a dat asigurari ca nicio racheta nu va fi desfasurata in zona orasului Sabla, din nord-estul Bulgariei

Sectorul energetic sarbesc o oportunitate angajata de investitie pentru China si Rusia

Luna aceasta, autoritatile sarbe au semnat trei contracte energetice de importanta strategica.
BERD si Srbijagas au semnat joi (18 februarie) un imprumut de 150 mn euro. Banii vor fi utilizati pentru a imbunatati reteaua de gazoducte a companiei si pentru constructia unui nou depozit subteran in satul itebej din Voivodina.
Depozitul va avea o capacitate de 1 miliard de metri cubi pentru uz strategic si comercial. Intrucat Srbijagas este singurul operator, depozitul va asigura stabilitate in livrarea de gaze naturale si va spori rezistenta regionala in fata potentialelor intreruperi ale livrarilor si schimbarilor de consum sezoniere.
Acest contract este precedat de un acord incheiat in 3 februarie intre compania sarbeasca de distributie a electricitatii Elektroprivreda Srbije si Corporatia Nationala Chineza pentru Utilaje si Echipamente (CMEC) cu privire la un contract preliminar in valoare de 800 mn euro pentru reconstructia termocentralei Kostolac, situata la 100 km sud-est de Belgrad. Centrala va fi de asemenea extinsa in cadrul unui proiect ce urmeaza sa fie finalizat in 2015.
"Contractul de finantare a acestei lucrari ar trebui sa fie finalizat in urmatoarele cateva luni, iar contractele privitoare la efectuarea lucrarii vor fi semnate pe etape", a afirmat ministrul energiei, Petar Skundric.
Cooperarea privitoare la centrala Kostolac este rezultatul unui acord de stat incheiat intre China si Serbia la Beijing in august 2009. Proiectul prevede revitalizarea a doua sectiuni ale centralei de 350 MW, constructia altui "bloc" energetic si marirea capacitatii de excavare la suprafata a minei locale de suprafata de la Drmno la 12 mn tone de carbune pe an.
Banca de Export-import a Chinei va finanta 85% din proiect la o rata anuala fixa de 3% pe 15 ani; restul de fonduri vor fi alocate de compania sarba. aceasta va fi una din cele mai mari investitii de pana acum din sectorul energetic al Serbiei, a declarat Skundric, sporind capacitatea de productie a termocentralei cu cel putin 450 MW.
Wei Xinghua, ambasadorul chinez in Serbia, a afirmat ca implementarea proiectului "va fi un punct de cotitura in relatiile dintre China si Serbia", adaugand ca "exista un mare potential de cooperare intre cele doua tari in domeniul energiei".
Un al doilea eveniment major din domeniul geostrategiei -energetice este constituit de semnarea unui contract intre Serbia si compania ruseasca Gazprom in 5 februarie. Acordul creeaza o companie mixta care va administra depozitul subteran sarbesc de gaze naturale de la Banatski Dvor.
Rusii vor avea 51% din actiunile companiei mixte, iar compania sarbeasca Srbijagas va detine 49%. Gazprom a achizitionat industria Petroliera Sarba (NIS) pentru 400 mn euro in 2009. Prin noul contract, Gazprom si-a consolidat pozitia pe piata energetica sarba.
Prima sarcina a parteneriatului va fi sa extinda capacitatea depozitului de la Banatski Dvor pentru a garanta stabilitatea pietei sarbesti si a celor regionale. Obiectivul urmarit este sporirea capacitatii depozitului la 470 mn de metri cubi de gaze pana in 2011.
In iarna, necesarul energetic zilnic al Serbiei atinge 11 miliarde de metri cubi, iar pana acum acesta a fost satisfacut exclusiv prin exporturile din Rusia. In timpul crizei gazelor naturale din 2009, care a urmat conflictului dintre Rusia si Ucraina, Serbia a ramas fara gaze naturale, partial din cauza ca Banatski Dvor a putut stoca doar cantitati mici. Serbia intentioneaza sa extinda capacitatea de depozitare a acestuia, pentru a se proteja impotriva potentialelor intreruperi de livrare.

Cerurile se inoureaza dinspre SUA spre China

Un grup de nave de razboi americane a ancorat in Hong Kong in mijlocul tensiunilor crescande dintre China si Statele Unite privind unele probleme diplomatice si comerciale.Grupul de cinci nave, condus de portavionul USS Nimitz, a sosit miercuri in teritoriul chinez. O declaratie emisa de Nimitz sustine ca peste 5.000 de marinari din flota au coborat pe uscat pentru a privi peisajele si pentru diferite activitati. Ancorarea are loc in ciuda amenintarii Beijingului de a suspenda schimburile militare cu Statele Unite dupa ce Washingtonul a anuntat o vanzare de arme catre Taiwan in valoare de 6,4 miliarde de dolari.
Vizita in port are loc de asemenea in ajunul unei intalniri dintre presedintele american Barack Obama si liderul tibetan spiritual exilat Dalai Lama la Casa Alba.
Dalai Lama a cerut o autonomie mai mare pentru teritoriu, dar Beijingul l-a denuntat ca separatist.
Sa nu uitam faptul ca, presedintele USA ,Obama, a evitat in anul trecut ocazia de a-l intalni pe Dalai Lama inaintea summitului cu omologul sau chinez Hu Jintao.
Delegatul special al liderului spiritual, Lodi Gyari, a declarat marti reporterilor ca decizia lui Obama a fost o pierdere pentru cauza tibetana.
Obama va discuta cu colegul sau castigator al Premiului Nobel pentru Pace intr-o camera privata la Casa Alba, si nu in Biroul Oval.
Sa ne mai amintim si faptul ca, la finele anului 2007 China a anulat o ancorare a navei USS Kitty Hawk, dupa ce presedintele de atunci George W. Bush a participat la o ceremonie in care Dalai Lama a fost premiat cu Medalia de Aur Congresionala Americana, una dintre cele mai inalte distinctii acordate civililor in aceasta tara.

Presedintele american Barack Obama s-a intalnit joi cu Dalai Lama, sfidand avertizarile Chinei impotriva acestei intalniri. Presedintele a incurajat tibetanii si guvernul chinez sa isi rezolve neintelegerile prin dialog.
De la calatoria presedintelui american in Beijing, tensiunile dintre Statele Unite si China au crescut in privinta comertului, monedei straine, cenzurii Internetului si vanzarii de arme catre Taiwan de catre Statele Unite.
Sophie Richardson, din cadrul diviziei asiatice a grupului Human Rights Watch (HRW), sustine :
“Unii spera ca schimbarile din ultimele cateva luni au facut administratia Obama sa realizeze ca o abordare blanda a problemelor drepturilor omului nu doar ca nu aduce imbunatatiri in acest sector, dar nici nu aduce mai putine dureri de cap in alte probleme precum vanzarile de arme sau disputele comerciale”, a declarat Richardson.

Autor: Darius Stan