Presa internatională consacră astăzi spatii largi conflictului ruso-ucraineano-european, legat de livrările de gaz ale Gazprom, conflictului din Gaza

Cu privire la pozitia UE fată de conflictul dintre Rusia si Ucraina, care lasă în frig milioane de oameni, ziarul madrilen aBC comentează: „Rusia si Ucraina i-au transformat pe europeni în ostatici. Pozitia Moscovei si Kievului nu se pot justifica prin nimic. UE ar fi trebuit să reactioneze mai dur fiindcă este demult clar că Rusia îsi foloseste resursele energetice ca pe un mijloc de santaj politic. Ucraina încearcă să se apere avand speranta că europenii vor putea rezista presiunilor Moscovei, cu pretul încălcării unor întelegeri cu caracter obligatoriu. UE ar fi trebuit să depăsească deja de mult timp problema dependentei energetice, în plus are obligatia de a sesiza instantele cu privire la încălcarea acordurilor în vigoare.”
 
Cotidianul italian La Repubblica, analizează situatia din Gaza în următorii termeni: „ Încă nu este clar dacă ofensiva la scară largă, anuntată de responsabilii israelieni în fasia Gaza, va avea loc sau nu. În spatele actiunii se mai află un semn de întrebare – anume frica de urmările unei confruntări directe între militarii israelieni si palestinienii înarmati, de pierderile în randul armatei. aceasta înseamnă însă că populatia civilă continuă să trăiască într-un climat de profundă neliniste, pe fundalul amenintărilor  repetate din oră în oră si în asteptarea sangeroaselor lupte care se vor purta din casă în casă. Sosirea trupelor terestre israeliene se si anuntă la orizont; în mijlocul ruinelor se află în cursă un popor care caută protectie, în timp ce militiile sale continuă lupta.”
 
Ziarul francez La Voix du Nord, care apare la Lille, scoate în evidentă efectele benefice pe termen lung ale sporului demografic natural din Franta: „atunci cand cresterea economică este în recul, cresterea democrafică reprezintă un adevărat atu”, consideră publicatia. „acesta este si un factor important pentru crearea locurilor de muncă. La Berlin, marea coalitie a trebuit să decidă un plan amplu de relansare a cresterii economice. avand însă un spor demografic de numai 1, 2 copii la o femeie, Germania nu poate miza în perspectivă pe consumul intern. Spre deosebire de economia franceză, care este mentinută în stare de functiune cu ajutorul consumului din gospodăriile proprii, motorul economiei germane functionează în proportie covarsitoare pe bază de exporturi. Cand criza se va lăti la scară planetară, afectand si statele care comandă produsele germane, este mai bine să fii campion european la nasteri decat la export.”
 
Ziarul Le Monde comentează încerările premierului britanic Gordon Brown, de a aduce sub control criza din tara sa. „Realitatea l-a întrecut pe premier”, consideră cotidianul parizian. „Brown, care a apărut în toamnă pe scena internatională în postura de salvator al planetei, pare astăzi neputincios în fata brutalitătii si amplorii recesiunii cu care se confruntă tara sa. În fiecare zi se desfiintează 3000 de locuri de muncă; în fiecare zi, peste 200 de familii trebuie să asiste la scoaterea la mezat a casei în care locuiesc. Chiar dacă Brown a investit 20 de miliarde de lire sterline pentru relansarea economiei, după alte 37 alocate salvării sistemului bancar, toate acestea nu ajută cu nimic.”
 
În sfarsit, La Stampa scrie despre contestatul episcop care va deschide festivitătile prilejuite de învestitura noului presedinte al SUa, Barak Obama. „Cu o săptămană înaintea instalării noului presedinte la Casa albă, pe parcursul pregătirii festivitătii de învestitură iese în evidentă încă o persoană despre care se va vorbi cu sigurantă. Este vorba de episcopul anglican de New Hampshire, Gene Robinson, un homosexual declarat. El va rosti asadar, în deschiderea festivitătilor la Monumentul presedintelui Lincoln, o rugăciune. Robinson, în varstă de 61 de ani, este privit în continuare ca vinovat pentru scindarea Bisericii Episcopale din america. alegerea sa în scaunul de episcop, în 2003, a fost o grea încercare pentru numeroase comunităti din statul New Hampshire.”

DW- Ioachim Alexandru

Cehia la inceput de mandat al presedentiei UE

Ca preşedintă prin rotaţie a UE, Cehia este confruntată cu două probleme majore: conflictul armat din Orientul Apropiat şi conflictul livrărilor de gaze dintre Rusia şi Ucraina. Ambele probleme vor fi dezbătute la Praga

Vizita reprezentanţilor Comisiei Europene ar fi trebuit să fie simplă rutină. Însă rutina este tulburată atât de refuzul preşedintelui Cehiei Vaclav Klaus de a participa la dineul de primire organizat la Teatrul Naţional cât şi, mai ales, de turbulenţele internaţionale cu care este confruntată Cehia, care asigură în prezent preşedinţia Uniunii Europene.



Pe lângă criza din Orientul Apropiat, statele comunitare se luptă şi cu efectele negative ale conflictului dintre Rusia şi Ucraina privind livrările de gaze naturale. Preşedintele Comisiei Europene, José Manuel Barroso a solicitat din nou ambelor părţi să ajungă repede la un compromis şi să nu transforme consumatorii europeni în ostateci într-un conflict care afectează toate statele comunitare.



„Unui bulgar sau unui slovac sau mai bine spus oricărui cetăţean european îi este indiferent dacă responsabilitatea pentru conflict revine Rusiei sau Ucrainei. Problema este că gazul livrat de Gazprom nu ajunge la consumatorii europeni”, a declarat Barroso.



Pentru a rezolva urgent această problemă, reprezentanţii concernului rus Gazprom şi cei ai firmei ucrainiene Naftogaz se vor reuni astăzi la Bruxelles pentru negocieri, care se vor desfăşura în prezenţa mediatorilor Comisiei Europene şi reprezentanţilor Cehiei.



Premierul ceh, Mirek Topolànek explică: „La întâlnirea cu cei doi manageri vom încerca să găsim o soluţie tehnică. Un grup de control se poate deplasa la graniţa ruso-ucrainiană pentru a verifica volumul livrărilor şi tranzitul de gaze la faţa locului.”



Preşedintele Comisiei Europene a ţinut să atragă atenţia ambelor părţi implicate în conflict că: „Dacă problema nu va fi rezolvată urgent, vor începe să existe dubii puternice în ceea ce priveşte încrederea în Rusia ca furnizor dar şi în Ucraina ca ţară de tranzit.”

Darius Stan

Razboiul din Gaza. Toti avem doar de suferit din acest joc pentru ca intreaga omenire sa poate avea o noua carte a groazei pentru generatiile urmaroar

"Cu toti avem doar de suferit din acest joc si acest lucru doar pentru ca intreaga omenire sa poate avea o noua carte a groazei pentru generatiile urmaroare". Darius Stan.

Bilanţul provizoriu al victimelor de război a ajuns la peste 1070 de morţi si aproximativ 14.000 de răniţi. Pierderile Israelului de vieti omenesti ridicandu-se doar la 13 soldati.


