joi, 26 martie 2009

Cooperarea, cheia succesului în depăşirea crizei financiare

Pana acum, masurile de combatere a crizei financiare nu au reusit decat sa evite o si mai mare prabusire economica globala. De aceea, guvernul american pompeaza bani pe pietele financiare, exemplu urmat si de europeni.
 
Orice stat din lume poate contribui la depasirea actualei crize financiare, însa initiativa individuala va da putine roade. O idee inspirata ar fi aceea ca planurile de combatere a crizei, aplicate la nivel national de fiecare stat în parte, sa fie integrate în setul de masuri internationale ce vizeaza detensionarea pietelor financiare. O abordare cu atat mai necesara, cu cat alunecarea în zona protectionismului nu ar face decat sa înrautateasca situatia. Macar atat sa fi învatat politica în urma marii depresiuni din anii treizeci.
 
Cancelarul german Angela Merkel a pus degetul pe rana. Este nevoie de cooperare, nu de izolare, considera Merkel. Principiul este usor de exprimat si greu de aplicat de catre politicieni, care simt ca astfel de solicitari le forteaza mana. Combinarea masurilor anti-criza nationale cu cele adoptate pe plan international cade în sarcina summit-ului G20.
 
Bildunterschrift: Großansicht des Bildes mit der Bildunterschrift:  Salvarea bancilor, o prioritate.Pe 2 aprilie la Londra va trebui în primul rand gasita o solutie de stopare a trendului economic negativ. În acelasi timp, pentru perioada post-criza, ar fi foarte indicata consolidarea mecanismelor de prevenire. adica reglementarea si controlarea mai ferma a pietelor financiare, astfel încat exagerarile din trecut sa nu se mai repete, iar autoritatile de supraveghere sa nu mai omita nimic.
 
Cand se fac tranzactii criminale, iar lacomia depaseste orice limita, concurenta pentru obtinerea celui mai bun loc pe piata se acutizeaza. O asemenea situatie, coroborata cu o supraveghere permisiva, extinde incendiul de pe pietele financiare. Din esecul pietelor, dar si al statului, trebuie trase consecintele necesare. 
 
Prin intermediul masurilor anti-criza adoptate, statele Uniunii Europene si-au adus si ele aportul la sustinerea eforturilor internationale de combatere a crizei. Peste o suta de miliarde de euro au fost alocate pentru a evita colapsul sistemului bancar, la care se adauga programele conjuncturale de redresare în valoare de 400 de miliarde de euro. In 2009 si 2010, Germania îsi propune de pilda sa investeasca nu mai putin de 80 de miliarde de euro în infrastructura si în stimularea vanzarilor de automobile. Intr-un asemenea situatie, goana dupa subventii nu are nici un sens. Expectativa este mult mai recomandata.
 
Bildunterschrift: Großansicht des Bildes mit der Bildunterschrift:  Criza financiara, o "plaga" mondiala, va continua sa se extinda.Proportiile actualei crize financiare vor continua sa se amplifice. Într-un atare context, singura metoda de combatere eficienta a efectelor crizei ramane perfuzia cu bani de la stat, a carei menire principala trebuie sa fie prevenirea prabusirii bancilor si evitarea efectului de domino asociat crash-urilor bancare.
 
Neincrederea cu care este privita ideea Uniunii Europene de a investi alte 5 miliarde de euro pentru depasirea crizei este justificata. Suma nu este nimic altceva decat o picatura într-un ocean. Mai importanta ar fi alocarea a 50 de miliarde de euro pentru combaterea problemelor pe care tarile din sud-estul Europei le au cu balanta de plati. Tari care s-au îndatorat masiv în moneda straina si care, odata cu caderea înregistrata de moneda proprie, au de platit dobanzi extrem de mari.

Publicat de Destainuiri ale prezentului la 07:10

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Abonați-vă la: Postare comentarii (Atom)

Coloana Infinitului

Persoane interesate

Romania intre mit si adevar. Ajuta-ne sa te identificam Romania!

