"..Parintii mei sunt romani.......ei n-au nevoie sa munceasca. Se descurca.......!"
Imi amintesc cata dreptate avea Honore de Balzac cand spunea „ Una este sa asculti o gluma buna, si alta este sa traiesti si sa fi personajul unei glume bune . Spun acest lucru pentru ca desi parea greu de crezut, am ajuns sa traim intr-o gluma. O gluma autentica romaneasca.
Prin ani ‚91 o replica a celor din grupul Diverstis parea sa prevesteasca viitorul : "Parintii mei sunt romani.......ei n-au nevoie sa munceasca. Se descurca.......!" Astazi, “Made in Romania” nu mai este un brand nici macar la nasturi, creioane sau tricouri.
Prea putini investitori de categoria supergrea au luat drumul Bucurestilor, procopsindu-ne in schimb cu o serie de plescari care nu fac decit sa stoarca lamiile oferite cu o generozitate suspecta de guvernele care s-au perindat la Palatul Victoria.
O asemenea economie este una de lumea a treia si nu una care se doreste o prezenta semnificativa in complexul unional european. Avem apoi o criza politica, mai precis o criza ideologica.
Partidele care populeaza mediul doctrinar de la Bucuresti par mai degraba “clanuri” sau aliante de “clanuri”, adunate laolalta de dorinta puterii, decit institutii dedicate binelui public si interesului national. Migratia ideologica, piruetele doctrinare si cirdasiile cu final neasteptat sunt tot atitea dovezi de inconsistenta a convingerilor individuale/de grup. Prin urmare, credibilitatea unor persoane/institutii este ingrijorator de redusa pentru un public care trece o data la patru ani de la stadiul de “prostime” la acela de “electorat”, pentru a reveni rapid si cu cinism la cel anterior imediat dupa vot.
Capacitatea unei asemenea clase politice de a produce un proiect romanesc pe termen lung, de a-l promova in complicata geometrie europeana/internationala si de a-l urmari cu perseverenta si onestitate este, prin urmare, dramatic de redus. Astazi, pe strada intalnesti multi oameni derutati cu fetele intunecate, privind in gol sau nervosi. La magazine, vanzatori nepoliticosi, parca iti fac un mare bine ca iti vind marfa de proasta calitate la pret de lux. Asta pentru ca este un lux in ziua de astazi sa cumperi marfa produsa in Romania autohtona.
Exista doar marfa de import cu preturi de import, dar cea mai proasta calitate. Miloacele de transport sunt supraaglomerate, mai ales la orele de varf, iar oamenii nervosi, se luau uneori la harta, pentru nimicuri. In timp ce nivelul de trai este în scadere, se investesc sume uriase in proiecte "grandioase", ca distrugerea unei mari parti a capitalei, care continea cladiri de valoare istorica pentru terenuri.
Pe buna dreptate, populatia a luat in deradere orice constructie sau reamenajare din ordinul lui politicului .
Am fost intrebat de catre unul dintre oameni ce ma insoteau la o conferinta : "Cum se poate ca intr-o tara atat de bogata ca Romania situatia economica sa fie atat de rea?"
Va invit sa raspundeti voi la aceasta intrebare.
Eu ma voi limita sa va prezint un raspuns din perspectiva unui an viitor.
● Previziunile economice pentru un an viitor : Anul ce urmeaza sa vina, va fi un an economic mediu. Adica ceva mai rau decat anul in curs , dar mult mai bun decat anul urmator. Recomandam sa se pastreze zambetul pe buzele fiecaruia pentru a se evita starile depresive si starile panica manifestate inutil de marea majoritate a populatiei.
Dr. Darius Stan
Prin ani ‚91 o replica a celor din grupul Diverstis parea sa prevesteasca viitorul : "Parintii mei sunt romani.......ei n-au nevoie sa munceasca. Se descurca.......!" Astazi, “Made in Romania” nu mai este un brand nici macar la nasturi, creioane sau tricouri.
Prea putini investitori de categoria supergrea au luat drumul Bucurestilor, procopsindu-ne in schimb cu o serie de plescari care nu fac decit sa stoarca lamiile oferite cu o generozitate suspecta de guvernele care s-au perindat la Palatul Victoria.
O asemenea economie este una de lumea a treia si nu una care se doreste o prezenta semnificativa in complexul unional european. Avem apoi o criza politica, mai precis o criza ideologica.
Partidele care populeaza mediul doctrinar de la Bucuresti par mai degraba “clanuri” sau aliante de “clanuri”, adunate laolalta de dorinta puterii, decit institutii dedicate binelui public si interesului national. Migratia ideologica, piruetele doctrinare si cirdasiile cu final neasteptat sunt tot atitea dovezi de inconsistenta a convingerilor individuale/de grup. Prin urmare, credibilitatea unor persoane/institutii este ingrijorator de redusa pentru un public care trece o data la patru ani de la stadiul de “prostime” la acela de “electorat”, pentru a reveni rapid si cu cinism la cel anterior imediat dupa vot.
Capacitatea unei asemenea clase politice de a produce un proiect romanesc pe termen lung, de a-l promova in complicata geometrie europeana/internationala si de a-l urmari cu perseverenta si onestitate este, prin urmare, dramatic de redus. Astazi, pe strada intalnesti multi oameni derutati cu fetele intunecate, privind in gol sau nervosi. La magazine, vanzatori nepoliticosi, parca iti fac un mare bine ca iti vind marfa de proasta calitate la pret de lux. Asta pentru ca este un lux in ziua de astazi sa cumperi marfa produsa in Romania autohtona.