1. Timp de 60 de ani, Israelul a persecutat poporul palestinian cu impunitate în ciuda interventiilor, rezolutiilor repetate ale Organizatiei Natiunilor Unite si a Consiliului de Securitate din cadru Organizatiei Natiunilor Unite. acest lucru a existat in ciuda rezolutiilor sau dispozitiilor date de Curtea Internationala de Justitie, de Drept International sau a sesizarilor facute de Drepturile Omului .
2. Pe parcursul anilor, Israelul a fost proclamat în sine o victima, o victima care a crescut din ce in ce mai bogata, mai puternica si mai violenta, în timp ce palestinienii au fost abuzatii, saracitii, imprastiati si ucisi.
O tactica a statului Israel a fost aplicata prin toate punctele de ani de zile si a fost menita si organizata pentru a impiedica crearea unui stat Palestinian, prin orice mijloace, de ai lasa sa se dezvolte prin promovarea intereselor lor.
Constatam astazi faptul ca, este extrem de eficienta aceasta tactica pentru a dobandi, acapara, beneficiile statului vecin. Prin politica dusa de acest stat din ultimii ani, Israelul a atacat himere ale terorismului international cu scopul de a subjuga, sugruma dezvoltarea statului Palestinian sau a veciniilor acestuia.
3. La inceput au atacat ducand razboiul impotriva fractiunilor Fatah. acum atacurile sunt asupra gruparii Hamas. Dar nu exista decat un singur popor Palestinian si acela acum sufera. Sufera pentru ca influenta Israelienilor sa poata exista. Un poporul palestinian ce nu poate exista aservit, lipsit de valorile sale proprii ce il poate coordona, un popor ce se doreste a fi format din un singur palestinian.
acesta a fost principiul calauzitor al politici statului Israel. Politica Israelului a fost întotdeauna de a distruge posibilitatea existentei statului Palestinian in care a vazut un potential inamic vecin ce poate creste la acelasi calibru si care poate dezvolta si discuta eventual de pe aceeasi pozitie.
4. "Israelul nu a existat niciodata intr-un acord cu forte externe, de stabilire a dreptului sau de a-si apara cetatenii sai", a declarat Olmert într-o declaratie emisa de catre Primul Ministru al Oficiului de Securitate de la Cabinetul de discutii UNSC, privind rezolutia de incetarea ostilitatilor in zona.
In replica putem raspunde in conformitate cu cele constatate de intreaga comunitate internationala.
Acest razboi de aparare prin utilizarea unilaterala a fortei nu face altceva decat sa ingrozeasca constiinta omenirii. Nimeni nu va avea decat de suferit din acest joc si intreaga omenire va avea o noua carte a groazei din care generatiile urmaroare vor invata. Si acest lucru este posibil doar pentru ca statele nu au sentimente si numai interese.

5. Trebuie avut in vedere faptul ca viata unui palestinian are aceeasi valoare ca viata unui israelian, iar calea dialogului poate decide daca exista o fractiune Fatah, Hamas sau Hezbolah care a gresit redeschizand conflictul cu Israel.
Totodata se poate afirma ca, reactia masiva a Israelului, este total disproportionata dar si mai greu de controlat. Dovada lipsei de control consta in actiunile bambardamentelor din data 15. ian. 2009 in care au fost lansate tiruri asupra Cartierului General al ONU din Gaza precum si asupra unor imobile civile, care adăposteau între altele redacţii ale agenţiilor de presa.
Trebuie amintit, ca aceste actiuni militare nu conduc la o pace durabila în regiune.
Omorarea si ranirea civililor la aceasta scara nu face decat sa consolideze actele agresiune si sa-i împinga pe oamenii din Gaza spre extremism si de a trai sub logica disperata a razbunarii . Deznodamantul acestei confruntarii este greu de anticipat in astfel de conditii, cand nimeni nu pare sa mai asculte vocea comunitatii internationale, fiind concentrati doar pentru distrugerea adversarului.

6.Atacurile SUA din 26 octombrie 2008 anuntau intentiile .
Fortele aeriene SUA au lansat un atac militar de pe teritoriul sirian, care a ucis opt persoane pe 26 octombrie 2008.
In conformitate cu declaratiile oficialilor sirieni si a martorilor, patru elicoptere americane patruns opt kilometri pe teritoriul sirian si orientate o cladire din satul al-Sukkariya în zona albu Kamal în apropierea frontierei cu Irakul. Cunoscuta fiind prezenta lor de la invazia americana din Irak, fortele aviatice americane, ocazional, au depasit spatiul aerian destinat si au trecut granita pentru a vana suspecti luptatori straini. aceasta expeditie este cunoscuta ca fiind prima operatiune neanuntata pe teritoriul sirian, soldata cu victime in randul populatiei.
În timp ce la Casa alba nu a publicat o declaratie oficiala în legatura cu presupusul raid, oficialii americani au confirmat atacul si au spus ca obiectivul a fost un lider al-Qaeda, care facilita intrarea de luptatori straini în Irak. Statele Unite motivand libera circulatie a luptatorilor straini din Irak ce tranziteaza Siria, ce a fost mult timp o baza de disputa între Statele Unite si în Siria, au acuzat Siria pentru faptul ca nu îsi exercita suficient controlul asupra zonei de frontiera si miojlocesc trecerea luptatorilor straini in si din Irak. Oficialii Sirieni, pe de alta parte, au raspuns acestor afirmatii prin a asigura comunitatea internationala afirmand faptul ca un sistem eficient de control nu poate fi intretinut doar de catre SUA, si doar asigurandu-se de asistenta tehnica si cooperare cu unitatile de securitate irakiene.
In încercarea SUA de a legitima actele sale agresive, prin introducerea in gandirea lumii, ce este binele mondial, si anume prin lupta împotriva terorismului, în realitate, multi oameni îsi pierd viata fara de sens .

7. O gresala a comunitatii internationale. Un precedent format al incalcarii dreptului international de catre cei puternici in defavoarea celorlalte natiuni.

In dreptul international, dreptul de a utiliza de forta este exprimat intr-un sens foarte clar si punctual, dar si acceptat doar in situatii extraordinare. Carta ONU, care a fost adoptata cu scopul de a stabili principiile de baza de drept international, dar si conventiile ce urmau sa vina in suportul reglementarii drepturilor si obligatiilor statelor adreseaza si constitue, pentru a mentine pacea si securitatea internationala, un model atat de orientare pentru statele membre si pentru statele nemembre. Obligatiile respectarii acestor principii decurg din statutul statului ca subiect de drept, cat si prin drepturile si obligatiile ce revin statelor prin Conventia de la Montevideo din anul 1933.
In conformitate cu Carta ONU, articolul 2 alineatul (4), "Toti membrii trebuie sa se abtina, în relatiile lor internationale de la amenintarea sau folosirea fortei împotriva integritatii teritoriale sau a independentei politice a oricarui stat, sau în orice alt mod incompatibil cu scopul Unite Natiunilor. "astfel, articolul nu doar interzice utilizarea fortei împotriva unui alt membre" integritatea teritoriala, dar si interdictii de amenintare cu folosirea fortei. În acest context, existenta unei amenintari de utilizare a fortei este acceptat în cazul în care un membru declara ca nu va recurge la forta în cazul în care alt stat nu este în conformitate cu cerintele sale. Consiliul de Securitate al ONU este abilitata sa stabileasca daca un act care constituie o amenintare de forta.

Prima exceptie de la utilizarea fortei interdictie este prevazuta la articolele 39-51 din Carta ONU.
In conformitate cu articolul 39, "Consiliul de Securitate va determina existenta orice amenintare la adresa pacii, o încalcare a pacii, sau un act de agresiune si va face recomandari, sau a decide ce masuri vor fi luate în conformitate cu articolul 41 si 42 la mentinerea sau restabilirea pacii si securitatii internationale. "In timp ce masurile avute în vedere la articolul 41 implica non-militare de sanctiuni, în conformitate cu articolul 42, Consiliul de Securitate pot lua militare sanctiuni" pentru a pastra sau restabili pacea si securitatea internationala. "aceste masuri pot duce la blocarea si alte operatiuni de aer, pe mare sau în teren forte de membri ai ONU. aceasta masura va permite statelor membre de a utiliza un colectiv armate vigoare. Cea de-a doua exceptie importanta de utilizare a fortei interdictie este "auto-aparare", care este reglementata în conformitate cu Carta ONU, articolul 51. aceasta masura prevede agresati de stat de a raspunde în mod proportional la apasarea amenintare imediata si daca nu exista o solutie alternativa. În cazul în care un stat de interes national, cum ar fi integritatea teritoriala este atacat, el poate folosi forta pentru a evita acest pericol.

