Neamestecul in treburile interne este o chestiune depasita

La finalul anului 1999, o doamna ce ocupa functia de secretar stat la Casa Alba, reuseste sa transmita intr-o conferinta internationala, ca fiind depasit conceptul neamestecului in treburile ale statelor. Aceeasi doamna socoate ca lumea ar trebui sa fie impartita in state democratice si state in curs de democratizare.
Statele democratice ar trebui sa poata liber interveni prin orice mijloace pentru democratizarea statelor in curs de democratizare.
Acum peste un scurt timp, in secolul XXI anul noua, la terminarea reuniuni anuale de la Londra G20 avem o societate globala framantata de o criza financiara, o societate globala manata mai mult ca oricand de interese. Interesele asigurarii resurselor cel mai putin la nivelul conservarii intr-un climat de criza.
UE va cere Iranului o anchetă privind alegerile prezidenţiale
Liderii din Uniunea Europeană urmează să ceară vineri Teheranului să lase poporul iranian să protesteze liber pe străzi şi vor solicita o anchetă cu privire la alegerile prezidenţiale din 12 iunie, potrivit unui proiect de declaraţie obţinut joi de AFP. "Uniunea Europeană observă cu mare îngrijorare reacţia faţă de manifestaţiile din Iran. Ea condamnă ferm utilizarea violenţei împotriva manifestanţilor, care a dus la moartea mai multor persoane", arată declaraţia, care ar putea fi însă modificată şi care urmează să fie adoptată vineri în timpul summitului european.

Astfel cel mai comentat subiect al zilelor actuale in intreaga lume este evoluţia situatiei din Iran. Pe primele pagini sunt analizate şi comentate astăzi.

"Cenzură aplicată presei străine" titrează Die Welt din Berlin. În editorialul publicat pe prima sa pagină, cotidianul berlinez e de părere că mulahii nu vor putea ignora la infinit protestele cetăţenilor iranieni.
"În ţara gardienilor" titrează la rândul său Frankfurter Allgemeine Zeitung, guvernul încearcă să izoleze ţara de restul lumii, împiedicând transmiterea de informaţii critice la adresa regimului de la Teheran în afară. Totuşi - mai e de părere ziarul - un astfel de demers nu poate avea mare succes în era mediilor electronice. Acelaşi Frankfurter Allgemeine Zeitung se referă într-un comentariu intitulat "Răspunsurile iraniene" la relaţiile dintre Washington şi Teheran şi e de părere că ţinând cont de atitudinea de până acum a regimului de la Teheran, e de aşteptat ca acesta să respingă mâna intinsă spre dialog de noul şef al Casei Albe, Barack Obama.
Stuttgarter Zeitung îşi opreşte atenţia asupra rolului pe care îl joacă internetul pentru mişcarea de opoziţie şi mai consideră că dacă aceasta vrea să aibă succes, trebuie să i se alăture şi armata, poliţia cât şi părţi ale conducerii de la Teheran.
Asupra protestelor şi eforturilor regimului de a le înăbuşi atrag atenţia, tot pe primele pagini, Süddeutsche Zeitung din München sub titlul "Lupta pentru putere din Iran", şi cotidianul elveţian de limbă germană Neue Zürcher Zeitung, care se referă atât la demonstraţiile opoziţiei cât şi la cele organizate de adepţii lui Ahmadinejad. Cotidianul vienez Kurier avertizează că promisiunile Consiliului Gardienilor de a renumăra voturile înregistrate la alegerile prezidenţiale nu sunt de ajuns pentru a restabili liniştea la Teheran, în timp ce De Volkskrant din Amsterdam vorbeşte de "teama faţă de noi vărsări de sânge" pe străzile capitalei iraniene ca în timpul revoluţiei de acum 30 de ani.
Revenind la Viena, Der Standard este scepetic cu privire la puterea opoziţiei de a-şi impune punctul de vedere, pentru ca La Stampa din Torino să se refere la întrevederea de ieri dintre preşedintele iranian şi omologul său rus, Medvedev, avertizând că "Ahmadinejad se simte încă tare pe poziţie".

