Bio sau fast food? Cu ce ne hranim?

Sunt produsele bio într-adevar mai sanatoase? Pot hrani ele întreaga populatie? Ce mai e natural în alimentele semipreparate? Cât de eficiente sunt asa-numitele alimente functionale si în ce masura ne schimba comportamentul si viata produsele din laborator?

Aproape fara exceptie presa de bulevard, revistele pentru femei înainte de toate, ofera saptamâna de saptamâna noi retete de slabit si fac recomandari pentru o alimentatie mai sanatoasa. Interesant e ca, desi ineficiente pe termen lung, aceste retete se vând pe mai departe bine. Ceea ce lipseste însa e o dezbatere de aceeasi amploare bine documentata, bazata pe studii si rezultate stiintific
Iata ca în ultimele sale editii, revista de stiinta si tehnica "Zeit Wissen", editata de saptamânalul german "Die Zeit", a lansat un serial dedicat alimentatiei si modului în care ne hranim astazi. Publicatia releva ca, potrivit studiilor, la nivel european germanii par a fi cei care cheltuie cel mai putin pe mâncare. În nicio alta tara pe continent, preturile la alimente nu sunt mai reduse ca aici. E vorba bineînteles de marile retele de magazine de discount. Dar, tot potrivit studiilor, germanii, chiar si copiii, par a sti foarte bine ce e sanatos si ce nu.
Totusi semipreparatele ramân la mare moda.
Statistic, fiecare german consuma pe an în medie 137 de kg de alimente aromatizate, adica 370 de grame într-o zi. Multe produse nu au nimic de-a face cu alimentele din care ne-am putea imagina ca sunt facute: carne, legume, verdeturi, condimente. Supa la plic, de pilda, e de cele mai multe ori pur si simplu rezultatul unor reactii chimice. O însiruire de aminoacizi si nimic mai mult. Câteva boabe de mazare sau rondele de morcovi, tratate special pentru a se mentine perfect si în stare uscata, ne fac sa credem ca produsul e unul natural. Nici aromele naturale nu sunt ceea ce tindem sa credem. De exemplu gustul de capsuni dintr-un "iaurt cu capsuni" nu trebuie sa provina neaparat de la capsuni. Aceasta se întâmpla de cele mai putine ori. "Bucataria de arome" e nelimitata. La arome se aduga si alte componente nenaturale, care modifica si intensifica gustul produselor si le schimba aspectul, cum ar fi maltodextrina sau glutamatul de sodiu si desigur colorantii de tot felul. Apoi mai exista si imitatele, de sunca sau de brânza de exemplu, pe care producatorii le folosesc adesea la fabricarea pizzei.

Alimentele ne modifica gustul si comportamentul

Problema e ca, asa cum au dovedit testele, copiii hraniti cu astfel de produse le vor prefera pe acestea la maturitate celor naturale. Imi amintesc de o emisiune transmisa la televiziuena germana în care era prezentat un experiment, efectuat la o gradinita. Rezultatele acestuia ar tebui sa ne dea de gândit. Copiilor li s-au oferit doua feluri de iaurt cu fructe: unul cu fructe naturale, celalalt cu arome de fructe. Care credeti ca a fost cel preferat de cei mai multi copii?
Iaurtul cu arome. Pentru simplul fapt ca tocmai cu acest tip de iaurt erau obisnuiti. Interesant e ca cei care au ales iaurtul cu fructe naturale erau copii proveniti din familii de straini, turci în majoritate. În aceste familii se mai gateste cu alimente naturale. Asadar, alimentele ne modifica gustul. Dar nu numai gustul, ci si comportamentul.
Mancarurile semipreparate se consuma adesea pe fuga în picioare, pe fuga în fata televizorului sau a computerului, lasând, la finele mesei, nu senzatia de placere si satietate, ci de oboseala, de îmbuibare. Se pierde componenta sociala si relatia cu natura, cu naturalul.
Nesanatoase sunt, cel putin pe termen lung, si produsele fast food, extrem de îndragite mai ales în rândul copiilor si celor tineri.
O problema, generata de o alimentatie gresita, cum ar fi produsele fast food, e supragreutatea. Potrivit celui mai recent studiu la nivel national, fiecare al doilea german e supraponderal, iar fiecare al cincilea obez, aceasta constituind un risc pentru sanatate

Putem hrani cu alimentele ecologice intreaga omenire?
La aceasta întrebare magazinul „Zeit Wissen” raspunde afirmativ, citând Fundatia pentru Agricultura Viitorului, care considera ca acest lucru este posibil si în conditiile cresterii constante a numarului locuitorilor planetei noastre. Totusi important ar fi ca alimentatia sa se axeze mai mult pe produse vegetale decât pe cele de provenienta animala. Productia de carne necesita de sapte ori mai multa energie decât producerea alimentelor cu aceeasi cantitate de calorii, dar de origine vegetala. Şi înca un argument: în regiunile sarace de pe glob, prin culturile ecologice se poate obtine chiar o recolta mai bogata si se mentine totodata pe termen lung fertilitatea solului.
Agricultura ecologica este mai lesne posibila cu mijloacele rudimentare de care dispun fermierii în aceste zone, de pilda pe continentul african. O combinatie înteleapta de plante, poate reduce considerabil daunatorii pe aceste ogoare, nemaifiind nevoie de pesticide. Apoi trebuie avut în vedere echilibrul sistemului ecologic. Un exemplu: în padurile amazoniene, micii fermieri pot lucra câmpuri relativ mici, fara a distruge padurea tropicala. Daca se defriseaza suprafete întinse pentru a se cultiva soia, se obtin, ce-i drept, recolte bogate, dar pagubele aduse mediului sunt enorme. In plus, dupa câtiva ani solul nu mai este fertil si e nevoie de cantitati mari de ingrasaminte chimice.

Un material integral DW