Ca multe alte lucruri în aceasta tara, dezbaterile în jurul conceptului de imagine de tara, cat si implementarea solutiilor gasite au fost în principal tratate superficial pe un plan secund.
Migrand de la zona plina de patriotism, inainte de 1989, in care mitul romanului apreciat ca fiind extraordinar in tot si toate a fost distrus odata cu deschiderea frontierelor si circulatia romanilor in afara granitelor. Pentru cel putin o perioda de timp in fata prietenilor din afara granitelor, imaginea cetateanului roman, ramane a unui cetatean dintr-o tara necunoscuta, despre care mitul american afirma ca este patria lui Dracula.
Altfel spus, imaginea actuala a Romaniei nu este atractiva pentru turisti sentimentul creat fiind negativ, exprima nesiguranta si poate chiar pericol.
Si descoperim acum, in plina epoca a globalizarii, ca avem nevoie de propria noastra identitate in cadrul acestui spatiu imens creat de deschiderea granitelor deoarece nu mai putem trai sau gandi doar in zona delimitata initial a teritoriului romanesc.
Pe de alta parte, intalnirea cu ceilalti semeni din alte state, oricare ar fi acestea, va începe de la imaginea stereotip asociind personajul interlocutor cu imaginea descrisa de catre ceilalti din zona acestuia de influenta.
În aceast comportament se vor decupa atat stereotipurile din care este formata imaginea prezenta a culturii romane în viziunea unor straini, dar si premisele necesare azi pentru a depasi aceste imagini si de a proclama o identitate demna de incredere.
Situatia este cu atat mai interesanta cu cat aceste stereotipuri sunt rezultatul imaginii pe care noi, ca indivizi sau exponenti ai unei natiuni, o prezentam în fata celor pe care ii intalnim.
Este imperios necesar sa identificam si sa reusim sa promovam o noua imagine - un nou “simbol indicador” pentru Romania.
In ultimile incercari nu s-a gasit un element pur romanesc definitoriu. Imaginea tarii noastre nu a fost asociata cu nici un simbol anume. Nici sarmalele si nici mamaliga nu sunt un simbol pentru Romania, asa cum vedem maslinele ca simbol al Greciei sau gulashul un indiciu clar pentru Ungaria. Nu s-a gasit nici vreun monument care sa aiba o rezonanta la fel de puternica pentru cetatenii altor tari precum Turnul din Pisa - Italia, Turnul Eiffel - Franta sau Big Ben-ul din Londra.
Putem descrie Romania ca un pamant aflat in mijlocul confluentelor civilizatiilor, ca o insula aflata intr-un imens ocean in care dimensiunile spatiului si timpului cuprind toate valurile de cultura ale imperiilor. Iar acest pamant a ramas neclintit zi dupa zi, an dupa an, secol dupa secol.
Tinut vegheat de cetatea Corvinilor, cu triumfatoarea-i intrare prin “Poarta Sarutului “ si poate cea mai simbolica imagine pentru Romania, precum o stea calauzitoare, un semn al recunostintei infinite pentru ospitalitatea acestui popor –Coloana Infinitului.
Apoi sa ne indreptam atentia catre puritatea obiceiurilor acestui popor. O mostrã de autenticitate, o creatie populara unica, Cimitirul vesel de la Sapanta aduce in amintire obiceiurile dacilor, ritualul de înmormântare ce are ca scop unic redarea sperantei in viata de apoi. Caci ce este sacru nu este si trist, la fel cum mormintele nu tin de moarte, ci de renastere.
La fel de important in viata de zi cu zi a oamenilor este cantecul specific, dandu-le acestora posibilitatea de a-si manifesta trairile prin intermediul muzicii, cantecul devenind astfel parte din ritualuri. Venirea sau nasterea unui nou membru al comunitatii, plecarea temporara sau definitiva a unui membru din popor, intampinarea unui anotimp, cu precadere, primavara, simbol al renasterii si revigorarii naturii, strangerea recoltei sau orice alte evenimente au fost prilej de bucurie sau de alinare a sufletului si mereu exprimate muzical. Si apoi cantecele specifice care incearca sa creeze idealuri pentru oamenii simpli si saraci, scotand in evidenta trasaturile demne de lauda ale unor eroi……
Despre marile imperii s-a scris si s-au dezbatut astfel de teme in toatã lumea. Atlase geografice, filme documentare sau artistice, toate vorbesc despre aceste civilizatii megalitice, misterioase, autoare ale unor realizãri tehnice si stiintifice care ne mirã si astãzi.
Insa de partea cealalta nu gasim decat o vaga umbra istorica a ceea ce a insemnat “cel mai numeros popor dupa indieni” dupa scrierea lui Herodot .
Dacã ai ajunge în Egipt nu ai putea intelege cum au fost construite piramidele la fel cum nu ai reusi sã descifrezi în laborator compozitia artistica a picturilor de la Voronet, mostenire artistica de pret a poporului nostru.
La fel cum nu s-a inteles din istorie de ce imparatul Traian a considerat necesar sa precizeze multitudinea bogatiilor ce "nu pot fi transportate in Roma".
Am putea spune ca cel ce crede ca are solutia teoretica a acestor enigme trebuie sã parcurga mii de kilometri pentru a descoperi ca fiecare popor este minunat in felul sau si fiecare civilizatie are valoarea sa pe scena mondiala ce trebuie promovata de cei ce traiesc, graiesc si simt pentru acel loc.

Pentru aceasta suntem onorati sa va alaturati noua si sa dezbatem acesta tema in viziunea dumneavoasta. Fiecare dintre noi poate contribui la identificarea si crearea unui simbol reprezentativ pentru Romania si pentru romani oriunde s-ar afla acestia!

Scris de Darius Stan

Nicolae Titulescu -Gandire diplomatică, europeană şi mondială.