Sa rada o lume intreaga de ei

ASR Printul Paul de Romania un impostor nerecunoscut

Chiar daca faxurile cu invitatii la nunta printului William au inceput sa curga in directia capetelor incoronate din intrega Europa, exista o familie regala care fost, cel putin pana in prezent, trecuta cu vederea de invitatiile facute de Regina, scrie cotidianul Daily Mail.
Este vorba de printul Paul de Romania, 63 de ani, si sotia sa, printesa Lia, o americanca divortata de origine romana, nascuta in Detroit.
Potrivit Daily Mail, lui Paul, educat la Colegiul Millfield din Somerset (Anglia), ii place sa aminteasca ca este primul membru al familiei sale care s-a intors sa traiasca in Romania in timpurile moderne. Prietenii sustin insa ca el - si mai ales sotia sa cu ambitii sociale, printesa Lia( 61 de ani) - va fi extrem de dezamagit daca nu vor fi invitati la nunta. Cu siguranta, scrie Daily Mail, cei doi ar fi adus un plus de culoare listei de oaspeti.
Inteleapta, Regina a refuzat o invitatie la nunta lor de la Bucuresti, in 1996. La acel moment, tatal lui Paul, printul Carol (Mircea Grigore Carol Lambrino, autointitulat printul Carol de Romania, fiul regelui Carol al II-lea si al lui Zizi Lambrino n.red. )a declarat ca Lia 'nu este potrivita sa fie un membru al familiei regale'.
Tatal lui Paul facea aluzie la trecutul plin de culoare al Liei, care a inclus o amenda de 75.000 dolari pentru spalare de bani in SUA.
Casatoria celor doi a durat insa, iar anul trecut a fost incununata de nasterea unui fiu, pe care Lia l-a descris drept un 'mic miracol', datorat 'binecuvantarilor stiintei moderne'. .....

Baconschi: "Am apreciat ca dl. Wauquiez a largit un pic cadrul" discutiilor despre Schengen

Teodor Baconschi a evitat luni sa comenteze declaratiile ministrului francez pentru afaceri europene, Laurent Wauquiez, care a spus, in weekend, ca aderarea Romaniei la Schengen ar putea interveni peste doi ani, dar a salutat ca oficialul francez a recunoscut importanta relatiilor bilaterale. El a mai vorbit si despre relatiile particulare ce leaga Romania si Franta, spunand ca pentru Paris blocarea aderarii Romaniei la Schengen "e o decizie grea si dificila pe plan afectiv" si marturisind ca "nu se simte bine" atunci cand comunica despre acest lucru cu "prietenii din Romania".
"Romania e o tara cu care avem legaturi afective si de prietenie extrem de profunde. Romania e o tara francofona cu care am construit multe lucruri de-a lungul istoriei", a declarat Wauquiez, inainte de a adauga: "Chiar daca Romania este una dintre tarile europene cu care avem extrem de multe lucruri in comun, nu putem lua insa aceasta decizie numai pentru a fi pe placul guvernului roman. Recunosc ca nu e usor. Comunic cu prietenii din Romania si nu ma simt bine, stiu ca pentru ei nu e deloc placut sa auda astfel de mesaje. Am convingerea insa ca nu e in interesul Romaniei si Bulgariei sa aiba parte de o aderare pripita si apoi sa fie criticate de toata lumea", a explicat oficialul francez.
Intrebat cum comenteaza declaratia lui Laurent Wauquiez de la RFI, potrivit careia aderarea Romaniei si Bulgariei ar putea avea loc abia peste doi ani, seful diplomatiei romane, Ministrul Baconschi, a evitat sa dea un raspuns direct, concentrandu-se asupra altor aspecte ale afirmatiilor oficialului francez.
"Declaratia domnului Wauquiez nu este o noutate, Franta nu s-a opus niciodata, in principiu, aderarii la Schengen", a spus Teodor Baconschi. "Am apreciat faptul ca domnul Wauquiez a largit un pic cadrul, reamintind importanta pentru ambele parti a acestor excelente relatii bilaterale si cred ca acest lucru creeaza o buna baza pentru a reveni la ansamblul subiectelor de pe agenda bilaterala, care au fost putin neglijate in ultima vreme, intrucat ne-am concentrat exclusiv si excesiv asupra pozitiilor celor doua tari in privinta chestiunii Schengen", a adaugat ministrul roman de externe.
Administratia americana a ezitat indelunga vreme in timpul revolutiei anti-Mubarak din Egipt, inainte de a se plasa de partea demonstrantilor. In cazul Iranului, lucrurile stau altfel.