Dar, pe acceasi tema a neintelegerilor induse intre guvern si opozitie sunt realizate si in alte state chiar mai apropiate
De fapt chiar acelasi lucru se intampla si de cealalta parte a baricadei mai precis, in Moldova in Georgia.
Daca pentru Moldova este clara incercarea indepartarii fostului regim comunist, in Georgia se incearca o boicotare a actualului guvern pro- democratic. Pentru acesta situatie, emisarul special al Uniunii Europene pentru Caucazul de Sud, Peter Semneby, a călătorit în Georgia pentru a media situatia de confruntare dintre guvern şi opoziţie.
Cu toate că emisarul special al Uniuniii Europene nu a putut decât să discute cu reprezentanţii ambelor tabere şi să le ceară să renunţe la violenţă, opoziţia din Georgia consideră că vizita lui Peter Semneby reprezintă un succes. Comunitatea internaţională trebuie să afle despre abuzurile violente ale autorităţilor împotriva participanţilor la demonstraţiile paşnice, a explicat Nino Burjanadze, fostul lider al parlamentului georgian, care conduce în prezent partidul de opoziţie "Mişcarea Democratică - Georgia Unită".
În dimineaţa de joi s-a ajuns din nou la ciocniri violente în capitala georgiană Tiflis. Mai mulţi opozanţi care, în semn de protest, au petrecut noaptea în celule de detenţie improvizate în faţa unor clădiri publice, au fost bătuţi de un grup de bărbaţi mascaţi.
"Potentaţii generează cu bună ştiinţă aceste confruntări"
Nino Burjanadze este sigură că făptaşii fac parte din trupele speciale de securitate aflate în slujba puterii:
"Guvernul face tot posibilul ca situaţia să devină şi mai tensionată. Trebuie să spun deschis că potentaţii generează cu bună ştiinţă aceste confruntări care zguduie ţara noastră, şi s-ar putea ajunge chiar la vărsări de sânge."
Până în prezent, liderii opoziţiei au reuşit, în general, să împiedice o radicalizare a susţinătorilor lor. Doar în puţine cazuri s-a ajuns la ciocniri sângeroase, însă vina pentru escaladarea conflictelor a fost atribuită mereu adversarilor.
Opoziţia a vrut să-i demonstreze emisarului special al Uniunii Europene că violenţa porneşte de la reprezentanţii statului, care încearcă să-i provoace pe demonstranţi pentru a-i discredita pe plan internaţional.
"Din punctul meu de vedere, este foarte trist să observ cât de puţin obiective sunt cele mai multe informaţii transmise în Occident. Mulţi ne califică drept "radicali". Dacă am fi însă radicali, am fi ocupat deja de mult clădirile guvernamentale. Acţiunile noastre de protest au început deja cu două luni în urmă, dar în tot acest răstimp, nu a fost spart nici măcar un singur geam", a declarat Nino Burjanadze.
Poliţia a arestat deja în jur de 30 de opozanţi
Cu toate acestea, poliţia a arestat deja în jur de 30 de manifestanţi, a precizat Kukawa, un alt lider al opoziţiei. Burjanadze solicită ca Occidentul să exercite mai multe presiuni asupra guvernului Saakaşvili, explicând:
"Aici nu este vorba de susţinerea unui lider al opoziţiei. Întrebarea importantă este dacă oamenii din Georgia simt că Apusul sprijină democraţia şi poporul în momente critice, sau dacă îi abandonează."
Din perspectiva preşedintelui Mihail Saakaşvili, Occidentul procedează corect, din moment ce nu se amestecă în problemele interne ale Georgiei. În ciuda tensiunilor din ultima vreme, şeful statului a declarat că Georgia nu se află în mijlocul unei crize politice.

O alta situatie similara o regasim in proximitatea imediata. In Republica Moldova unde surprizele nu mai contenesc să apară .
Liderul comunist, Vladimir Voronin, a promis că partidul său va deţine în viitorul Parlament 80 de mandate din totalul de 101 şi, se pare, reuşeşte să-şi creeze premise pentru un astfel de scor electoral. În ce mod?

