luni, 4 iulie 2011

Lansarea volumului „Dreptul international intre stiinta, diplomatie si politica; "In honorem Dumitru Mazilu”




Joi, 30 iunie 2011, la ora 17.30, sala de conferinte „Iorgu Iordan” a Universitatii Crestine „Dimitrie Cantemir” din Bucuresti a gazduit lansarea volumului „Dreptul international intre stiinta, diplomatie si politica; in honorem Dumitru Mazilu”.
Volumul „Dreptul international intre stiinta, diplomatie si politica” este prima carte omagiala dedicata personalitatii domnului prof. univ. dr. Dumitru Mazilu, realizata sub coordonarea doamnelor conf. univ. dr. Luminita Dragne si conf. univ. dr. Madalina Tomescu, si tiparita sub sigla editurii Universul Juridic.
In cadrul lansarii au luat cuvantul majoritatea celor prezenti in sala, persoane care au avut legatura cu ilustrul profesor macar o data de-a lungul carierei. intre cei prezenti in sala le amintim pe doamnele Madalina Tomescu, Corina Dumitrescu, Elena Ianos Schiller, Constanta Calinoiu, Luminita Dragne, Lucia Mocanu, Mihaela Nistorescu si pe domnii Mihai Badescu, Nicolae Cirstea, Nicolae Neagu, Victor Ionescu, Dan Nastase, Darius Stan, Constantin Anechitoaia, Marian Covlea, si Cristian Tomescu, fiecare avand numai cuvinte alese despre profesorul Dumitru Mazilu, dar mai ales despre omul Dumitru Mazilu.
La finalul evenimentului, domnul prof. univ. dr. Dumitru Mazilu i-a onorat pe cei prezenti in sala cu un discurs asa cum numai domnia sa stie sa formuleze, patosul cu care a vorbit emotionandu-i pe multi.
Volumul cuprinde mai multe ganduri dedicate domnului prof. univ. dr. Dumitru Mazilu, personalitate marcanta a vietii publice din tara si din strainatate, marturie fiind exceptionalele realizari atat pe plan politic si diplomatic, cat si pe plan cultural si social.
Profesor universitar de renume, conducator de doctorat, autor a numeroase lucrari de specialitate, membru al unor academii de stiinta si universitati de prestigiu din strainatate, domnului Dumitru Mazilu a avut o contributie majora la dezvoltarea stiintei si invatamantului romanesc.
Presedinte, vicepresedinte si membru in diverse comisii si comitete ale Organizatiei Natiunilor Unite, precum si in alte organizatii internationale, domnia sa si-a dedicat intreaga viata luptei pentru apararea si promovarea drepturilor omului.
Evenimentul a reunit personalitati din invatamantul superior, oameni de cultura, politicieni, studenti, masteranzi, doctoranzi si fosti doctoranzi ai domnului profesor Dumitru Mazilu.

http://www.juridice.ro/154309/lansarea-cartii-dreptul-international-intre-stiinta-diplomatie-si-politica-in-honorem-dumitru-mazilu-cum-a-fost.html