In concluzie, un stat nu poate interveni într-un alt stat pe teritoriul sau, fara consimtamantul si sau fara o Rezolutia Consiliului de Securitate al ONU. altfel, aceasta încalcare poate duce la o reactie de auto-aparare a atacat de stat. Inerent acest drept este o consecinta naturala a statelor "suveranitatea nationala de drepturi.
O astfel de interventie, indiferent de ratiune, este acceptata ca un act de agresiune. Nu conteaza cat de puternice sunt motivele SUA, in respectarea dreptului international, lupta este ilegala în cazul în care este condusa de incalcare a legii.

Darius Stan

09.01.2009

România – o ţară plină de surprize

Großansicht des Bildes mit der Bildunterschrift:  Emil Boc, noul premier desemnat al României
 
Luni, luată prin surprindere, presa internaţională nu a avut timp să reacţioneze la brusca decizie a lui Theodor Stolojan de a renunţa la mandatul de premier. Marţi, evenimentul îşi află un amplu ecou în ziarele germane.
Deşi Theodor Stolojan a renunţat la mandatul de premier sub motiv că ar dori să facă loc tinerei generaţii, speculaţiile în jurul realelor cauze pentru care liderul PDL s-a răzgîndit continuă.
„Demisie înaintea învestiturii” titrează FRANKFURTER ALLGEMEINE ZEITUNG azi o remarcabilă analiză a dificultăţilor ce stau în calea constituirii noului guvern. Cotidianul conservator reţine însă şi obiceiul lui Theodor Stolojan de a lua în ultima clipă decizii personale imprevizibile atunci cînd este desemnat pentru o funcţie înaltă în stat, pomenit fiind episodul alegerilor parlamentare şi prezidenţiale din 2004.
Actuala renunţare a lui Stolojan la funcţia pentru care fusese desemnat de preşedintele Băsescu ar fi putut fi influenţată, crede autorul analizei, şi de evoluţia negocierilor de coaliţie între PD-L şi PSD, cu ale căror rezultate nici preşedintele Băsescu nu pare a fi foarte mulţumit, dovada oferind-o distanţarea sa într-o formă destul de dură de PD-L, duminică, imediat după semnarea pactului de coaliţie, după ce anterior şeful statului reclamase transparenţă în negocieri. Pactul de coaliţie semnat duminică nu pare a-i fi oferit lui Theodor Stolojan suficiente garanţii şi în cazul adoptării unor măsuri impopulare necesare pentru a remedia gravele probleme economice cu care se confruntă România. Bildunterschrift: Großansicht des Bildes mit der Bildunterschrift:  Theodor Stolojan, fostul premier desemnat Subiectele fierbinţi ale negocierilor de coaliţie le-au constituit lupta împotriva corupţiei şi ocuparea mandatului justiţiei. Iniţial Monica Macovei ar fi trebuit să revină la conducerea ministerului justiţiei dar refuzul social-democraţilor a spulberat acest plan. Este semnalat şi faptul că în timpul cît Monica Macovei a deţinut mandatul justiţiei, procuratura de stat a luat în cercetare cazurile unor lideri PSD, între care şi cel al ex-premierul Adrian Năstase, acuzat de corupţie.
 
„A face politică în România înseamnă a face bani” titrează DIE PRESSE un interviu cu Monica Macovei, în cuprinsul căruia fostul ministru de justiţie , desemnată „ Femeia Europeană a anului” relevă dificultăţile campaniei anticorupţie în statele post-comuniste. După demiterea ei din funcţie în 2007, Monica Macovei consiliază guvernul Macedoniei în materie de luptă împotriva corupţiei. Monica Macovei explică cum şi de ce în ţările post-comuniste, spre deosebire de occident, corupţia nu trece totdeauna drept o încălcare a normelor, fiind adesea implementată în chiar deciziile politice. Fosta ministră a justiţei insistă asupra necesităţii unei presiuni externe în campania anticorupţie ca şi a adoptării şi aplicării legislaţiei corespunzătoare deja înainte de aderarea unei ţări la Uniunea Europeană. Monica Macovei relevă şi absenţa unei voinţe politice de a combate acest flagel. Întrebată dacă şi-ar fi putut imagina, mai ales în urma speculaţiilor de dinaintea scrutinului parlamentar, revenirea ei la conducerea ministerului justiţiei, Monica Macovei răspune că mai degrabă nu, nefăcînd parte din nici un partid şi neavînd ambiţii politice ceea ce nu o face însă să regrete nici  faptul de a fi văzut „din interior” cum funcţionează un guvern şi nici să renunţe la voinţa ei de a rămîne independentă.
 
„Stolojan nu vrea să guverneze” titrează SÜDDEUTSCE ZEITUNG o corespondenţă de la Bucureşti semnată de Katrin Lauer. Ziarista germană întrevede turbulenţe pe scena politică românească după ce Theodor Stolojan a renunţat brusc la mandatul pentru care fusese desemnat de Traian Băsescu. Dacă parlamentul va accepta desemnarea lui Emil Boc în fruntea guvernului de coaliţie, inoficial  Băsescu ar putea deveni premier crede autoarea corespondenţei, făcînd aluzie la  loialitatea necondiţionată şi perfectul mimetism cu care liderul PD-L preia pînă şi bruştele schimbări de opinie ale preşedintelui ţării.
 
Sub titlul „Farsă politică în România” şi DIE WELT reţine între altele loialitatea necondiţionată a lui Emil Boc faţă de Traian Băsescu .
Dar, ziarul care apare la Berlin, nu omite nici performanţa lui Emil Boc de a fi asigurat Clujului, al cărui primar este din 2004, o incontestabilă prosperitate economică.
 
Şi HANDELSBLATT reia în termeni aproape identici conţinutul relatării din DIE WELT menţionînd efectul surpriză al renunţării ante festum a lui Theodor Stolojan la mandatul de premier.
 
La scurtă vreme după ce a fost convenită coaliţia între PD-L şi PSD survine lovitura de teatru glosează WIENER ZEITUNG cele petrecute la Bucureşti sub titlul „Guvernul rămîne, premierul pleacă”. Cotidianul austriac reţine însă şi cîteva detalii ale acţiunii pe scena politică de la Bucureşti: Preşedintele Băsescu, care l-a desemnat pe Emil Boc în funcţia de premier după imprevizibila decizie a lui Theodor Stolojan, a anunţat că respectă în continuare termenul stabilit pentru confirmarea de către parlament a noului guvern. PSD şi-a semnalat disponibilitatea de a rămîne partener de coaliţie cu PD-L şi sub mandatul noului premier desemnat, Emil Boc.
 
Dar în pofida acordurilor, vechile adversităţi vor persista şi în sînul noii coaliţii crede NEUE ZÜRCHER ZEITUNG trecînd în revistă unele antecedente şi prefigurînd crizele ce ar putea surveni pornind de la intenţia celor doi parteneri de a  se prezenta la alegerile prezidenţiale din 2009 fiecare cu propriul său candidat.
În sfîrşit sub titlul „ Groapa comună din Carpaţi” acelaşi cotidian elveţian publică o amplă recenzie la romanul lui Filip Florian „Degete mici” care ar oferi o imagine apăsătoare a României.
 