Prostia predominanta de la varful Administratiei de la Casa Alba

Pe fundalul protestelor , sefa diplomatiei americane, Hillary Clinton, a imbratisat imediat telurile opozitiei Iraniene, cerand regimului de la Teheran sa respecte dreptul la opinie si demonstratie.
In fapt Departamentul de Stat de la Washington a lansat cu o zi inaintea demonstratiilor un serviciu Twitter in limba farsi, fiind evident ca isi reia eforturile de subminare a regimului teocratic din Iran.
La numai cateva ore dupa ce s-a aflat de recentele demonstratii din Iran, sefa diplomatiei americane, Hillary Clinton, a elogiat curajul adversarilor regimului. "Ce vedem astazi in Iran este o dovada a curajului poporului Iranian si o acuzatie adusa regimului ipocrit Iranian", a spus ea. In luarea sa de pozitie, Clinton a declarat ca sprijina telurile opozitiei, cerand o schimbare de sistem in Republica Islamica. "Credem ca sistemul politic din Iran trebuie sa manifeste deschidere pentru revendicarile opozitiei si societatii deschise."
afirmatiile sefei Departamentului de Stat American marcheaza o schimbare a strategiei administratiei Obama, care isi propusese sa nu se amestece in probeleme interne ale Iranului, de teama sa nu aduca prejudicii miscarii de democratizare din aceasta tara. In plus, presedintele Barack Obama a crezut la inceputul mandatului sau ca va putea negocia cu liderii de la Teheran, mai ales in chestiunea programului atomic Iranian. Seful Casei Albe declarase atunci: "Daca tari ca Iranul vor renunta la pozitia lor agresiva, noi le vom intinde o mana prieteneasca". Si s-a vazut in actiunea Sefei diplomatiei americane, Hillary Clinton, cat de prieteneasca a fost mana de ajutor ce subminase autoritatea de pe teritoriul Iranului.
In timp ce, sub admistratia George W. Bush, ajutoarele finaniare acordate opozitiei din Iran crescusera la peste 60 de milioane de dolari, Obama a refuzat intr-o prima faza sa acorde orice ajutor material adversarilor puterii de la Teheran.
Abia dupa ce regimul a reprimat brutal miscarea de democratizare, in vara anului 2009, la Washington s-a putut constata o schimbare de strategie. Seful casei albe declara in imprejurarile de atunci: "SUA si comunitatea internationala sunt socate si ingrozite de represalii, de violenta fizica si arestarile din ultimele zile. Condamn ferm aceste actiuni. Poporul Iranian are dreptul inalienabil de a se intruni si a-si exprima opinia."
In paralel, administratia americana a inasprit sanctiunile impotriva Teheranului, din cauza programului nuclear pe care persanii il desfasoara. Dar nimeni nu va tine cont de aceste masuri asa zise inasprite ce incalca orice conventie internationale si sunt anuntate in mod unilateral de catre SUA.
Spre deosebire de regimul Mubarak din Egipt, care s-a bucurat de decenii de ajutoare militare generoase din partea americii, Iranul intampina ostilitate la Washington de la revolutia islamica incoace. Se dorese sa se intareasca cum prin cele patru runde de sanctiuni inaintate catre Consiliul de Securitate al Natiunilor Unite de catre SUA si vor fi masurile punitive luate in plus de SUA, UE si alte state, ce vor aduce un enorm prejudiciu economiei Iraniene.
In fapt administratia SUA nu a reusit sa se impuna in fata liderulului OPEC care este in prezent Iranul.
Pe fundalul recentelor transformari din Egipt si Tunisia, administratia americana ataca hotarata sa intervina in interesul sau considerand un sprijin al miscarii de democratizare a statelor. Incepand de duminica trecuta, Departamentul de Stat de la Washington se amesteca prin intermediul unor mesaje Twitter in limba farsi, in dialogul dintre diversele grupari de opozitie. In cel mai recent mesaj, puterii de la Teheran i se cere sa garanteze poporului Iranian dreptul de a demonstra, acelasi drept pe care egiptenii si l-au cucerit la Cairo.


Dr. Darius Stan

El Fugitivo in varianta australiana Wikileaks

Avocatul sau spune insa ca acuzatiile fac parte dintr-un complot si se teme ca Julian assange ar putea ajunge in Statele Unite. Washington-ul insa nu-l prea poate acuza de nimic, spun unii specialisti in drept.
Nimic altceva nu pare a-l speria mai tare pe Julian assange ca o eventuala extradare a sa in Statele Unite, unde fondatorul site-ului Wikileaks ar putea fi pasibil inclusiv de pedeapsa cu moartea sau o detentie pe termen nedeterminat in inchisoarea de la Guantanamo. Cel putin asta sustin avocatii sai, cu toate ca, pana acum, autoritatile americane nu au cerut extradarea lui assange si nici nu l-au pus oficial sub invinuire pentru vreun delict.