Sa vorbesti despre cei ce ti-au fost profesori

Nu este deloc simplu si usor sa vorbesti despre cei ce ti-au fost profesori, mentori si modele in viata fara de amprenta legaturilor ce s-au creat. Spun acest lucru pentru ca ar trebui sa fim impartiali, sa ne indepartam de fiinta noastra ce a fost plamadita si modelata cu suflul lor experential.
Si poate ca ar fi trebuit sa-l evocam simplu ca pe omul stiintific, iubitor de carte, grijuliu fata de noi, cei am primit cate ceva din invatatura lor. Sau dimpotriva, pentru ca nu am putea sa zugravim impersonal, trebuie sa precizam ca ei sunt oamenii aflati intr-o perpetua cautare de a surprinde frumosul din jurul nostru, pe care sa ni-l ofere intre coperti de carte.
Cuvantul nostru este un imprumut al cuvantului lor ce dainuie prin noi pentru ca au stiut sa inobileze prin cultura domenii aride ale relatiilor intre tot si toate, si sa le prezinte intr-o aparenta plina de stralucire.
Profesorii sunt cei ce ne calauzesc in drumurile pline de obstacole si de capcane pe care viata ne-o prezinta.
Nu in ultimul rând, ar trebui sa stim ca ne referim la oameni modesti si discreti, loiali, metodici si meticulosi, cei care muncesc o viata pentru a ne oferi raspunsuri la intrebarile viitorului.
In fine ma incumet sa incerc, cu ingaduinta dumneavoastra, sa va impartasesc cateva impresii despre, Ambasadorul Dumitru Mazilu, asa cum l-am cunoscut, asa cum el apare in fapte, inclusiv in cartile sale. El este si va ramane Profesorul meu cel ce m-a sfatuit si m-a invatat, cel ce mi-a condus mana intocmai unui elev, mic invatacel in primi ani de soala. El va ramane pentru mine omul de la care am invatat sa apreciez si sa intrevad raspunsurile la intrebarile viitorului.
Sunt convins ca Ambasadorul Dumitru Mazilu are o foarte bogata viata sufleteasca, inmanunchind trairi, comandamente morale si convingeri intelectuale. Sunt sigur ca pe aceasta viata sufleteasca si-au pus, pentru totdeauna pecetea, mediul familial si locurile natale.
Caci Ambasadorul Dumitru Mazilu a venit pe lume intr-o tara cu nume de basm. Romania. O tara cu o familie numeroasa, cu rude multe, randuite pe ramuri si pe grade, unite prin sentimente trainice de apartenenta si de comunitate a destinului. Sufleteste, nu s-a despartit niciodata de aceste meleaguri ale radacinilor, populate de rubedenii. Romania pentru el inseamna legatura sacra de sange ce il urmareste mereu si pretutindeni. In pauze furate Capitalei cosmopolite sau saloanelor de inalte ceremoni, revine sa revada locuri si oameni. Nu e o intoarcere, pentru ca el n-a fost, cu adevarat, plecat de acolo. E o revenire la matca, intr-o succesiune de existente, de trairi, naturala ca tot ceea ce tine de viata.
Stie, oare, Ambasadorul Dumitru Mazilu, cat datoreaza acestor radacini? Cred ca da.
Stie el, insa, ca sunt nu putini cei care-l invidiaza pentru acest izvor de bogatie sufleteasca?
Eu nu ma sfiesc sa marturisesc ca eu sunt unul dintre acestia. Pentru ca soarta a facut sa am bucuria de al intalni pe exelenta sa, luand pilda trairilor experentiale ale cercetatorului ce coboara in arena deschisa. Spun ca ma inchin soartei caci putini, foarte putini cunosc ca fiecare ora petrecuta in compania domniei sale, este pur si simplu o invitatie la cunoastere si cercetare, o invitatie la civilizatie si cultura.
Este el Profesorul meu, Ambasadorul Dumitru Mazilu, cel despre care colegii de la Centru de Studii pentru Securitate din Zurich Dr. Daniel Möckli si Dr. Rolf Oertli spuneau:
"Suntem onorati sa cunoastem lucrarile foarte importante ale Ambasadorului Dumitru Mazilu, dovada vie a gandiri romanesti, ce tratateaza diverse teme pregatind prin cele scrise noile generatii pentru relaţiile diplomatice internationale. Aceste carti trebuie prezentate tuturor celor intersati de realitatiile subliminate de veacuri.
Aceste scrieri trebuiesc cunoscute in primul rand de toti cei ce acced in cariera de diplomati, dar si de toti cei ce vin in contact direct cu relatiile internationale."
Si spun ca sunt fericit caci din curiozitatea pentru tot ceea ce priveste relatiile internationale, politica si diplomatia mondiala am fost ales sa cunosc pe cel ce ani de-a randul, apoi decenii de-a randul, a urmarit evenimentele ce se petreceau pe marea scena a lumii si care erau de cele mai multe ori derutante.
Am fost ales sa-l cunosc pe cel ce m-a ajutat sa vad ce sta in fapt in spatele jocurilor de interese, sa sesizez pozitiile de putere, sa judec aranjamentele facute si sa surprind din manifestari aparent banale, continutul si sensul celor stabilite departe de ochii publicului.
Multi ani domnule Ambasadorul Dumitru Mazilu! Multi ani sanatosi va doresc domnule Profesor Dumitru Mazilu!


Dr. Darius Stan

Publicat de Destainuiri ale prezentului la 23:28

Etichete: ,

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Abonați-vă la: Postare comentarii (Atom)

Coloana Infinitului

Persoane interesate

Romania intre mit si adevar. Ajuta-ne sa te identificam Romania!