  
 
DW- DE
Rodica Binder

UE luptă împotriva piraţilor

Pirateria marină poate fi combătută prin stabilizarea Somaliei
Securitate şi apărare - 15-12-2008 - 16:33 

Uniunea Europeană a lansat săptămâna trecută misiunea „Atalanta“, pentru oprirea pirateriei pe apele din largul Somaliei. Deputaţii europeni consideră că această misiune nu este suficientă şi că este necesar un efort susţinut în vederea stabilizării acestui stat.
Lunea trecută, Uniunea Europeană a lansat misiunea „Atalanta“, pentru protejarea vaselor care duc ajutor umanitar în Somalia. Şase fregate, trei aeronave şi 1.200 de persoane provenind din Regatul Unit, Franţa şi Grecia vor lua parte în misiune. Alte state vor contribui la „Atalanta“ în viitor.
 
Somalia
după moartea dictatorului Mohamed Siad Barre, în 1991, au urmat ani de anarhie
două misiuni de pace ONU şi-au încheiat mandatul fără succes în 1993 şi 1995
disputele civile, seceta şi inflaţia rapidă au aruncat Somalia în cea mai dificilă criză umanitară (conform ONU)
3,2 milioane de somalezi au nevoie de ajutor umanitar
guvernul de tranziţie, recunoscut de ONU, are puţină autoritate
în 2009, miliţia islamică a preluat controlul asupra Somaliei de Sud, mai târziu zona fiind invadată de armata etiopiană, care sprijină guvernul de tranziţie
în Somalia se află o misiune de întreţinere a păcii a Uniunii Africane
Peste 100 de acte de piraterie şi jaf armat au fost consemnate anul acesta în zonă. În momentul de faţă, piraţii controlează cel puţin 17 de vase, ultimul atac datând de vineri dimineaţă.

„Misiunea navală nu rezolvă toate problemele“

Darius Stan.

Suprematia economiei americane s-a incheiat pentru totdeauna

Medvedev declara cu ocazia consultarilor interguvernamentale de la Sankt-Petersburg: Suprematia economiei americane s-a incheiat pentru totdeauna. Probabil criza economica mondiala existenta accentueaza si mai mult slaba administrare din ultima perioada de la Casa Alba.
Presedintele rus, Dmitri Medvedev, a declarat ca era dominatiei economice americane a luat sfarsit si ca lumea are nevoie de un nou sistem financiar, "mai corect", relateaza AFP.
"Era dominatiei unei singure economii si a unei singure devize s-a terminat o data pentru totdeauna", a declarat Dmitri Medvedev cu ocazia consultarilor interguvernamentale ruso-germane de la Sankt-Petersburg, in prezenta cancelarului german Angela Merkel.
"Trebuie sa lucram impreuna pentru a crea un nou sistem economico-financiar mai corect, bazat pe principiile multipolaritatii, suprematiei legii si luarii in calcul a intereselor reciproce", a adaugat el, referindu-se la criza financiara care destabilizeaza economia mondiala de mai multe saptamani.
"Evenimentele din ultimul timp confirma ca o singura tara, chiar si puternica, nu este in masura sa fie un fel de 'megaautoritate de reglementare'", a spus acesta, referindu-se la Statele Unite. "Avem pur si simplu nevoie de noi mecanisme de decizie si responsabilitate colective", a continuat Medvedev.
Declaratiile intervin a doua zi dupa cele ale premierului rus Vladimir Putin, care afirmase ca situatia financiara mondiala actuala a fost provocata de "iresponsabilitatea" sistemului financiar american.
"Ceea ce se intampla in prezent in Statele Unite in domeniul economic si financiar (...) nu mai este doar iresponsabilitatea unor persoane, ci iresponsabilitatea unui sistem care se pretinde a fi liderul", declarase Putin la televiziunea rusa.
Criticile sale au fost insa respinse miercuri de Casa Alba. "Am gestionat problema, o problema foarte complexa si extinsa, in cel mai ferm mod posibil. si cred ca acest lucru nu poate fi pus sub semnul intrebarii", declarase purtatorul de cuvant al Casei Albe, Tony Fratto.
Tanara piata financiara rusa, deja imprevizibila in perioade normale, a fost foarte zguduita in ultimele saptamani de consecintele crizei financiare mondiale declansata in Statele Unite.
Desi banca centrala rusa detine importante rezerve in dolari americani, Kremlinul incearca de doi ani sa isi diversifice devizele, in special cumparand euro.

Europa unita numai la bine.
Cele patru tari europene membre ale G8 si-au luat angajamentul de a sustine institutiile financiare aflate in dificultate, a anuntat presedintele francez Nicolas Sarkozy, la sfarsitul unui minisummit de la Paris, transmite AFP. Presedintele francez, care ii avea alaturi pe cancelarul german Angela Merkel si premierii britanic Gordon Brown si italian Silvio Berlusconi, a mai spus ca cei patru membri europeni ai G7 doresc un summit international "cat mai curand posibil" pentru a revizui regulile capitalismului financiar.
Potrivit lui Sarkozy, "in caz de sustinere publica a unui banci in dificultate, fiecare stat membru" G4 "isi ia angajamentul ca directorii care au gresit sa fie sanctionati".
In ceea ce priveste alte initiative, presedintele francez a afirmat ca "Comisia Europeana ar trebui sa dea dovada de flexibilitate in aplicarea regulilor in materie de ajutor de stat acordat companiilor, ca si a principiilor pietei unice". El a mai subliniat ca "aplicarea Pactului de stabilitate si crestere ar trebui sa reflecte circumstantele exceptionale" actuale.
Pactul de stabilitate si crestere trebuie respectat "integral", a replicat insa premierul luxemburghez si presedintele Eurogrup Jean-Claude Juncker, in conferinta de presa.
"Cred ca aceasta intalnire este o contributie importanta la increderea care trebuie avuta in sectorul financiar", a afirmat Merkel, subliniind ca trebuie "sa se ceara socoteala celor responsabili". "Trebuie sa instituim regulile si dispozitivele care vor preveni aceste crize pe viitor", a spus ea. Cancelarul german s-a declarat "foarte fericita" ca a discutat cu omologii sai europeni despre regulile contabile.
Fiecare tara "trebuie sa isi asume responsabilitatile care ii revin la nivel national" in fata crizei bancilor, dar fara sa afecteze interesele celorlalte state europene, a subliniat Merkel. Sefa Guvernului german a apreciat ca planurile de salvare decise de fiecare tara in parte trebuie sa respecte regulile unei concurente loiale intre bancile europene. Merkel s-a declarat in special nemultumita de initiativa Guvernului irlandez de a acorda garantii anumitor banci mari irlandeze.
"Am cerut deja Comisiei Europene si Bancii Centrale Europene sa incerce sa discute cu Irlanda. Este important sa actionam in mod echilibrat si sa nu ne cream probleme unii altora, este nevoie de demersuri care sa respecte concurenta", a spus ea.
"Astazi s-a exprimat cu o mare claritate si determinarea dorinta tarilor noastre de a garanta economiile cetatenilor si de a mentine increderea cetatenilor in sistemul bancar, care trebuie sa continue sa sustina economia reala", a subliniat la randul sau Berlusconi.
Minisummitul de la Paris a fost convocat de presedintele francez in incercarea de a formula un raspuns comun la criza financiara care afecteaza in prezent economia mondiala. Finlanda s-a declarat nemultumita ca majoritatea tarilor membre UE au fost excluse de la aceste discutii.