Exista doar marfa de import cu preturi de import, dar cea mai proasta calitate. Miloacele de transport sunt supraaglomerate, mai ales la orele de varf, iar oamenii nervosi, se luau uneori la harta, pentru nimicuri. In timp ce nivelul de trai este în scadere, se investesc sume uriase in proiecte "grandioase", ca distrugerea unei mari parti a capitalei, care continea cladiri de valoare istorica pentru terenuri.
Pe buna dreptate, populatia a luat in deradere orice constructie sau reamenajare din ordinul lui politicului .
Am fost intrebat de catre unul dintre oameni ce ma insoteau la o conferinta : "Cum se poate ca intr-o tara atat de bogata ca Romania situatia economica sa fie atat de rea?"
Va invit sa raspundeti voi la aceasta intrebare.
Eu ma voi limita sa va prezint un raspuns din perspectiva unui an viitor.
● Previziunile economice pentru un an viitor : Anul ce urmeaza sa vina, va fi un an economic mediu. Adica ceva mai rau decat anul in curs , dar mult mai bun decat anul urmator. Recomandam sa se pastreze zambetul pe buzele fiecaruia pentru a se evita starile depresive si starile panica manifestate inutil de marea majoritate a populatiei.
Dr. Darius Stan
5 comentarii:
educatie, educatie si iar educatie. Personal as taia banii de mai peste tot petnru a avea o educatie buna, pentru a forma populatia. Si nu la integrale pe contur inchis ma refer, ci la reintroducerea educatiei civice, a spirituui cetatenesc, la abolirea indiferentei crase ce deriva din lipsa educatiei. De aia suntem asa saraaci, pentru ca suntem needucati.
Totul se rezumala educatie. Ignoranta naste monstrii, lipsa educatiei duce la ignoranta. Suntem needucati, acesta e raspunsul meu.
Spiritul civic, interesul pentru parcul, urbea, tara in care locuim, responsabilitatea pentru tot ce se afla in interiorul granitelor statului roman ar trebui sa ocupe jumatate din programa scolara pana in clasa a XII a inclusiv. Nu SF-uri precum integrale pe contur inchis, invelisurile electronice sau teorema lui Ohm.
Da, aveti dreptate !
Va multumesc pentru raspunsurile, provocarile, marturiile experentiale pline de adevar.
Pentru ca suntem datori sa spunem despre sansa noastra de a exista in viitor, va invit ........
Da, va invit la un exercitiu pentru a ne lansa in viitor. Intr-un viitor pe care sa-l putem lasa cu demnitate mostenire copiilor nostrii.
Ma veti intreba ( daca este cazul, sa avem o adeziune la o anumita platforma program :)) pentru ca tot sunt alegerile ..... !?
Am sa va raspund subliniand: - Nu , nu este cazul sa vorbim, sau sa credem in altcineva ca ne va aduce linistea zilei de maine. Trebuie sa avem credinta in propriile maini. Uniti in interes suntem intregul ce nu tine seama de efectele segregationiste pe care altii le utilizeaza pentru a ne diviza !
Pentru rezolvarea problemelor sociale din aceste zile, trebuie doar sa avem convingerea ca impreuna vom fi capabili sa ne redescoperim demnitatea, unitatea mergand pe acelasi drum.
Da, zi de zi vom bate la poarta fagaduintei si am credinta ca vom fi ascultati si ne vom primi recunoasterea de a ne aseza la aceasi masa. Noi intre noi, noi cei multi si indepartati de dreptul nostru de a fi. Spun asta pentru ca in fiecare dintre noi ce suntem Romani ( chiar daca unii au uitat ), exista un coltisor din pamantul Romaniei ce trebuie sa fie in primul rand roditor Romanilor si nu celor ce au venit cu titlu ocazional. Refuz sa cred ca si credinta Romanilor a fost pradata :))
Spuneti tuturor in drumul vostru, ca Romanii sunt acei oameni ce au scris intelepciunea acestor locuri. Romanii sunt stapanii acestor locuri cat timp va exista Romania. Spuneti tuturor in drumul vostru, ca speranta Romanilor, nu a plecat in pribegie si ca exista in sufletul fiecaruia dintre noi, dorind ca de la zi la zi sa reinvie precum pasarea Phoenix.-
ehe.. daca ati stii cat mai au in comun romanii de azi cu cei ce au scris intelepciunea locului... dar probabil stiti.
>>Romanii sunt stapanii acestor locuri cat timp va exista Romania.
Mircea Dogaru isi punea in 2009 problema existentei statului roman, si concluziona trist ca da, mai exista, dar zilele ii sunt numarate. Atunci cand baciul al mai instarit din marginimea Sibiului are Ferrari la poarta, dupa cum am auzit, nu prea mai vad unde este identitatea nationala - nici macar in acele locuri in care altadata mustea romanismul cel mai pur.
Multumesc pentru raspuns, dar totusi... eu inginer, dvs pesemne umanist... m'am cam pierdut citindu'l.
Si totusi ratiunea nu tine cont de specializare...... La fel ca si dvs. simtim cu totii, iar zilele implinirii noastre nu se rezuma la prezicerea unuia sau altuia. Spuneti ca sunteti inginer .....si la fel ca si dumneavoastra, sunt mii de oameni care isi cauta implinirea. Unii cred ca daca au o bucata de fier sau hartii ( banii )sunt impliniti pe care sa o puna la poarta. Altii considera ca implinirea lor vine din satisfacerea sociala, iar pentru asta bucuria lor vine din actiunile intreprinse. Aici sunt prezentate doar doua diferentele de perceptie ale implinirii. Cel care are nu este tot timpul cel ce face si impreuna suntem menirea vietii pe acest pamant.
Trimiteți un comentariu