Ca multe alte lucruri în aceasta tara, dezbaterile în jurul conceptului de imagine de tara, cat si implementarea solutiilor gasite au fost în principal tratate superficial pe un plan secund.
Migrand de la zona plina de patriotism, inainte de 1989, in care mitul romanului apreciat ca fiind extraordinar in tot si toate a fost distrus odata cu deschiderea frontierelor si circulatia romanilor in afara granitelor. Pentru cel putin o perioda de timp in fata prietenilor din afara granitelor, imaginea cetateanului roman, ramane a unui cetatean dintr-o tara necunoscuta, despre care mitul american afirma ca este patria lui Dracula.
Altfel spus, imaginea actuala a Romaniei nu este atractiva pentru turisti sentimentul creat fiind negativ, exprima nesiguranta si poate chiar pericol.
Si descoperim acum, in plina epoca a globalizarii, ca avem nevoie de propria noastra identitate in cadrul acestui spatiu imens creat de deschiderea granitelor deoarece nu mai putem trai sau gandi doar in zona delimitata initial a teritoriului romanesc.
Pe de alta parte, intalnirea cu ceilalti semeni din alte state, oricare ar fi acestea, va începe de la imaginea stereotip asociind personajul interlocutor cu imaginea descrisa de catre ceilalti din zona acestuia de influenta.
În aceast comportament se vor decupa atat stereotipurile din care este formata imaginea prezenta a culturii romane în viziunea unor straini, dar si premisele necesare azi pentru a depasi aceste imagini si de a proclama o identitate demna de incredere.
Situatia este cu atat mai interesanta cu cat aceste stereotipuri sunt rezultatul imaginii pe care noi, ca indivizi sau exponenti ai unei natiuni, o prezentam în fata celor pe care ii intalnim.
Este imperios necesar sa identificam si sa reusim sa promovam o noua imagine - un nou “simbol indicador” pentru Romania.
In ultimile incercari nu s-a gasit un element pur romanesc definitoriu. Imaginea tarii noastre nu a fost asociata cu nici un simbol anume. Nici sarmalele si nici mamaliga nu sunt un simbol pentru Romania, asa cum vedem maslinele ca simbol al Greciei sau gulashul un indiciu clar pentru Ungaria. Nu s-a gasit nici vreun monument care sa aiba o rezonanta la fel de puternica pentru cetatenii altor tari precum Turnul din Pisa - Italia, Turnul Eiffel - Franta sau Big Ben-ul din Londra.
Putem descrie Romania ca un pamant aflat in mijlocul confluentelor civilizatiilor, ca o insula aflata intr-un imens ocean in care dimensiunile spatiului si timpului cuprind toate valurile de cultura ale imperiilor. Iar acest pamant a ramas neclintit zi dupa zi, an dupa an, secol dupa secol.
Tinut vegheat de cetatea Corvinilor, cu triumfatoarea-i intrare prin “Poarta Sarutului “ si poate cea mai simbolica imagine pentru Romania, precum o stea calauzitoare, un semn al recunostintei infinite pentru ospitalitatea acestui popor –Coloana Infinitului.
Apoi sa ne indreptam atentia catre puritatea obiceiurilor acestui popor. O mostrã de autenticitate, o creatie populara unica, Cimitirul vesel de la Sapanta aduce in amintire obiceiurile dacilor, ritualul de înmormântare ce are ca scop unic redarea sperantei in viata de apoi. Caci ce este sacru nu este si trist, la fel cum mormintele nu tin de moarte, ci de renastere.
La fel de important in viata de zi cu zi a oamenilor este cantecul specific, dandu-le acestora posibilitatea de a-si manifesta trairile prin intermediul muzicii, cantecul devenind astfel parte din ritualuri. Venirea sau nasterea unui nou membru al comunitatii, plecarea temporara sau definitiva a unui membru din popor, intampinarea unui anotimp, cu precadere, primavara, simbol al renasterii si revigorarii naturii, strangerea recoltei sau orice alte evenimente au fost prilej de bucurie sau de alinare a sufletului si mereu exprimate muzical. Si apoi cantecele specifice care incearca sa creeze idealuri pentru oamenii simpli si saraci, scotand in evidenta trasaturile demne de lauda ale unor eroi……
Despre marile imperii s-a scris si s-au dezbatut astfel de teme in toatã lumea. Atlase geografice, filme documentare sau artistice, toate vorbesc despre aceste civilizatii megalitice, misterioase, autoare ale unor realizãri tehnice si stiintifice care ne mirã si astãzi.
Insa de partea cealalta nu gasim decat o vaga umbra istorica a ceea ce a insemnat “cel mai numeros popor dupa indieni” dupa scrierea lui Herodot .
Dacã ai ajunge în Egipt nu ai putea intelege cum au fost construite piramidele la fel cum nu ai reusi sã descifrezi în laborator compozitia artistica a picturilor de la Voronet, mostenire artistica de pret a poporului nostru.
La fel cum nu s-a inteles din istorie de ce imparatul Traian a considerat necesar sa precizeze multitudinea bogatiilor ce "nu pot fi transportate in Roma".
Am putea spune ca cel ce crede ca are solutia teoretica a acestor enigme trebuie sã parcurga mii de kilometri pentru a descoperi ca fiecare popor este minunat in felul sau si fiecare civilizatie are valoarea sa pe scena mondiala ce trebuie promovata de cei ce traiesc, graiesc si simt pentru acel loc.

Pentru aceasta suntem onorati sa va alaturati noua si sa dezbatem acesta tema in viziunea dumneavoasta. Fiecare dintre noi poate contribui la identificarea si crearea unui simbol reprezentativ pentru Romania si pentru romani oriunde s-ar afla acestia!

Scris de Darius Stan

Nicolae Titulescu -Gandire diplomatică, europeană şi mondială.