Georgia . Scindari ale scenei politice internationale la inceput de secolului XXI

Georgienii îşi spun Kartvelebi (ქართველები), îşi numesc ţara Sakartvelo (საქართველო, Ţara kartvelilor), iar limba Kartuli (ქართული). Aceste nume sunt derivate din numele unui zeu păgân numit Kartlos, despre care se spune că este tatăl tuturor georgienilor. Numele Georgia, folosit în toată Europa, este derivat din persană گرجی Gurji, via Jurj din arabă. Deoarece scrierea a fost influenţată de greacă prin rădăcina geōrg- (γεωργ-, indicând lucrarea pământului), cuvântul a fost presupus greşit ca având ca origine cognomele Gheorghe (sfântul patron al ţării), sau γεωργία (geōrgía, agricultură).

Numele antic prin care erau denumiţi locuitorii din estul Georgiei era Iberiani, de la numele regatului caucazian Iberia — aceasta a produs confuzie printre geografii antici care aplicau acest nume doar locuitorilor din peninsula Iberică (Spania, Portugalia, Andorra, Gibraltar şi Olivença).

Gurj, numele persan al georgienilor, este de asemenea sursă pentru turcescul gürcü (pronunţat "gürdjü") şi rusescul gruzin. Numele ţării este Gurjestan în persană, Gürcüstan în turcă, şi Gruzija în rusă. Numele persan este probabil înrudit cu cuvintele armeneşti care desemnau georgienii şi Georgia, respectiv vir şi Vrastan. (Sunt alte cazuri în care prefixul persan gu- este derivat din mai vechiul wi- ori wa-). Astfel, atât cuvântul persan cât şi cel armean par să fie înrudite cu numele Iberia, cu pierderea lui i- iniţial şi substituirea lui w sau v cu b în Iberia.

De asemenea, după toate probabilităţile, există o legătură etimilogică dintre numele Iberia şi provincia istorică a Georgiei numită Imereti.
Ţinutul actual al Georgiei a fost populat încă din paleoliticul mediu. În secolul al VI-lea î.Hr. a luat fiinţă statul georgian de vest, Colchis, în secolul al IV-lea î.Hr. cel de est, Iberia. Cele doua regate georgiene din antichitatea târzie, Iberia în estul ţării şi Egrisi în vest, au fost printre primele state din lume care au adoptat creştinismul (în 337 AD şi respectiv 523 AD). Iberia a devenit curând după aceea o parte a Imperiului Persan. Egrisi a fost de multe ori un teatru de război pentru două imperii rivale: Persia şi Imperiul Bizantin, fiecare dintre ele reuşind să cucerească vestul Georgiei de câteva ori. Ca rezultat, aceste două regate au fost dezintegrate în mai multe principate feudale în epoca feudală timpurie. A fost uşor pentru arabi să ocupe Georgia în secolul al VII-lea. Principatele răzvrătite au fost eliberate şi apoi unite în Regatul Georgia la începutul secolului al XI-lea. Începând cu secolul al XII-lea, autoritatea acestui regat se extindea asupra întregului Caucaz de sud, în partea nord-estică şi aproape pe toată coasta de nord a Turciei de azi, şi de asemenea în câteva districte din Persia. Perioada de înflorire a regatului a fost curmată de invazia mongolă din secolul XIV. După o îndelungată perioadă de cuceriri otomane şi lupte împotriva turcilor, regatul est-georgian al Kartliei-Kaheţiei va accepta, în anul 1783, protecţia Rusiei. Rusia va ocupa treptat, de-a lungul secolului al XIX-lea, toate provinciile georgiene. După o scurtă perioadă de independenţă după Revoluţia din Octombrie, Georgia va fi anexată în 1921 de Uniunea Sovietică şi-şi va recâştiga independenţa în anul 1991.
Economic vorbind, economia Georgiei de astazi se bazează în mod tradiţional pe turismul de pe coasta Mării Negre, pe cultura viticolă, cea a citricelor şi a ceaiului, precum şi pe exploatarea manganului şi a cuprului. Sectorul industrial este axat azi pe producţia metalurgică, textilă şi chimică.
Trecutul economic
Georgienii erau renumiţi încă din secolul al III-lea î.Hr. ca făuritori de arme. În Munţii Caucazi se exploata aurul, argintul, cuprul şi fierul. Meşteşugarii georgieni au produs conform legendelor săbiile războinicilor ahei şi troieni care s-au înfruntat în faţa zidurilor Ilionului. Georgienii au devenit de-a lungul timpului faimoşi ca războinici, însă nu ca negustori. Comerţul georgian a fost în mare parte practicat de armeni.

În secolul al XI-lea s-a consolidat sistemul feudalist în Georgia. Ţăranii erau de obicei legaţi de glie, aparţinând coroanei, bisericii sau nobililor. Ţara era administrată de viziri şi guvernatori regionali ("eristavis"), ale căror funcţii erau de regulă ereditare. Economia georgiană a înflorit în secolul al XII-lea şi la începutul secolului al XIII-lea, când ţara devenise cea mai mare putere din Transcaucazia. Atunci s-a dezvoltat în mod deosebit comerţul cu orientul mijlociu.

În perioada sovietică Georgia s-a putut mândri cu un nivel de trai înalt în raport cu alte republici sovietice, ea era numită de observatori occidentali "Elveţia Caucazului". Clima subtropicală permitea recolte foarte bune în agricultură, în plus Georgia era aproape singura producătoare de citrice şi ceai din Uniunea Sovietică. Vinul georgian era foarte apreciat de ruşi, dar acest lucru nu a fost tocmai favorabil viticulturii georgiene. Producţia viticolă a fost forţată, ca dealtel şi în RSS Moldovenească, pentru a corespunde cererii de vin ieftin, de masă. Astfel, suprafaţa de cultivare a viţei de vie a crescut între 1950 şi 1985 de la 58.000 la 128.000 ha, producţia de vin însuma în anii '80 cam 800.000 tone. Turismul a înflorit în perioada sovietică. Industria grea şi de armament s-au dezvoltat după cel de-al Doilea Război Mondial.

Colectivizarea nu a fost generală în Georgia, jumătate din producţia agricolă provenea din sectorul particular. Ţăranii georgieni erau în majoritate înstăriţi şi îşi vindeau ei înşişi produsele în oraşele Rusiei. În vestul ţării se creşteau în mod tradiţional bovine, în est ovine.

Stituatia de stabilitate.
Corupţia, instabilitatea politică în general şi mişcările secesioniste în special, precum şi o infrastructură necorespunzătoare standardelor actuale sunt principalele piedici în calea dezvoltării economice.

Miza conflictuala.

Potrivit unor surse georgiene 92 de persoane si-au pierdut viata, intre care 40 de civili, in vreme ce separatistii din Osetia si Rusia vorbesc de 1.500-2.000 de morti.

Razboiul din Osetia vine dupa o perioada tensionata in regiune, in ultima saptamana avand loc mai multe schimburi de focuri intre separatisti si autoritatile georgiene.

Separatistii din Osetia de Sud, care vorbesc o limba apropiata de cea iraniana si sunt traditional atasati de Rusia, au sustinut din 1989 separarea de Georgia.

Piata monetara a reactionat imediat ce Rusia a intervenit in conflictul dintre Georgia si Osetia de Sud, rubla depreciindu-se cu 1.3% fata de cosul euro-dolar. Rubla a atins punctul cel mai scazut din ultimii trei ani si jumatate dupa ce premierul Vladimir Putin a anuntat ca "razboiul a inceput" in Osetia de Sud.

"Disputa dintre cele doua parti a ranit sentimentele investitorilor din Rusia" si a "periclitat relatiile externe ale Rusiei, in special cu Vestul", a scris banca JP Morgan Chase investitorilor.