Voi enumăra doar câteva acţiuni care s-au făcut vizibile în ultima vreme pe scena politică moldovenească.
O prima surpriza a fost in momentul reduceri controlabile a pragul electoral de la 6% la 5%... Întrebarea firescă este cui i-au făcut comuniştii acest cadou electoral?
Răspunsul îl găsim în presa de la Chişinău: Partidului Popular Creştin Democrat condus de Iurie Roşca – un partid-prieten al puterii comuniste rămas în afara Parlamentului după alegerile din 5 aprilie 2009.
Mai nou, săptămâna aceasta, Iurie Roşca a fost desemnat prin decretul preşedintelui comunist Voronin în funcţia de viceprim-ministru responsabil de organele de forţă. Nici Iurie Roşca, nici cei doi vicepreşedinţi ai PPCD, Ştefan Secăreanu şi Vlad Cubreacov, nu figurează în lista electorală cu care acest partid intră în campania electorală.
Aşa cum era de aşteptat, ex-comunistul Marian Lupu căruia, în ultimii ani, i s-a creat o imagine de comunist-reformist a aderat la Partidul Democrat şi este privit ca locomotivă electorală pentru această formaţiune centristă eşuată în alegerile din 5 aprilie. Deşi afirmă că noua creatură politică nu este una comunistă care să genereze voturi pentru comunişti în viitorul Parlament, Marian Lupu ezită să atace Partidul Comuniştilor. Ba mai mult, îi cântă osanale în continuare:
„Sunt foarte mulţi oameni de treabă acolo. (...) Plecarea mea din PCRM nu înseamnă că mi-am schimbat viziunile, principiile politice. Aceasta este şi explicaţia de ce nu am plecat pe partea dreaptă a eşichierului. Categoric nu pot. Nu pot fiindcă eu şi astăzi consider că PCRM ca comunist în mare măsură este doar denumirea şi stilul de acţiune în foarte multe cazuri. În esenţă, programul său este unul socialist”.
După protestele violente din 7 aprilie, Marian Lupu a susţinut teza lansată de comunistul Vladimir Voronin referitoare la tentativa de lovitură de stat. Deşi recunoaşte că acţionat de multe ori împotriva propriei voinţe, din datorie faţă de partid, Lupu îşi menţine şi astăzi poziţia vis-a-vis de violenţele din aprilie: „Data de 7 aprilie... Am zis că toată situaţia poartă toate caracteristicile unui atentat de lovitură de stat. Eu şi acum am această opinie, dar este a mea personală şi nu voi pedala pe ea”.
Marian Lupu va prelua funcţia de preşedinte al PD, iar primele locuri pe lista electorală a acestui partid vor fi ocupate de oamenii aduşi de el în partid. Printre aceştia şi fostul ambasador al Republicii Moldova în Germania Igor Corman şi ex-ministrul economiei în perioada guvernării comuniste, Valeriu Lazăr. Aceştia au preluat deja funcţiile de vicepreşedinte şi secretar general al PD. Vechii şefi ai partidului au fost alungaţi în lista electorală dincolo de poziţiile creditate cu şanse de accedere în viitorul Parlament.
Surprizele stafului electoral al Partidului Comuniştilor nu se încheie, însă, aici. Zilele acestea s-a încercat să se afişeze o mină de „comunist preocupat” şi ministrul de Externe, Andrei Stratan, unul dintre cei mai ostili funcţionari din guvernul comunist în raport cu România.
Acesta nu figurează în lista electorală a comuniştilor, iar deocamdată nu se ştie pe lista cărui partid va apărea. In presa interna se scrie că Stratan ar putea fi trecut pe post de locomotivă electorală pe lista creştin-democraţilor.

Lista poate continua si cu alte exemple mai vechi sau mai noi, insa din dorinta de a fi prezente aici doar evenimentele de actualitate ne vom limita descrierea faptelor. Pentru ca subiectul discutiei este principiul neamestecului in treburile interne putem obtine un raspuns la finalul acestui material daca acest principiu este de actualitate sau este doar o chestiune intrata in desuitudine.


Autor:Dr.Darius Stan