miercuri, 9 iulie 2008

Debutul presedinţiei franceze a UE în contextul respingerii de catre irlandezi a Tratatului de la Lisabona este principalul subiect comentat astazi de

Autor Ioachim Alexandru


Ziarul Volkstimme care apare la Magdeburg scrie: „Dupa ce irlandezii au spus nu, Tratatul de reforma a UE este desfiinţat cu voiosie. Presedintele Cehiei, Vaclav Klaus, nadajduieste într-o decizie categoric anti-europeana a Curţii Constituţionale de la Praga, iar pentru presedintele Poloniei, Lech Kaczinsky, Tratatul de la Lisabona a devenit caduc. Chiar si presedintele Germaniei, Horst Koehler, a plasat pentru moment documentul într-un sertar fara a-l semna. Pana în octombrie, noul presedinte al Consiliului European, Nicolas Sarkozy, are timp sa încerce relansarea tratatului, acest termen de graţie fiind convenit în cadrul ultimei reuniuni la varf de la Bruxelles, spre nemulţumirea cabinetului de la Berlin. Nemulţumire deoarece angela Merkel intuieste deja ca în octombrie vor disparea în suflarea vantului si ultimele peticele ale acordului. Daca, dimpotriva, Sarkozy va reusi sa salveze tratatul, atunci el va ajunge acolo unde cu placere se vede deja - anume în panteonul marilor personalitaţi europene.”
 
Stuttgarter Nachrichten continua pe marginea aceluiasi subiect: „Desigur, Tratatul de Reforma nu a disparut dupa ezitarile presedintelui Koehler si dupa refuzul categoric al omologului sau polonez, Kaczinsky. Însa UE are o problema în plus, si înca una inutila în cazul de faţa. avantul necesar pentru a scoate UE din situaţia dificila în care se afla este franat, spre nemulţumirea cetaţenilor. acestia sunt nemulţumiţi ca UE, în loc sa abordeze teme politice majore este preocupata de propria-i criza.
 
Criza celor 27 este analizata si de cotidianul moscovit Kommersant care opineaza, nu fara satisfacţie, ca Polonia si-a închis fereastra spre Europa dupa refuzul presedintelui Kaczinsky de-a semna Tratatul menit sa înlocuiasca esuata Constituţie europeana. „Presedinţia franceza a UE a debutat printr-un scandal si pana sa fie depasita criza vor mai trece cu siguranţa caţiva ani. O noua extindere catre est a Uniunii, asa cum este dorita de vecinul si aliatul Poloniei Ucraina, se amana la calendele grecesti”, conchide ziarul rusesc.
 
Cotidianul Sega ce apare la Sofia, este de parere ca presedinţia franceza a Uniunii Europene trebuie sa acorde atenţie speciala ultimelor doua ţari intrate în clubul european, Romania si Bulgaria. „Statele Membre sunt curioase sa vada daca Franţa are vre-o influenţa asupra celor doua state francofone problematice din Uniune, pentru a caror admitere la termen s-a implicat atat de mult. Daca Franţa nu va reusi sa impuna în regiune progrese, terenul va fi cedat unor ţari ca Germania, care s-au opus primirii la termen a candidaţilor din Europa de Sud-Est. Incapacitatea de a aduce Romania si Bulgaria pe drumul cel bun ar expune Comisia  Europeana unor severe critici, si asta într-un moment în care instituţia are nevoie de elogii pentru a putea revendica un nou mandat.”
 
In sfarsit, semnalam apariţia, în prestigiosul cotidian german Süddeutsche Zeitung, a unei recenzii a volumului „De ce iubim femeile” al lui Mircea Cartarescu. Recenzia este prilejuita de apariţia carţii în traducere germana la editura Suhrkamp din Frankfurt pe Main. autoarea randurilor, Verena Auffermann considera ca, aparent, s-a dus vestea ca daca declari esecul personal drept încununare a existenţei ai succes la public. „Esecul altora compenseaza propriile slabiciuni si de aceea Mircea Cartarescu fabuleaza din dorinţa de a smulge zambete amare. Femeile joaca un rol mai mult sau mai puţin fericit. Ori doresc sa-si pastreze fecioria din principiu, ori dispar pur si simplu, sunt urate, aproape copile înca sau, din pacate, inabordabile. Fiecare povestire zugraveste cu un lirism burlesc dezamagiri si  neînţelegeri de o parte sau alta. (…) Este un volum cu sarm de moda veche, trist si iritant, scris cu înclinaţie spre reverie si tradus magistral de Ernest Wichner”, conchide autoarea.

Niciun comentariu:


Coloana Infinitului

Persoane interesate

Romania intre mit si adevar. Ajuta-ne sa te identificam Romania!