"Cu siguranta, un conflict nu ar beneficia de increderea investitorilor si va deschide dezbaterile cu privire la riscurile politice", se arata in comunicat. Rubla s-a depreciat cu pana la 1.3 procente fata de dolar si euro, ajungand la valoarea de 29,7004 pana la ora 18:30 vineri in Moscova, fata de 29,3585, cat era cu o zi inainte.

Compania energetica azera SOCAR a anuntat sambata suspendarea livrarilor de petrol si produse petroliere din doua porturi georgiene din cauza conflictului armat din Georgia.

Mai multe state europene, intre care Polonia, Italia si Marea Britanie, le-au cerut cetatenilor sa paraseasca Georgia, in vreme ce Consiliul Suprem de Aparare a Tarii (CSAT) a cerut romanilor sa nu calatoreasca in zona.

Potrivit MAE, aproximativ 50 de romani se aflau ieri in Georgia. Romania respecta integritatea teritoriala a Georgiei, a precizat CSAT intr-un comunicat, care s-a reunit sambata seara de urgenta. Conflictele inghetate din Caucaz (Abhazia, Osetia, Nagorno Karabah) au constituit o preocupare atenta a autoritatilor de la Bucuresti.

De ce au insa loc aceste acum? Este vorba numai de problema interetnica sau e vorba de alte interese?

Istoria a fost agitata in ceea ce priveste relatiile dintre Georgia si Osetia de Sud. Regiunea separatista si-a proclamat autonomia fata de Georgia in 1989, dinainte ca aceasta sa devina independenta fata de Uniunea Sovietica. Locuitorii regiunii separatiste vorbesc osetia farsi, o limba iraniana, diferita de limba georgiana. De asemenea, regiunea nu si-a ascuns niciodata dorinta de o apropiere de Rusia si de a fi sustinuta de aceasta.

Georgia a fost intotdeauna un teritoriu considerat esential pentru interesele Rusiei in zona Caucazului, fiind locuita de o populatie predominant ortodoxa, tampon intre Rusia si Turcia. "Tatucul" Iosif Visarionovici Stalin, fost secretar general al Partidului Comunist Rus, s-a nascut la Gori, oras aflat in inima Georgiei si care a fost atacat ieri de armata rusa.

Dupa destramarea Uniunii Sovietice, Georgia a ramas pentru o buna perioada in orbita Rusiei, fiind condusa de fostul ministru de externe al URSS, Eduard Sevarnadze. Lucrurile au luat o turnura diferita in 2003, odata cu Revolutia Trandafirilor, in urma careia proamericanul Mihail Saakasvili a primit mandatul de presedinte al Georgiei. Saakasvili a facut din apropierea sa catre Vest punctul principal al programului sau politic. Este un prieten apropiat al presedintelui ucrainean Viktor Iuscenko, alaturi de care isi petrece concediile.

Apropierea Georgiei de Vest si mai ales de Statele Unite ale Americii, precum si ambitiile de aderare ale Georgiei la NATO au provocat tensiuni in Rusia, care considera extinderea Aliantei Nord-Atlantice un pericol pentru securitatea granitelor sale.

In ultimii ani, Georgia a devenit unul dintre posturile cheie de energie pentru Occident, care incearca sa elimine dependenta acesteia de resursele rusesti. Una dintre cele mai importante conducte este Baku-Tbilisi-Ceyhan, care aduce petrol din Azerbaidjan catre Vest, prin Turcia, ocolind, asadar, Rusia.

De altfel, conducta a fost una din tintele armatei ruse in cadrul bombardamentelor asupra teritoriului georgian, pe care insa nu a atins-o, a anuntat Ekaterina Sarasidze, ministrul georgian al dezvoltarii economice.

Rusia a fost acuzata de-a lungul timpului ca isi foloseste resursele naturale ca mijloc de santaj. Astfel de speculatii au avut loc in 2005, dupa ce in Ucraina a fost ales presedintele Viktor Iuscenko, cu orientari proocidentale.

Relatiile dintre Georgia si Rusia s-au incins in primavara la summit-ul NATO de la Bucuresti, cand Georgiei i-a fost refuzat MAP (planul de aderare la NATO) in primul rand din cauza conflictelor inghetate cu Abhazia si Osetia. Oficialii georgieni i-au acuzat de-a lungul vremii pe rusi ca intretin acest conflict inarmandu-i pe separatisti si oferindu-le cetatenia rusa.

Rusii au insa alta viziune. Premierul rus, Vladimir Putin, care a venit de urgenta de la Beijing, unde asista la Jocurile Olimpice, in Osetia de Nord - aflata pe teritoriul rusesc - a acuzat Georgia de comiterea unor acte de genocid si a cerut Parchetului militar rus inceperea unei anchete in acest sens.

"Dupa opinia mea, acestea sunt deja elemente ale unui fel de genocid impotriva poporului oset. Cred ca ar fi corect sa ordonati Parchetului militar sa ancheteze aceste incidente, mai ales pentru ca majoritatea populatiei osete are cetatenie rusa", a declarat Putin. Presedintele rus Dmitri Medvedev a insistat ca interventia Rusiei este doar una umanitara.

Unii analisti, citati de EuObserver, invinuiesc Georgia pentru actuala criza, sustinand ca incercarea sa de a controla din nou teritoriul Osetiei de Sud a stricat imaginea sa pe plan international si i-a distrus sansele de aderare la NATO. "Presedintele Saakasvili este in mare pericol sa-si piarda tot ce a construit cat a stat de partea Vestului si prin retinerea sa la provocarile Rusiei", a declarat James Nixey, expert de la Institul Royal de Afaceri Internationale.

"Nu cred ca mai poate conta pe sprijinul Statelor Unite. Nu poti admite in NATO o tara care are asemenea probleme", a declarat pentru Bloomberg Robert Hunter, fost ambasador al SUA la NATO.

Analistul pe relatii externe al Consiliului European, Nicu Popescu, este de parere ca atacul Giorgiei asupra orasului Thinvali in aceeasi zi cu inceperea Jocurilor Olimpice de la Beijing are o semnificatie foarte mare.

"Poate fi un semnal catre rusi ca Olimpiada din 2014 de la Soci nu va avea loc asa cum vrea Rusia daca nu va exista progres si liniste in zona", a declarat acesta.

Ministrii de externe ai Uniunii Europene se vor reuni la Bruxelles in cadrul unei reuniuni de urgenta. De asemenea, cancelarul german Angela Merkel a facut apel ieri la un "acord de incetare a focului imediat si neconditionat" in Caucaz in timpul unei convorbiri telefonice cu presedintele francez Nicolas Sarkozy, a declarat purtatorul sau de cuvant, Thomas Steg.

Merkel a facut, de asemenea, apel la revenirea fortelor armate "in pozitiile ocupate inainte de declansarea conflictului", insistand asupra nevoii de "respectare a integritatii teritoriale a Georgiei", a mai declarat Steg.

