Inchisorile secrete CIA – subiect tabu la Bucuresti

Cotidianul „The New York Times“ dezvaluie ca dupa 2003 a functionat la Bucuresti o inchisoare secreta a CiA, destinata teroristilor celor mai periculosi. Oficialitatile române, care au negat in trecut cu hotarire orice legatura cu inchisorile secrete ale CiA, nu ar mai putea nega la fel de usor aceste marturii.
 
Potrivit cotidianului „The New York Times“, fostul sef al unitatii CIA din Frankfurt, Germania, Kyle D. Foggo, a marturisit ca in 2003 doi inalti oficiali ai Agentiei i-au propus sa coordoneze construirea unor inchisori secrete pentru teroristii cei mai periculosi.
Kyle D. Foggo a acceptat misiunea si a construit trei inchisori, fiecare menita sa gazduiasca cel mult sase detinuti. Una dintre ele, a fost construita, utilizind structuri de otel, intr-un loc izolat din Maroc, a doua in preajma unui oras dintr-o tara ex-sovietica al carei nume nu este dezvaluit si o a treia a fost amenajata intr-o cladire renovata de pe o strada aglomerata din Bucuresti.
Kyle D. Foggo, care face aceste dezvaluiri, a ajuns el insusi la inchisoare, dar nu din cauza acestor operatiuni, ci din cauza unor acuzatii de coruptie.
Pe ce strada se afla inchisoarea CIA ?
Intrebarea care vine pe buzele tuturor este unde s-ar putea gasi aceasta inchisoare din Bucuresti, un oras, de altfel, cu foarte multe strazi aglomerate si destule cladiri renovate in ultimii ani.
Oficialitatile din România au negat de fiecare data, in mod categoric, existenta acestor inchisori si orice forma de colaborare la activitatile clandestine ale CiA.
Totusi, la solicitarea Consiliului Europei (Presedintele Adunarii Parlamentare a Consiliului Europei, Rene van der Linden, rostea in 2006 un discurs in Parlamentul de la Bucuresti, solicitind membrilor acestuia sa nu ramina indiferenti), Senatul a constituit o comisie de ancheta condusa de senatoarea PNL Norica Nicolai.
Comisia declara la finalul lucrarilor sale ca nu are absolut nici o dovada care sa indreptateasca acuzatiile formulate impotriva României.
Dupa ce subiectul a fost tratat la Consiliul Europei, organism dedicat Drepturilor Omului, el a fost preluat si de Parlamentul European, care a constituit o sub-comisie menita la rindul ei sa investigheze implicarea unor guverne europene in activitatile clandestine ale CIA.

Rezolutia PE condamna complicitatea unor guverne europene
Ultimul act al acestei anchete a fost votarea unei rezolutii care aduce grave acuzatii guvernelor europene acuzate de complicitate cu CIA. Rezolutia a fost adoptata la Bruxelles, la 19 februarie 2009, cu 334 de voturi pentru, 247 de voturi impotriva si 86 de abtineri.
Raportorul acestei comisii de ancheta, deputatul socialist italian Giovanni Claudio Fava, a declarat atunci ca „aceasta rezolutie denunta inertia majoritatii statelor membre si a Consiliului European cu privire la punerea in aplicare a recomandarilor adoptate in 2006.
Rezolutia, a mai spus Claudio Fava, pune de asemenea in lumina ambiguitatea declaratiilor presedintelui american Obama, care a aplaudat initial decizia inchiderii inchisorii de la Guantanamo, pentru ca ulteruior sa-si manifeste ingrijorarea fata de efectele acestei masuri“.
De-a lungul anchetei sale, Claudio Fava a acuzat mai multe state din estul Europei de colaborare la actiunile clandestine ale CIA printre care Ucraina, Polonia si România.
De altfel, la un moment dat, Claudio Fava a declarat ca are marturii potrivit carora un centru de detentie ar fi fost amenajat intr-un fost depozit de munitie sovietic din preajma orasului Kiev. Descrierea corespunde perfect, la prima vedere, cu dezvalurile aparute in „The New York Times“, care evita insa sa precizeze despre ce oras ar fi vorba.
Partidele românesti sint solidare
in ciuda acestor dezvaluiri, este putin probabil ca subiectul inchisorilor CiA sa devina subiect de disputa politica interna la Bucuresti, chiar daca ne aflam in preajma alegerilor prezidentiale.
Am vazut ca dusmanii cei mai inversunati ai presedintelui Traian Basescu de la Partidul National Liberal au pus surdina pe subiect, incercind sa evite declansarea unui scandal. Senatoarea PNL, Norica Nicolai, a condus ancheta in asa fel incit sa etanseizeze complet informatiile, iar fostul ministru PNL al Apararii, Teodor Atanasiu, in ciuda reticentei sale exprimate public fata de angajamentul României in irak, nu a adus niciodata subiectul in discutie.
iar daca dezvaluirile recente sint adevarate, atunci principala raspundere pentru colaboarea cu CiA ar avea-o de fapt PSD-ul, ai carui reprezentanti ocupau in perioada respectiva functiile cele mai sensibile, cum ar fi Ministerul Apararii si serviciile secrete.
Intre 2001 si 2004 portofoliul Apararii era detinut de ioan Mircea Pascu, iar dupa alegeri presedintele Traian Basescu l-a numit in fruntea SRI pe George Maior, un alt membru PSD, care participase la negocierile pentru admiterea in NATO si detinuse in perioada critica functia de secretar de stat la Aparare.
Sursa DW
Autor: Horatiu Pepine
Redactor: Medana Weident