Ca multe alte lucruri în aceasta tara, dezbaterile în jurul conceptului de imagine de tara, cat si implementarea solutiilor gasite au fost în principal tratate superficial pe un plan secund.
Migrand de la zona plina de patriotism, inainte de 1989, in care mitul romanului apreciat ca fiind extraordinar in tot si toate a fost distrus odata cu deschiderea frontierelor si circulatia romanilor in afara granitelor. Pentru cel putin o perioda de timp in fata prietenilor din afara granitelor, imaginea cetateanului roman, ramane a unui cetatean dintr-o tara necunoscuta, despre care mitul american afirma ca este patria lui Dracula.
Altfel spus, imaginea actuala a Romaniei nu este atractiva pentru turisti sentimentul creat fiind negativ, exprima nesiguranta si poate chiar pericol.
Si descoperim acum, in plina epoca a globalizarii, ca avem nevoie de propria noastra identitate in cadrul acestui spatiu imens creat de deschiderea granitelor deoarece nu mai putem trai sau gandi doar in zona delimitata initial a teritoriului romanesc.
Pe de alta parte, intalnirea cu ceilalti semeni din alte state, oricare ar fi acestea, va începe de la imaginea stereotip asociind personajul interlocutor cu imaginea descrisa de catre ceilalti din zona acestuia de influenta.
În aceast comportament se vor decupa atat stereotipurile din care este formata imaginea prezenta a culturii romane în viziunea unor straini, dar si premisele necesare azi pentru a depasi aceste imagini si de a proclama o identitate demna de incredere.
Situatia este cu atat mai interesanta cu cat aceste stereotipuri sunt rezultatul imaginii pe care noi, ca indivizi sau exponenti ai unei natiuni, o prezentam în fata celor pe care ii intalnim.
Este imperios necesar sa identificam si sa reusim sa promovam o noua imagine - un nou “simbol indicador” pentru Romania.
In ultimile incercari nu s-a gasit un element pur romanesc definitoriu. Imaginea tarii noastre nu a fost asociata cu nici un simbol anume. Nici sarmalele si nici mamaliga nu sunt un simbol pentru Romania, asa cum vedem maslinele ca simbol al Greciei sau gulashul un indiciu clar pentru Ungaria. Nu s-a gasit nici vreun monument care sa aiba o rezonanta la fel de puternica pentru cetatenii altor tari precum Turnul din Pisa - Italia, Turnul Eiffel - Franta sau Big Ben-ul din Londra.
Putem descrie Romania ca un pamant aflat in mijlocul confluentelor civilizatiilor, ca o insula aflata intr-un imens ocean in care dimensiunile spatiului si timpului cuprind toate valurile de cultura ale imperiilor. Iar acest pamant a ramas neclintit zi dupa zi, an dupa an, secol dupa secol.
Tinut vegheat de cetatea Corvinilor, cu triumfatoarea-i intrare prin “Poarta Sarutului “ si poate cea mai simbolica imagine pentru Romania, precum o stea calauzitoare, un semn al recunostintei infinite pentru ospitalitatea acestui popor –Coloana Infinitului.
Apoi sa ne indreptam atentia catre puritatea obiceiurilor acestui popor. O mostrã de autenticitate, o creatie populara unica, Cimitirul vesel de la Sapanta aduce in amintire obiceiurile dacilor, ritualul de înmormântare ce are ca scop unic redarea sperantei in viata de apoi. Caci ce este sacru nu este si trist, la fel cum mormintele nu tin de moarte, ci de renastere.
La fel de important in viata de zi cu zi a oamenilor este cantecul specific, dandu-le acestora posibilitatea de a-si manifesta trairile prin intermediul muzicii, cantecul devenind astfel parte din ritualuri. Venirea sau nasterea unui nou membru al comunitatii, plecarea temporara sau definitiva a unui membru din popor, intampinarea unui anotimp, cu precadere, primavara, simbol al renasterii si revigorarii naturii, strangerea recoltei sau orice alte evenimente au fost prilej de bucurie sau de alinare a sufletului si mereu exprimate muzical. Si apoi cantecele specifice care incearca sa creeze idealuri pentru oamenii simpli si saraci, scotand in evidenta trasaturile demne de lauda ale unor eroi……
Despre marile imperii s-a scris si s-au dezbatut astfel de teme in toatã lumea. Atlase geografice, filme documentare sau artistice, toate vorbesc despre aceste civilizatii megalitice, misterioase, autoare ale unor realizãri tehnice si stiintifice care ne mirã si astãzi.
Insa de partea cealalta nu gasim decat o vaga umbra istorica a ceea ce a insemnat “cel mai numeros popor dupa indieni” dupa scrierea lui Herodot .
Dacã ai ajunge în Egipt nu ai putea intelege cum au fost construite piramidele la fel cum nu ai reusi sã descifrezi în laborator compozitia artistica a picturilor de la Voronet, mostenire artistica de pret a poporului nostru.
La fel cum nu s-a inteles din istorie de ce imparatul Traian a considerat necesar sa precizeze multitudinea bogatiilor ce "nu pot fi transportate in Roma".
Am putea spune ca cel ce crede ca are solutia teoretica a acestor enigme trebuie sã parcurga mii de kilometri pentru a descoperi ca fiecare popor este minunat in felul sau si fiecare civilizatie are valoarea sa pe scena mondiala ce trebuie promovata de cei ce traiesc, graiesc si simt pentru acel loc.

Pentru aceasta suntem onorati sa va alaturati noua si sa dezbatem acesta tema in viziunea dumneavoasta. Fiecare dintre noi poate contribui la identificarea si crearea unui simbol reprezentativ pentru Romania si pentru romani oriunde s-ar afla acestia!

Scris de Darius Stan

Nicolae Titulescu -Gandire diplomatică, europeană şi mondială.