Cronologia conflictului


noiembrie 1989 - Osetia de Sud isi proclama autonomia fata de Republica Sovietica Socialista Georgiana.


decembrie 1990 - Georgia si Osetia de Sud au declansat un conflict armat care dureaza pana in 1992.


noiembrie 1996 - Osetia de Sud isi alege primul presedinte.


decembrie 2001 - Osetia de Sud il desemneaza pe Eduard Kokoiti drept presedinte al republicii, acesta cerand Moscovei sa ii recunoasca independenta si sa accepte integrarea sa in teritoriul rus.


ianuarie 2005 - Rusia aproba planul Georgiei de acordare a unui statut de autonomie extinsa Osetiei de Sud in schimbul renuntarii la ambitiile de dobandire a independentei.


noiembrie 2006 - Populatia Osetiei de Sud sustine in cadrul unui referendum decizia de separare a teritoriului de Georgia, care a considerat acest act ca parte din planul Rusiei de provocare a unui conflict armat.


aprilie 2007 - Parlamentul georgian aproba o lege privind infiintarea unei administratii temporare in Osetia de Sud, intensificand tensiunile in relatiile cu Rusia.


iunie 2007 - Separatistii sustin ca Georgia a atacat capitala regiunii, Thinvali, prin tiruri de mortiera si focuri trase de lunetisti, acuzatii respinse de Tbilisi.


octombrie 2007 - Negocierile dintre Georgia si Osetia de Sud, mediate de OSCE, esueaza.


martie 2008 - Osetia de Sud cere comunitatii internationale sa recunoasca independenta sa, dupa declararea independentei de catre Kosovo.


martie 2008 - Parlamentul de la Moscova cere Kremlinului sa recunoasca independenta Osetiei de Sud si a Abhaziei, dupa ce NATO incurajeaza candidatura Georgiei la organizatie.


aprilie 2008 - NATO respinge la summit-ul de la Bucuresti Planul de aderare la organizatie (MAP) pentru Ucraina si Georgia.


aprilie 2008 - Osetia de Sud respinge o propunere georgiana de impartire a puterii si insista asupra obtinerii independentei.


august 2008 - Au loc lupte intre trupele georgiene si fortele separatiste osete.

Joi, 7 august

In noaptea de miercuri spre joi, Osetia de Sud anunta ca a fost atacata cu tiruri de arma lansate de pe teritoriul georgian, soldate cu cel putin 20 de raniti. Anuntul vine dupa o saptamana de schimburi de focuri in regiune intre separatisti si armata georgiana.

Vineri, 8 august

La ora locala 06:30 (7.30 ora Romaniei) Georgia a lansat o ofensiva militara asupra capitalei Osetiei de Sud, Thinvali. Rusia reactioneaza trimitand trei avioane, care bombardeaza satul Kareli din Georgia, situat in vecinatatea Osetiei de Sud. Presedintele georgian, Mihail Saakasvili, a sustinut ca 30 de persoane au fost ucise in timpul atacului rusesc, in timp ce armata rusa a sustinut ca 21 de soldati si-au pierdut viata. Presedintele Vladimir Putin a amenintat ca actiunile "agresive" ale Georgiei vor genera un raspuns din partea Rusiei. ONU a anuntat o reuniune de urgenta pe fondul conflictelor, iar SUA si UE decid sa trimita o misiune comuna pentru a ajuta la incetarea violentelor.

Sambata, 9 august

Parlamentul georgian decreteaza starea de razboi pentru 15 zile, in timp ce Rusia anunta ca a preluat controlul orasului Thinvali din mainile georgienilor. Avioanele rusesti au atacat tinte militare din centrul orasului georgian Gori, iar bombele au atins si zonele rezidentiale, atacul fiind soldat cu 60 de morti, dupa estimarile autoritatilor de la Tbilisi. Autoritatile ruse si separatistii din Osetia de Sud au spus ca, de la inceperea conflictului, au murit peste 1.400 de civili, pe cand Georgia a avansat cifra de 92 de morti. Delegatia Statelor Unite si a Uniunii Europene, careia i s-a adaugat si OSCE (Organizatia pentru Securitate si Cooperare in Uniunea Europeana), ajunge in Georgia pentru a incerca incetarea violentelor.

Duminica, 10 august

Georgia anunta ca s-a retras din Osetia si cere Rusiei sa inceteze focul. Tbilisi anunta ca fortele ruse intervin pe doua fronturi, dinspre republica separatista Abhazia, prin defileul Kodori, si prin Osetia de Sud, atacand orasul georgian Gori.

Georgia, coridor energetic spre Occident

Georgia reprezinta un coridor energetic esential spre Occident si alaturi de alte state de tranzit are obligatia de a garanta siguranta conductelor de petrol si gaze, care pornesc din zona azera a Marii Caspice. De la Tbilisi, capitala Georgiei, conductele se indreapta spre sud, in Turcia, iar de acolo spre Occident. Conductele au o mare importanta pentru Uniunea Europeana pentru ca reduc dependenta de livrarile ruse si nu traverseaza teritoriul rus. Conducta de petrol Baku-Tbilisi-Ceyhan a fost deschisa in 2006 si parcurge o distanta de peste 1.600 de kilometri pana in portul Ceyhan, din Turcia.

Conducta Baku-Tbilisi-Erzurum, cunoscuta de asemenea si sub numele de conducta Shakh-Deniz, transporta gaz de la zacamintele de la Shakh Deniz din Marea Caspica la Erzurum in Turcia. Constructia conductelor si a unei cai ferate care face legatura cu Turcia face parte dintr-o strategie pentru a ridica economia Georgiei, care in prezent se bazeaza pe agricultura.

Aproximativ doua milioane din cei 4,6 milioane de georgieni reprezinta forta de munca, insa rata somajului era de aproximativ 14% in 2006, potrivit CIA FactBook. Peste 30% dintre locuitori sunt sub limita minima a saraciei, in conditiile in care PIB-ul pe cap de locuitor este de 4.700 USD, aproximativ de trei ori mai mic decat cel al Romaniei. Datoria externa a Georgiei se ridica la 4,5 miliarde de dolari.

Razboiul Est-Vest revine.

Rusia acuză SUA de implicare

Şeful Comisiei de Securitate a Dumei de Stat, Vladimir Vasiliev, a acuzat Statele Unite de implicare în conflictul din Osetia de Sud.

"Georgia nu ar fi putut să facă nimic fără susţinerea Statelor Unite", a declarat Vasiliev într-o conferinţă de presă preluată de RIA Novosti.

Oficialul rus este de părere că acţiunea militară a Georgiei a fost premeditată cu meticulozitate de liderul gruzin Mihail Saakaşvili. Vasiliev a declarat că, în ultimi ani, preşedintele gruzin a crescut treptat bugetul militar al ţării.

Georgia cere ajutorul comunităţii internaţionale

Ministrul georgian de Externe, Ekaterina Tkeşelaşvili, a afirmat, pentru BBC, că ţara sa a cerut comunităţii internaţionale să pună capăt "unei agresiuni militare directe" a Rusiei pe teritoriul său.

"Vom încerca să apelăm la comunitatea internaţională, partenerii noştri, pentru a adresa un mesaj clar Federaţiei Ruse. Este ultima şansă de a obţine pacea", a precizat ministrul georgian.

"Federaţia Rusă trebuie să pună capăt tentativelor sale de implicare directă într-o agresiune militară în Georgia", a subliniat acesta

UE condamnă conflictul

Uniunea Europeană, prin vocea unui diplomat, s-a declarat "profund îngrijorată de evoluţia dramatică" a conflictului dintre Rusia şi Georgia şi a cerut "încetarea imediată a violenţelor".

"Invităm părţile implicate în conflict să evite violenţele şi să scadă nivelul tensiunii în zonă", a fost poziţia preşedinţiei franceze a UE.

Rusia dezminte intervenţia aeriană

Purtătorul de cuvânt al ministerului de externe rus a declarat că forţele aeriene ruse nu au atacat Georgia, aşa cum anunţaseră autorităţile de la Tbilisi.

Comandantul forţelor de pace ruse din Osetia de Sud a anunţat că trupele pe care le conduce au fost atacate cu proiectile şi rachete. Potrivit comandantului rus, mai mulţi soldaţi ruşi şi-au pierdut viaţa.

Abhazia şi Osetia de Nord se implică

Georgia a avertizat regiunea separatistă Abhazia să nu intervină în conflictul cu Osetia de Sud.