"Pasi ofensivi"
Intr-o prima reactie la publicarea pe site-ul Wikileaks a peste 250 000 de documente secrete, secretarul de stat american, Hillary Clinton, declara ca america face "pasi ofensivi" in directia tragerii la raspundere a celor care se fac vinovati de sustragerea de informatii clasificate. Mai mult, procurorul general, Eric Holder, considera ca actiunile platformei Wikileaks au periclitat securitatea nationala a Statelor Unite, expunand unor riscuri foarte mari vietile americanilor.
Cu toate acestea, toate incercarile americane de a-i intenta un proces lui Julian assange au esuat. Guvernul american a si recunoscut recent ca legea americana a spionajului, care dateaza din 1917, nu poate fi folosita ca parghie juridica viabila impotriva australianului. altfel spus, diseminarea de informatii secrete este "acoperita" de decizii anterioare ale tribunalelor americane, recte de legea privind dreptul la libera exprimare. in acest sens, ministrul american al apararii, Robert Gates, a declarat ca ar fi o exagerare catalogarea actiunilor Wikileaks drept o "amenintare serioasa la adresa politicii externe a Statelor Unite". Mai mult, un raport intocmit de o comisie guvernamentala, a ajuns la aceasi concluzie: "informatiile publicate de site-ul Wikileaks nu au produs aproape deloc daune americii in plan extern".

Justitia americana insista
Si totusi, justitia americana nu s-a dat batuta si a cerut platformei sociale Twitter sa puna la dispozitia autoritatilor din Statele Unite datele personale ale sefului Wikileaks, Julian assange, care ar fi "relevante pentru ancheta penala".
Deocamdata nu exista insa nici un indiciu conform caruia Julian assange si caporalul Bradley Manning, cel care a sustras documente secrete americane si le-a transmis server-ului Wikileaks prin intermediul unei conexiuni criptate, s-ar fi aflat in contact permanent.
Procesul impotriva fondatorului Wikileaks, Julian assange, care ar putea fi extradat de Marea Britanie in Suedia, a intrat in cea de-a doua faza. assange este inculpat de justitia suedeza intr-un presupus caz de viol.
Instanta londoneza trebuie sa decida in privinta extradarii lui Julian assange, in baza unei solicitari exprimate de Suedia, tara in care australianul ar urma sa fie anchetat pentru doua acuzatii de abuz sexual.
Conform informatiilor care au circulat pana acum, in cele doua cazuri, ambele petrecute vara trecuta, assange ar fi facut sex neprotejat, contrar vointei partenerelor sale. in procesul aflat in plina derulare la aceasta ora, la Londra, faradelegile invocate de cele doua femei, numite in fata instantei a si B, sunt "trei atacuri sexuale succesive", respectiv viol.

"Dupa ce au fost depuse respectivele plangeri am mai stat in Suedia cinci saptamani. La acea vreme, procuratura generala suedeza a ignorat acuzatiile", explica assange, inainte de a se prezenta in fata curtii, unde a fost intampinat de un grup de sustinatori, unii imbracati in costume portocalii, de genul celor purtate de catre detinutii de la Guantanamo.
Speculatiile circula in voie in jurul cererii de extradare in Suedia. Una spune ca cele doua femei, cu care assange s-ar fi culcat la interval de 24 de ore, au actionat din gelozie. O alta le plaseaza pe cele doua femei, in schimb, in postura de instrumente ale intereselor unei americi "ranite" de dezvaluirile lui assange, in special de seria de documente diplomatice care au perturbat relatiile internationale ale Statelor Unite.
In vreme ce printre conservatorii de dincolo de Ocean au existat voci care au instigat la asasinarea lui assange, justitiei americane ii lipseste argumentul legal pentru a pune mana pe cel considerat de unii drept erou, iar de altii drept "terorist high-tech":
"Daca ar exista un cap de acuzare valid, puteti paria ca ar fi fost arestat deja, in cele sase luni din urma", comenteaza unul dintre avocatii lui assange, Mark Stephens.
Julian Assange a fost insotit la tribunal de o armata de juristi, intre care baroneasa Helena Kennedy, cunoscuta avocata, specializata in libertati civice, si Bianca Jagger, fosta sotie a solistului trupei Rolling Stones, activista pentru drepturile omului.
"Nu este doar un caz assange. Ne priveste pe fiecare dintre noi, atinge libertatea de opinie si de exprimare, ne atinge dreptul la viata privata si cel fundamental de a ne pronunta liberi", a punctat Jagger, amintind ca assange nu a facut decat sa retransmita informatii pe care le detinea. Geoffrey Robertson, avocatul care a lansat pledoaria apararii in urma cu putine minute, a pus la indoiala onestitatea procesului ce-i va fi intentat lui assange in Suedia, dat fiind ca violurile sunt judecate cu usile inchise.
Intre timp, numele lui Assange apare si pe lista nominalizatilor Nobel pentru Pace. argumentatia: rolul dezvaluirilor WikiLeaks in caderea dictatorului tunisian Ben Ali.