Retrospectiva tridimensionala a României în contextul actual al recesiunilor

În ediţia sa online, Frankfurter Allgemeine Zeitung publică un amplu reportaj, consacrat României, în contextul actualei crize economice.

Reportajul porneşte de la parcul industrial din Jucu, o zonă de care se legau multe speranţe, întrucât urma să devină una dintre cele mai importante din estul Europei. În fapt, a căzut între timp în paragină. "Cu doar un an în urmă producătorul de telefoane mobile Nokia îşi închisese fabrica din Bochum pentru a-şi transfera producţia în România, în apropiere de Cluj. Acesta urma să fie "începutul unui boom economic în România şi în estul Europei". Decizia concernului Nokia a atras şi alţi investitori şi totul promitea într-adevăr să se transforme într-o frumoasă poveste de succes. Apoi a intervenit criza economică mondială. Dar, revelă autoarea articolului, nu doar aceasta i-a îndepărat de investitori. Ci şi, de exemplu infrastrucura, care încă lasă mult de dorit: drumurile, care şi dacă sunt refăcute nu rămân mult timp în bună stare, fiind făcute de mântuială, aeroportul, care, deşi extins, "plesneşte din toate încheieturile chiar şi la un număr de numai 300 de pasageri". Mercedes, se pare că tocmai din cauza stării deplorabile a drumurilor a renunţat la ideea de a-şi înfiinţa hale de producţie în această regiune.

"Românii bine pregătiţi preferă să-şi caute de lucru în străinătate" este, potrivit ziarului Frankfurter Allgemeine Zeitung, o altă realitate românească, generată de salariile mici". Şi nici pentru investitori România nu mai e atrăgătoare. "România nu mai e de mult un paradis fiscal" - notează ziarul din Frankfurt pe Main - şi adaugă: " România e înglodată în datorii, aşa încât a fost nevoită să apeleze la FMI pentru a i se acorda un credit de miliarde." Şi ce face guvernul? Guvernul " a emis peste 100 de ordonanţe de urgenţă, a introdus impozitul forfetar şi a ridicat pragul fiscal. El verifică strict împărţirea profitului între firmele străine şi sucursalele lor româneşti. Investitorii se plâng că guvernul le stoarce firmele de fonduri. Aprox. 70 la sută dintre firmele mici şi mijlocii nu vor surpavieţui anului 2009". Nadine Oberhuber, autoarea articolului, conchide că boomul economic din răsăritul Europei a luat sfârşit înainte chair de a fi început cu adevărat".


În Germania, Nordwest-Zeitung din Oldenburg se arată optimist în ce priveşte depăşirea actualei crize economice, explicând: "recesiunea durează deja de mai multă vreme decât majoritatea celor din trecut" şi în plus "sprijinul masiv de capital din partea statului acordat branşelor afectate de criză ar trebui să dea roade."

Presa germană îşi îndreaptă atenţia şi asupra aniversării, în aceste zile, a 60 de ani de la fondarea Republicii Federale Germania. Cei "60 de ani de stabilitate şi democraţie", după cum subliniază Wiesbadener Kurier, sunt un "motiv de bucurie şi mândrie pentru germani."

Nürnberger Nachrichten avertizează că deviza nu ar tebui să fie doar "tot aşa mai departe". "Germania federală are toate motivele să-şi serbeze ziua de naştere", dar - mai spune ziarul - "trebuie ţinut cont şi de viitor", mai cu seamă într-un moment în care "coeziunea socială este sever ameninţată".

Referitor la situaţia din Orientul Apropiat, în contextul recentelor convorbiri dintre preşedintele american Barack Obama şi noul premier israelian Benjamin Netanyahu, cotidianul parizian Le Monde, atrage atenţia asupra importanţei implicării americane în procesul de pace şi a succesului "soluţiei celor două state, propuse de administraţia din Washington". Ziarul aminteşte că, din păcate, "în ultimii 15 ani au existat multe şanse ratate şi înţelegeri nerespectate".

Vechea delimitare a celor bogati. Diferente intre VEST si EST

Regresul economiilor statelor din Europa de Est este strâns legat de evoluţia economică în Europa occidentală, deoarece o mare parte din volumul de export al fostelor ţări comuniste se datora prelucrării şi asamblării pieselor provenite din statele vecine occidentale, rezultă dintr-un studiu al Institutului de Economie Germană din Köln. Studiul s-a concentrat cu precădere asupra Poloniei, Ungariei, Cehiei şi Slovaciei, întrucât institutul îşi procurase suficient de multe date referitoare la aceste ţări. Între 1995 şi 2007, volumul exportului în cele patru state menţionate a sporit cu 360%. Ţările membre ale Organizaţiei pentru Cooperare Economică şi Dezvoltare (OECD) au obţinut în acelaşi interval o creştere de doar 100%.

O privire mai atentă impune însă relativizarea performanţelor economice ale ţărilor Europei de Est, dat fiind, în primul rând, faptul că până în 1990 ele nu participaseră la liberul comerţ în Europa, volumul exportului lor către occident fiind practic nul.

În plus, performanţele la export au fost ulterior strâns legate de creşterea rapidă a importurilor. De pe urma acestui din urmă aspect a profitat Germania din plin. Exportul Germaniei în ţările din Sudul şi Estul Europei a sporit între 1995 şi 2007 cu 400%, în timp ce vânzarea de mărfuri germane în restul lumii nu a crescut în acelaşi interval decât cu 150%. În domeniul produselor industriale de tehnologie de vârf, creşterea economică a ţărilor răsăritene se datorează în proporţie de trei sferturi creşterii economice din vestul Europei. Acest spor a implicat şi creşterea producţiei de componente de bază care au fost exportate pentru asamblare în Europa de Est, fiind reimportate apoi ca produse finite.

Aceste cifre atestă în consecinţă perpetuarea dependenţei economiilor Europei de Est de cele ale Europei occidentale. Dar, în acelaşi timp, strânsa cooperare cu ţările occidentale poate atrage după sine şi o dezvoltare de sine stătătoare a economiilor statelor răsăritene.


Balbe in declaratiile oficiale .România şi Rusia posibili inamici ai Ucrainei?

Ministrul ucrainean al apărării, Iuri Ehanurov, a declarat că posibilii inamici ai armatei ţării sale sunt acele state care au revendicări teritoriale faţă de Ucraina şi a nominalizat în acest sens România şi Rusia, informează ziarul Ukrainskaia Pravda, citat de NewsIn.

"Acestea sunt două ţări ai căror politicieni fac declaraţii în acest sens. Mai precis, în România autorităţile fac declaraţii că nu recunosc frontiera cu Moldova, pentru că aceasta ar însemna recunoaşterea pactului Molotov-Ribbentrop", a spus ministrul ucrainean, referindu-se la declaraţiile de săptămâna trecută ale preşedintelui Traian Băsescu.

Preşedintele Traian Băsescu a declarat vinerea trecută la Piatra Neamţ că România consideră inutilă semnarea unui tratat de frontieră "care să facă din şeful statului român un partener al lui Ribbentrop şi al lui Molotov", explicând că acest demers ar veni împotriva obligaţiilor asumate de statul român. Declaraţia a stârnit şi nemulţumirea Chişinăului.

"Astfel de declaraţii sunt periculoase, mai ales că şi alţi politicieni declară că Bucovina şi Basarabia reprezintă o problemă", a comentat Ehanurov.