"Sperăm că separatiştii din Abhazia nu vor face demersuri care să complice situaţia", a declarat ministrul georgian pentru Reintegrare, Temur Iakobaşvili, citat de agenţia rusă Interfax.

Liderului separatist abhaz Serghei Bagapş a anunţat că 1.000 de voluntari din regiunea sa se îndreaptă spre Osetia de Sud pentru a lupta împotriva Georgiei.

Mai mult, provincia rusă Osetia de Nord şi-a anunţat şi ea sprijinul pentru vecinii de la sud. Taimuraz Mamsurov, liderul provinciei, a declarat că "sute de voluntari din Osetia de Nord sunt pe drumul spre Osetia de Sud. Nu îi putem opri sau împiedica să se plece".

Ca şi Osetia de Sud, Abhazia este o provincie autonomă din Georgia. Abhazii şi-au proclamat independenţă încă din 1992, dar aceasta nu a fost recunoscută pe plan internaţional.

Flota rusă din Marea Neagră este gata de intervenţie

Peste 1.600 de persoane din Osetia de Sud, dintre care circa 1000 de copii, s-au refugiat în Osetia de Nord, anunţă cotidianul rus "Gazeta", citat de AP.

Flota rusă din Marea Neagră a anunţat că, deşi nu a primit niciun ordin de intervenţie, este pregătită să asigure securitatea ţării şi să ofere ajutor refugiaţilor oseţi.

Georgia a atacat Osetia de Sud

Georgia a lansat azi-noapte o ofensivă militară de amploare împotriva regiunii separatiste Osetia de sud, informează Reuters.

Agenţiile de presă ruse au anunţat că armata georgiană a început asaltul asupra capitalei regionale Ţinvali, iar reprezentantul Osetiei de Sud la Moscova, Dmitri Medoev, a spus că atacul a făcut "morţi şi mulţi răniţi". Un post de televiziune din Rusia a anunţat, prin intermediul unui corespondent, că cel puţin 15 oameni şi-au pierdut viaţa în timpul unui bombardament georgian.

Şeful forţelor georgiene de menţinere a păcii în Osetia de Sud, generalul Mamuka Kuraşvili, a declarat pentru postul georgian de televiziune Rustavi 2 că "guvernul georgian a decis să reinstaureze ordinea constituţională în zona de conflict".

Liderul separatiştilor din Osetia de Sud, Eduard Kokoity, a spus că asaltul armatei georgiene asupra oraşului a fost respins. "Rezistăm cu bine, iar georgienii nu au avansat nici măcar un pas", a declarat el pentru Interfax, adăugând că nu va cere ajutor din Rusia, principalul susţinător al separatiştilor. Sute de voluntari din Rusia şi Abhazia, celalată regiune separatistă a Georgiei, se îndreaptă spre zona de conflict.

De cealaltă parte, ministrul reintegrării georgian, Temur Iakobaşvili, a anunţat că oraşul Ţinvali este înconjurat de trupele georgiene.

Preşedintele georgian Mikheil Saakaşvili anunţase ieri un armistiţiu unilateral după o săptămână de confruntări violente soldate cu moartea a aproape 20 de persoane. Totuşi, la câteva ore după declararea armistiţiului, autorităţile georgiene au lansat o operaţiune militară de anvergură drept răspuns la bombardamentele efectuate de separatişti asupra câtorva sate din Georgia.

Rusia a condamnat ofensiva şi a cerut organizarea unei sesiuni de urgenţă a Consiliului de Securitate al ONU. De asemenea, un comunicat al Ministerului de Externe rus a anunţat că Rusia îşi va continua eforturile pentru oprirea violenţelor din Osetia de Sud şi a făcut apel la o intervenţie din partea comunităţii internaţionale.

Separatiştii, sprijiniţi de ruşi

Osetia de Sud este o regiune autonomă georgiană cu 70.000 de locuitori. Neoficial, independenţa regiunii este sprijinită de Rusia, presa internaţională speculând că intenţia Moscovei este unirea Osetiei de Sud cu cea de Nord. Osetia de Nord este o republică autonomă din cadrul Rusiei.

Putin şi Bush s-au salutat cordial la Beijing

În urmă cu puţin timp, la Beijing s-au întîlnit, la ceremonia de deschidere a Jocurilor Olimpice, George W. Bush şi Vladimir Putin. Înainte ca violenţele din Caucaz să se transforme într-un adevărat război, fostul lider al Rusiei îşi exprimase părerea că "eventualele acţiuni ale Georgiei nu vor rămîne fără răspuns". Georgia, stat suveran şi independent, este sprijinit de SUA. Potrivit surselor, cei doi nu au discutat despre situaţia din Caucaz.

Amenintarile schimbarii hartilor geopolitice

Conflictul ruso-georgian a dus la aparitia unei harti a aliatilor Rusiei, de pe care au disparut occidentalii, ramanand tari precum Siria, Venezuela sau Belarusul, in timp ce NATO incearca sa isi solidifice legaturile cu Georgia pe fondul deteriorarii relatiei cu Moscova.
Presedintele sirian Bashar al-Assad urmeaza sa ajunga miercuri in statiunea balneara rusa Soci, pentru a se intalni cu presedintele rus Dmitri Medvedev, la resedinta acestuia pe coasta Marii Negre, la umbra palmierilor de pe riviera Caucazului. Inainte de Assad, Medvedev s-a intalnit cu presedintele Belarusului Belarusului, Aleksandr Lukasenko, considerat de Statele Unite "ultimul dictator din Europa", si cu Hugo Chavez, seful de stat antiamerican al Venezuelei, una dintre tarile cele mai bogate in petrol din lume.

Cei trei presedinti si-au exprimat sustinerea fata de initiativa Rusiei in Georgia, considerand ca este o interventie "inteleapta si frumoasa", o "continuare a politicii americane din timpul Razboiului Rece", conform Newsin. Chavez, prieten de mult timp al lui Vladmir Putin si principalul lider socialist antiamerican din America Latina, a invitat flota militara rusa sa vina in Caraibe, intr-un moment in care statul latin si-a intensificat achizitiile de arme, avioane de vanatoare si elicoptere ruse, in conditiile in care occidentalii, cu Statele Unite in frunte, isi anulau participarea la exercitiile navale comune cu flota rusa.

NATO are nevoie de o noua strategie dupa Georgia

Alianta traverseaza dupa razboiul din Georgia, cea mai grava criza in relatia cu Rusia de la incheierea Razboiului Rece si va trebui sa isi regandeasca strategia. Scutul antiracheta american, Kosovo, promisiunea aderarii facuta Georgiei si Ucrainei sunt tot atatea teme pe marginea carora Alianta Nord-Atlantica asista in ultimele 18 luni la degradarea relatiilor sale cu Moscova.

Dupa ce a anuntat marti suspendarea reuniunilor Consiliului NATO-Rusia pana la retragerea completa a trupelor ruse de pe teritoriul georgian, membrii Aliantei au infiintat un Consiliu cu Georgia, acest pas reprezentand inceputul procesului de aderare, conform ministrului britanic de Externe.

Un alt posibil aliat pentru NATO in "coasta" Rusiei se prefigureaza a fi Ucraina, care a cerut Moscovei sa isi retraga flota de la Sevastopol, autoritatile de la Kiev cerand ca navele ruse sa paraseasca Marea Neagra pana in 2017. "Nu intelegem pozitia Rusiei, care refuza pur si simplu sa discute despre acest subiect", adauga ministrul de Externe al Ucrainei, subliniind ca este vorba despre retragerea a "10.000-12.000 de oameni, munitii si material".

Darius Stan